mbet (mbétŭ) (mi) vb I mbitai (mbi-táĭ), mbitam (mbi-támŭ), mbitatã (mbi-tá-tã), mbitari/mbitare (mbi-tá-ri) – dau a unui om s-bea biuturã cu shpirtu (yin, arãchii, birã, etc.) pãnã cãndu lj-u da n cap (s-aducheashti hãrios, mintea nchiseashti sã-lj yinã deavãrliga, nu poati sã-sh urseascã ghini truplu, imnarea, shi multi ori nu shtii tsi fatsi i dzãtsi); mi-afum di beari; ambet, ãmbet (fig:
1: mi mbet = anjurizma-a lilicilor, mushuteatsa-a fisiljei, zborlu dultsi a vrutãljei, etc. mi fatsi s-mi-aduchescu hãrios, s-andãrlãsescu, dip ca atumtsea cãndu beau shpirtu; expr:
2: mi mbet cucutã; mi mbet di-nj beau mintsãli = mi mbet multu sh-nu mata shtiu tsi fac i dzãc)
{ro: (se) îmbăta}
{fr: (s’)enivrer}
{en: inebriate, get drunk}
ex: deadi di biu shi si mbitarã shamishdoilji; si mbitã cu apã; earam la hani-asearã cu oaspits sh-mi mbitai; cara bea, si mbeatã di sh-bea mintsãli
(expr: biu ahãntu multu di nu mata shtii tsi fatsi); escu mbitat (fig: ndãrlãsit) di yitrii; s-amintarem va nã mbitãm (va bem multu) nã searã
§ mbitat (mbi-tátŭ) adg mbitatã (mbi-tá-tã), mbitats (mbi-tátsĭ), mbitati/mbitate (mbi-tá-ti) – tsi ari biutã multã biuturã cu shpirtu shi nu mata shtii tsi fatsi i dzãtsi; ambitat, ãmbitat, afumat`
{ro: beat, îmbătat}
{fr: ivre, enivré}
{en: inebriated, drunk}
ex: mbitatlu sh-u-ari, cã nãs i-amirã; fucãrãlu, armasi ca ghiftu mbitat, arushinat, di nu shtea tsi s-greascã; acãtsarã avigljitorlji si s-dishteaptã ca tsiva ghiftsã mbitats; di mbitat (di-atsel tsi-ari biutã multu) s-aspari sh-zurlul; easti nica mbitat (ndãrlãsit di beari); imna mbitat cucutã
(expr: mbitat multu) pit mãhãlã; trã mbitat macã vai meshti, chirdutã va s-ducã
§ mbitari/mbitare (mbi-tá-ri) sf mbitãri (mbi-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva bea multã biuturã cu shpirtu shi nu mata shtii tsi fatsi; ambitari, ãmbitari, afumari
{ro: acţiunea de a (se) îmbăta; îmbătare}
{fr: action de (s’)enivrer, enivrement}
{en: action of inebriating, of getting drunk}
ex: tini vrei mbitari, cã prindi s-tsã li talj!
§ mbitãtor (mbi-tã-tórŭ) adg mbitãtoari/mbitãtoare (mbi-tã-tŭá-ri), mbitãtori (mbi-tã-tórĭ), mbitãtoari/mbitãtoare (mbi-tã-tŭá-ri) – tsi sã mbeatã multu; tsi lu-arãseashti multu tra s-bea biuturi cu shpirtu; (omlu i biutura) tsi-l fatsi pi cariva si sã mbeatã; mbi-tãtonj, ambitãtonj, ambitãtor, ãmbitãtonj, ãmbitãtor; bicriu
{ro: îmbătător}
{fr: qui s’enivre, ivre}
{en: who gets drunk; who makes somebody to get drunk; drunkard}
ex: nu s-alasã mbitãtorlu di yin; mbitãtorlu creapã ma s-nu bea unã dzuã
§ mbitãtonj (mbi-tã-tónjĭŭ) adg mbitãtoanji/mbitãtoanje (mbi-tã-tŭá-nji), mbitãtonj (mbi-tã-tónjĭ), mbitãtoanji/mbitãtoanje (mbi-tã-tŭá-nji) – (unã cu mbitãtor)
§ mbitãturã (mbi-tã-tú-rã) sf mbitãturi (mbi-tã-túrĭ) – faptul cã cariva sã mbeatã; mbitari, ambitãturã, ãmbitãturã, etc.
{ro: îmbătare}
{fr: enivrement}
{en: inebriation, intoxication (with alcohol)}
§ mbitãtsãlji/mbitãtsãlje (mbi-tã-tsắ-lji) sf mbitãtsãlj (mbi-tã-tsắljĭ) – starea (hala, lãngoarea) tsi u-ari atsel tsi nu poati si s-tsãnã di beari shpirtu; ambitãtsãlji, ãmbitãtsãlji, etc.
{ro: beţie}
{fr: ivresse}
{en: drunkeness}
ex: moari tu milii di mbitãtsãlji (hala tsi u-ari tra s-nu poati si s-tsãnã di beari); ljirtatlu di pap-nju-nj dzãtsea cã, di tuti aralili, mbitãtsãlja easti di nai ma aralili
§ ambet (am-bétŭ) (mi) vb I ambitai (am-bi-táĭ), ambitam (am-bi-támŭ), ambitatã (am-bi-tá-tã), ambitari/ambitare (am-bi-tá-ri) – (unã cu mbet)
§ ambitat (am-bi-tátŭ) adg ambitatã (am-bi-tá-tã), ambitats (am-bi-tátsĭ), ambitati/ambitate (am-bitá-ti) – (unã cu mbitat)
§ ambitari/ambitare (am-bi-tá-ri) sf ambitãri (am-bi-tắrĭ) – (unã cu mbitari)
§ ambitãtor (am-bi-tã-tórŭ) adg ambitãtoari/ambitãtoare (am-bi-tã-tŭá-ri), ambitãtori (am-bi-tã-tórĭ), ambitãtoari/ambitãtoare (am-bi-tã-tŭá-ri) – (unã cu mbitãtor)
§ ambitãtonj (am-bi-tã-tónjĭŭ) adg ambitãtoanji/am-bitãtoanje (am-bi-tã-tŭá-nji), ambitãtonj (am-bi-tã-tónjĭ), ambi-tãtoanji/ambitãtoanje (am-bi-tã-tŭá-nji) – (unã cu mbitãtonj)
§ ambitãturã (am-bi-tã-tú-rã) sf ambitãturi (am-bi-tã-túrĭ) – (unã cu mbitãturã)
§ ambitãtsãlji/ambitãtsãlje (am-bi-tã-tsắ-lji) sf ambitãtsãlj (am-bi-tã-tsắljĭ) – (unã cu mbitãtsãlji)
§ ãmbet (ãm-bétŭ) (mi) vb I ãmbitai (ãm-bi-táĭ), ãmbitam (ãm-bi-támŭ), ãmbitatã (ãm-bi-tá-tã), ãmbitari/ãmbitare (ãm-bi-tá-ri) – (unã cu mbet)
§ ãmbitat (ãm-bi-tátŭ) adg ãmbitatã (ãm-bi-tá-tã), ãmbitats (ãm-bi-tátsĭ), ãmbitati/ãmbitate (ãm-bi-tá-ti) – (unã cu mbitat)
§ ãmbitari/ãmbitare (ãm-bi-tá-ri) sf ãmbitãri (ãm-bi-tắrĭ) – (unã cu mbitari)
§ ãmbitãtor (ãm-bi-tã-tórŭ) adg ãmbitãtoari/ãmbitãtoare (ãm-bi-tã-tŭá-ri), ãmbitãtori (ãm-bi-tã-tórĭ), ãmbitãtoari/ãmbitãtoare (ãm-bi-tã-tŭá-ri) – (unã cu mbitãtor)
§ ãmbitãtonj (ãm-bi-tã-tónjĭŭ) adg ãmbitãtoanji/ãm-bitãtoanje (ãm-bi-tã-tŭá-nji), ãmbitãtonj (ãm-bi-tã-tónjĭ), ãmbi-tãtoanji/ãmbitãtoanje (ãm-bi-tã-tŭá-nji) – (unã cu mbitãtonj)
§ ãmbitãturã (ãm-bi-tã-tú-rã) sf ãmbitãturi (ãm-bi-tã-túrĭ) – (unã cu mbitãturã)
§ ãmbitãtsãlji/ãmbitãtsãlje (ãm-bi-tã-tsắ-lji) sf ãmbitãtsãlj (ãm-bi-tã-tsắljĭ) – (unã cu mbitãtsãlji)
§ dizbet (diz-bétŭ) (mi) vb I dizbitai (diz-bi-táĭ), dizbitam (diz-bi-támŭ), dizbitatã (diz-bi-tá-tã), dizbitari/dizbitare (diz-bi-tá-ri) – l-dishteptu pi cariva dit mbitarea tu cari s-aflã (dupã tsi ari biutã yin i arãchii multã); l-fac un om beat s-nu mata hibã mbitat
{ro: (se) dezbăta}
{fr: dégriser, désenivrer}
{en: sober (down)}
ex: tutã dzua nu s-dizbitã; mi dizbitai dupã multu chiro
§ dizbitat (diz-bi-tátŭ) adg dizbitatã (diz-bi-tá-tã), dizbitats (diz-bi-tátsĭ), dizbita-ti/dizbitate (diz-bitá-ti) – tsi s-ari dishtiptatã dit mbitari
{ro: dezbătat}
{fr: dégrisé}
{en: sobered}
§ dizbitari/dizbitare (diz-bi-tá-ri) sf dizbitãri (diz-bi-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cu-atsel tsi dizbeatã; dizbitãturã
{ro: acţiunea de a (se) dezbăta; dezbătare}
{fr: action de dégriser}
{en: action of sobering (down)}
§ dizbitãturã (diz-bi-tã-tú-rã) sf dizbitãturi (diz-bi-tã-túrĭ) – catastasea tu cari s-aflã atsel tsi s-ari dizbitatã; dizbitari
{ro: dezbătare}
{fr: dégrisement}
{en: sobering}
