DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

alghinã

alghinã (al-ghí-nã) sf alghini/alghine (al-ghí-ni) shi alghinj (al-ghínjĭ) – soi di insectã (ca musca, yeaspea) cari alagã di lilici-lilici tra s-adunã pulbirea galbinã dit cari fatsi tseara shi njarea (sh-cari ari sh-un ac nfãrmãcos cu cari s-apãrã di dushmanj);
(expr:
1: muma-a alghinjlor = alghina (ma mari ca boi) cari fatsi oauãli dit cari es alanti alghinj (lucrãtoari); vasilsa-a alghinjlor;
2: schinlu-a alghinãljei = aclu cu cari alghina ntsapã;
3: escu ca alghina = escu lucrãtor sh-adunãtor;
4: ca alghinã-i mplin = ari di tuti, nu-lj lipseashti tsiva, easti avut);
5: ca alghina-al Giuvara sã-nj prucupseshti = s-tsã si ducã tuti lucrili ambar, s-prucupseshti, s-ti fats avut;
6: alghina ari sh-njari, ari sh-heari = un lucru ari sh-pãrtsã buni sh-pãrtsã-arali)
{ro: albină}
{fr: abeille}
{en: honey bee}
ex: divarligalui di cutsur ambitatslji cuscri gioacã (angucitoari: alghinjli cu cushorlu); unã njilji di cãlugri, tu un cufal adunats (angucitoari: alghinjli cu cushorlu); ma nclo deadi di un stup cu-alghini; yini nã alghinã shi bagã s-zuzueascã; muljarea-aestã easti ca alghina
(expr: multu lucrãtoari sh-ari bun angãtan di casã); alghina ti-adutsi la njari, shi musca la cãcat

§ alghinami/alghiname (al-ghi-ná-mi) sf fãrã pl – multimi di alghinj
{ro: mulţime de albine}
{fr: multitude d’abeilles}
{en: multi-tude of honey bees}
ex: aprindi peana-aestã shi tutã alghinamea (fara-a alghinjlor) aclo va s-aflã

§ alghinar (al-ghi-nárŭ) sm alghinari (alghi-nárĭ) – atsel tsi s-lja cu (tsi sh-amintã bana cu) crishtearea-a alghinjlor trã njarea shi tseara tsi u fac
{ro: apicultor}
{fr: apiculteur}
{en: bee keeper}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

anvãrliga

anvãrliga (an-vãr-lí-ga) adv – di tuti pãrtsãli a unui lucru; di cãtã locurli di-aproapea; di cãtã partea-a unui lucru; anvãriga, anvãrigalui, anvarliga, anvarligalui, anvãrligalui, anveriga, anver-liga, avarig, avariga, avãriga, avãrigara, avarliga, avãrliga, avar-ligalui, avãrligalui, averiga, nvãrliga, dinvãrliga, nvarliga, deanvar-liga, deavarliga, deavarligalui, divarliga, divãrliga, divarligala, divarligalui, vãriga, varliga, vãrliga, vãrligalui;
(expr: lj-yini cãciu-la-anvãrliga = easti ciurtuit, cihtisit)
{ro: în jur, împrejur}
{fr: (tout) autour}
{en: round, (all) around}
ex: dit unã hoarã di anvãrliga (di cãtã locurli di-aproapea)

§ anvãriga (an-vã-rí-ga) adv – (unã cu anvãrliga)
ex: tuts di anvãriga l-mutrea

§ anvãrigalui (an-vã-rí-ga-lui) adv – (unã cu anvãrliga)

§ anvarliga (an-var-lí-ga) adv – (unã cu anvãrliga)

§ anvarligalui (an-var-lí-ga-lui) adv – (unã cu anvãrliga)

§ anvãrligalui (an-vãr-lí-ga-lui) adv – (unã cu anvãrliga)

§ anveriga (an-ve-rí-ga) adv – (unã cu anvãrliga)

§ anverliga (an-ver-lí-ga) adv – (unã cu anvãrliga)

§ avarig (a-va-rígŭ) adv – (unã cu anvãrliga)

§ avariga (a-va-rí-ga) adv – (unã cu anvãrliga)

§ avãriga (a-vã-rí-ga) adv – (unã cu anvãrliga)

§ avãrigara (a-vã-rí-ga-ra) adv – (unã cu anvãrliga)

§ avarliga (a-var-lí-ga) adv – (unã cu anvãrliga)

§ avãrliga (a-vãr-lí-ga) adv – (unã cu anvãrliga)

§ avarligalui (a-var-lí-ga-lui) adv – (unã cu anvãrliga)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

chicutã1

chicutã1 (chí-cu-tã) sf chicuti/chicute (chí-cu-ti) – partea (cumata) nai ma njica di apã (muljiturã, lichid) tsi poati s-cadã singurã; chicã, chicãturã, picã, langutã, loscut, staxeauã, proscut; (fig:
1: chicutã = (i) (ca adg, adv) cãt unã chicutã di mari, lucru multu njic, niheamã, dip putsãn; (ii) ud muceali; (iii) multu ftohi, oarfãn; expr:
2: chicutã di chicutã (di chicutã-chicutã), s-fatsi barã mari = putsãn cãti putsãn un lucru creashti shi s-fatsi mari;
3: nu-alas chicutã = nu-alas dip tsiva)
{ro: picătură}
{fr: goutte}
{en: drop}
ex: tsiu, tsiu, dupã casã (angucitoari: chicutili di ploai); divarligalui di casã, cuscãrlji s-adunã sh-gioacã (angucitoari: streaha cu chicutli di ploai); cad chicuti di ploai; lã deadi s-bea cãti dauã-trei chicuti di dzamã; cãdzu nã chicutã di seu pri cutsur; veadi mpadi chicuti di sãndzi; ma s-virsa nã chicutã, ãlj tãlja caplu; ãlj cãftã nã chicutã di-apã, si-sh astingã seatea; arucã cãti nã chicutã di yin tu-arãu; ãlj deadi a muscãljei nã chicutã di (fig: niheamã) sãndzi; dã-nj nã chicutã di (fig: niheamã) apã; dã-nj nã chicutã di vreari (fig: dip niheamã, cãt unã chicutã); si-l neacã tu-unã chicutã di (fig: niheamã) apã; mi udai, mi-adrai chicutã (fig: ud muceali); oarfãn ca chicuta (fig: multu ftohi, oarfãn); nu-alasã chicutã
(expr: tsiva) di-arãu; calea, mi lo seatea shi apã nu-aveam chicutã
(expr: nu-aveam dip apã)

§ chicãturã (chí-cã-tú-rã) sf chicãturi (chí-cã-túrĭ) – (unã cu chicutã1)

§ picã1 (pí-cã) sf fãrã pl – (unã cu chicutã1)
ex: lipsea cãti nã picã di (fig: niheamã) mãcari

§ chicutã2 (chí-cu-tã) sf chicuti/chicute (chí-cu-ti) – soi di sulinã cu partea di nsus dishcljisã, adãvgatã la mardzinea di citii tra s-adunã apa di ploai (shi s-u facã s-curã prit altã sulinã nghios pri loc, tra s-nu u-alasã s-curã pri stizmã); astreahã, streahã, strahã, hutuli, sãceachi, pueatã
{ro: streaşină}
{fr: avant-toit}
{en: eaves}
ex: noaptea nu-i ghini si stai sum chicutã (streaha di casã), cã ti-agudeashti di nafoarã; nu lu-aflarã acasã sum chicuti (streahã); dupã tsi nu lu-aflarã acasã, sum chicuti (sum streahã); cu gljatsãli crustal aspindzurati tu chicuti (di streahã); hirbea vãsiljac, lu stricura shi apa u-aruca tu chicuti (sum streahã);

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

gljets

gljets (gljĭétsŭ) sn gljatsã (gljĭá-tsã) – apã tsi s-fatsi vãrtoasã ca cheatra cãndu da di multã arcoari; ntindiri mari di loc anvilitã di apã ngljitsatã; gljatsã; (fig:
1: gljets = arãtsimi multu mari, ngljets, dzer, dzeadzir, cingrimi, etc.;
2: expr: gljets (di fricã, tu inimã) = hior aratsi (tsi treatsi prit truplu-a omlui cãndu s-aspari multu)
{ro: ghiaţă, îngheţ}
{fr: glace, gelée}
{en: ice, frost}
ex: easti aratsi ca gljetslu; archiushurã pi gljets sh-cãdzu; tuchi tutã neaua, tut gljetslu di stri fatsa-a loclui; scoasi di sum nãsi trei bucãts di gljets; cu gljatsãli crustal aspindzurati tu chicuti; easti gljets (fig: multã arcoari) nafoarã; apa easti gljets (fig: multu-aratsi); veadi gljets marmar pri la mori; mi treatsi gljets
(expr: hiori arãts) di fricã; gljets
(expr: hior aratsi) ãnj tricu prit inimã; cu gljetslu
(expr: cu hiorlu aratsi) tu inimã, s-culcã sum un arburi shi necã adiljatlu nu sh-loa di fricã

§ gljatsã (gljĭá-tsã) sf gljetsuri (gljĭé-tsurĭ) – (unã cu gljets)
ex: divarligalui di casã sta tseri aspindzurati (angucitoari: gljatsa); easti aratsi, gljatsã (fig: multu aratsi, dzer, dzeadzir)

§ ngljets1 (ngljĭétsŭ) sn ngljetsuri (ngljĭé-tsurĭ) – (unã cu gljets)
ex: nu s-ari vidzutã di multu chiro ahtari ngljets (dzer); nu putea s-imnã calu di ngljets cã arãchiushura

§ ngljets2 (ngljĭétsŭ) vb I ngljitsai (nglji-tsáĭ), ngljitsam (nglji-tsámŭ), ngljitsatã (nglji-tsá-tã), ngljitsari/ngljitsare (nglji-tsá-ri) – (apa) tsi s-fatsi gljatsã di multã arcoari; ãngljets, dzidziredz, ngucinedz, cãcãrusescu;
(expr: ngljets di-arcoari, lãhtarã, fricã = aduchescu multã arcoari (fricã, lãhtari) di canda-nj si fatsi gljatsã carnea sh-sãndzili dit mini sh-nu pot s-mi min dit loc; ngucinedz, ngurdescu, etc.)
{ro: îngheţa, congela}
{fr: glacer, geler}
{en: freeze}
ex: cicioarili tu-unã tisagã di cinushi li tsãnea, s-nu lji ngljatsã; unã arcoari di cari lji ngljatsã a omlui laea-lj nari; ngljitsãm di-arcoari pi cali; avea ngljitsatã mortul cãndu-agiumsi; ngljatsã inima-nj troarã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

streahã

streahã (streá-hã) sf strehi (stréhĭ) –
1: soi di sulinã cu partea di nsus dishcljisã, adãvgatã la mardzinea di citii tra s-adunã apa di ploai (shi s-u facã s-curã prit altã sulinã nghios pri loc, tra s-nu u-alasã s-curgã pri stizmã); loclu tsi s-aflã sum aestã sulinã;
2: unã soi di balconi i cirdachi dishcljisã, sum aestã sulinã, n fatsa-a casãljei i deavãrliga-a ljei, cu citia ndrupãtã pi sturi; astreahã, strahã, chicutã, hutuli, sãceachi, pueatã, cirdachi
{ro: streaşină}
{fr: avant-toit}
{en: eaves}
ex: divarligalui di casã, cuscãrlji s-adunã sh-gioacã (angucitoari: streaha cu chicutli di ploai); stai tu streaha-a casãljei; sh-alasã streaha-aspartã; stizmusi streaha (cirdachea) sh-u featsi odã; s-agiuca cu-arshitsi shi cu nuts tu streahã; tu streahã (cirdachi) easti avrã

§ strahã (strá-hã) sf strãhi (strắhĭ) – (unã cu streahã)

§ astreahã (as-treá-hã) sf astrehi (as-tréhĭ) – (unã cu streahã)
ex: astreaha di casã

§ sãceachi/sãceache (sã-cĭá-chi) sf sãcechi (sã-céchĭ) – (unã cu streahã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

tsearã1

tsearã1 (teá-rã) sf tseri (tsérĭ) –
1: luguria galbinã sh-moali cu cari alghinjli sh-fac bushtina dit un cushor, iu sh-alasã oauãli shi sh-adunã njarea;
2: lucrul di tsearã adrat ca un chelindru, cu un hir di fitilj tu mesi, tsi s-aprindi la bisearicã (cãndu crishtinjlji sã ncljinã al Dumnidzã) i acasã tra si-sh facã lunjinã noaptea; luminari, lumbadã, ayiucheri, axungucheri, spirmatsetã;
(expr:
1: pitã di tsearã = bushtina (di tsearã) tu cari sh-adunã alghinjli njarea;
2: va ts-aprindu (ts-astingu) tseara = va s-mori, va ti vatãm;
3: va ts-ardu tseara = cu aprindearea-a tsearãljei va-ts ljertu amãrtiili;
4: s-lu-aducã cu tseara = s-lu-aducã cu tseara apreasã ca trã un om mortu;
5: mi fac (la fatsã, galbin ca) tsearã i turta di tsearã = ngãlbinescu, mi fac galbin la fatsã;
6: u caftu cu tseara = u caftu multu sh-nu pot s-u aflu)
{ro: ceară de albine; lumânare}
{fr: cire; cierge, bougie}
{en: wax; candle}
ex: am nã nveastã agzutoa-sã, fatsi casa lunjinoasã (angucitoari: tseara); eu ãn casã cãndu intru, umplu loclu-atsel ma strimtu, shi di dzuã nj-easti-arshini, noaptea ãnj ved cama ghini (angucitoari: tseara); tuts ãlj fixeashti shi ea lãeashti (angucitoari: tseara); njicã-i laea, umpli udaea (angucitoari: tseara); divarligalui di casã sta tseri (luminãri) aspindzurati (angucitoari: gljatsa); acumpãrai tsearã (luguria galbinã tsi u fac alghinjli) ca s-adar unã tsearã (luminari, lumbadã) mari sh-dauã tseri njits; apresh nã tsearã la Ayiu-Mihali; aprindi sh-a draclui nã tsearã, s-nu ts-aspargã lucrul; aprindi tseara di seu tra s-fats lunjinã n casã; galbinã ca tseara (ca lumbada) di murmintu; vrea s-tuchea ca tseara (luminarea); nã tsearã hrisusitã va ts-ardã la icoanã; tseara al Dumnidzã; va ts-aprindu tseara
(expr: va s-mori, va ti vatãm); lj-astesh tseara
(expr: ãl vãtãmai); lj-arshu tseara
(expr: cu aprindearea-a tsearãljei, ãlj ljirtai amãr-tiili); di la oi si-l lja cu tseara
(expr: s-lu-aducã di la oi cu tseara apreasã, ca trã un om mortu); mi feci tsearã
(expr: ngãlbinii tu fatsã); s-featsi galbin ca turta di tsearã
(expr: multu galbin la fatsã); s-u cãftam cu tseara
(expr: cãt multu s-u cãftam) sh-nu va u-aflam

§ tseara-al Dumnidzã (tseá-ral-Dum-ni-dzắ) sf pl(?) – numã datã la ma multi planti tsi crescu prit agri, livãdz, vulodz, pãshunj, locuri uscati shi virani, mardzina di cãljuri, etc., cu frãndzã nyilicioasi i piroasi, cu lilici cu cuditsã lungã, adunati tu arapuni lundzi icã tu schicuri, di hromã vinitã-galbinã; coada-a njelui, luludã galbinã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn