|
|
cher
cher (chĭérŭ) (mi) vb IV shi II chirii (chi-ríĭ) shi chirui (chi-rúĭ), chiream (chi-reámŭ), chiritã (chi-rí-tã) shi chirutã (chi-rú-tã), chiriri/chirire (chi-rí-ri) shi chireari/chireare (chi-reá-ri) – cherdu, scherdu;
1: (om, prici, pravdã) mor, ncljid ocljilj, mi duc, cãipu-sescu, mi fac afan, lu vatãm, lu mor, etc.; (earbã, lãludz, grãni) mãrãnghisescu, vãshtidzãscu, usuc, mor, etc.;
2: nu shtiu cãtrã iu lu-alãsai (l-bãgai, armasi) un lucru sh-cãtrã iu s-caftu tra s-lu aflu nãpoi; nji s-ari loatã un lucru (cu shtirea i fãrã shtirea-a mea) sh-va s-armãn trãninti fãrã el;
3: nu mata shtiu cãtrã iu mi aflu sh-cãtrã iu lipseashti s-mi duc tra s-mi tornu pri-unã cali tsi u cunoscu; mi dispãrtsãi di pareea cu cari earam deadun shi nu shtiu cum s-fac tra s-mi duc nãpoi cu ea; (mi) dzãgãdescu, (mi) zãgã-descu;
(expr:
1: chirutã-prãmãtii = tivichel, hazo, glar;
2: cãtã iu cheari soarili = tu-ascãpitatã;
3: u cher pusula = nu shtiu cãtã iu nj-easti mintea, caplu;
4: cher di minti, nj-cher mintea = glãrescu di minti, cicãrdãsescu, cihtisescu, etc.;
5: mor sh-cher dupã cariva = l-voi multu, lu-am tu multã vreari;
6: lj-cher torlu = nu shtiu cãtã iu s-dusi;
7: li cher di fricã = mi-aspar multu, nj-cher mintea di lãhtarã;
8: ninga cu-atseali tsãyi ti cheri? = cu-atseali lucri tsã cheri chirolu, ti njiri, tsã treatsi oara?;
9: l-cher dit vidzutã (ditru videari); l-cher dit oclji = s-fatsi afan; nu-l mata ved;
10: mi cher tu somnu = dormu-ahãndos, nj-trag un somnu greu;
11: cher oarã = amãn;
12: chirutã easti; chiruti-s tuti; chirutã u-avem = geaba, ncot)
{ro: pieri; pierde; rătăci; dispare}
{fr: périr; perdre; s’égarer; disparaître}
{en: perish; lose; lose one’s way; disappear}
ex: chiru (s-featsi afanã) sh-pãlatea shi tuti bunili alanti; chiru (fudzi, s-featsi afan) di ningã mini; iu s-murearim, iu s-chirearim (s-nã fãtsearim afanj); armãnlu nu cheari (nu s-fatsi afan, nu moari, nu cãipuseashti); va s-plãndzem ditru hicat laili turmi tsi chirum (nã si dusirã, nã murirã); chiru bana ditru nãsã (muri); ashi chirurã (murirã) doilji frats shi mã-sa, laea, lj-plãndzea inima; nj-chirui (nj-muri) un frati; va-lj chearã (va-l vatãmã, va-lj moarã) turtsilj sh-arbineshlji; az gãlbadza, mãni guvujdelu, chirea (murea) oili di videai cu ocljilj cum fug; tu pãduri chirurã calea (s-dzãgãdirã, nu shtiu cãtã iu s-aflã sh-cum s-facã tra si s-ducã diznou pri calea cunuscutã); cãndu cheari tsiniva calea, sh-chetrili ãlj ftisescu; ea-lj dzãsi cã s-chiru tu loclu aestu; mi chirui tu pãduri; astãlje un aush orbu, tsi avea chirutã calea; shi-sh chiru mulili (nu shtii iu-lj si dusirã, i cari ãlj li lo); nu chiru chiro, ma lo nã eapã; trã nãscãntsã anj, li bãgã tuti cãti chiru la loc; ãsh chirurã dzua ashi pãnã seara tu ntunicatã; u bãgã s-aspunã cum ãlj chiru dintr-oclji; li chiru planurli tsi lj-avea datã amirãlu; chirui multu la-agioc; ma multu chirea dicãt aminta; totna chirui di-agiumshu tiflu-pendar; s-chiru dip
curii/curie
curii/curie (cu-rí-i) sf curii (cu-ríĭ) – loc tu cari crescu arburi (di-aradã agri, icã siminats di om) tsi s-talji trã lemnu (cãndu omlu ari ananghi trã foc, trã sculari di casi, trã fãtearea di cãrtsã, etc.); pãduri ma njicã; pãduri, codru, codur, dubrac, urmanj, das; (fig: curii (di per, jumeari, etc.) = multimi di per, jumeari, etc. tsi s-aspuni ca unã pãduri)
{ro: codru, pădure}
{fr: forêt, bois}
{en: woods, forest}
ex: mi dush tu curii; curie (pãdure), shedz cu sãnãtati!; vãzesc muntsãlj shi curiili; adutsea leamni ditru munti, ditru curii; a lui cheptu, nã curii (fig: multimi di per, mplin di per)
dit
dit (dítŭ) prip [tsi yini di la dauãli zboarã di shi tu] – zbor tsi-aspuni ligãtura tsi u-ari un lucru cu loclu iu s-aflã tsiva (loclu di iu si scoati tsiva, di iu yini cariva, di iu nchiseashti tsiva, etc.); din, ditru, di;
(expr:
1: nu lj-es dit zbor = lu-acultu, fac tut tsi-nj dzãtsi;
2: nj-si mutã perlji dit cap = lãhtãrsescu;
3: ãnj ljau perlji dit cap sh-fug = fug di-iuva, agonja sh-lãhtãrsit;
4: nj-deapir (nj-trag, nji zmulgu) perlji din (dit) cap = nj-yini si-nj trag perlji dit cap di plãndzearea shi aurlarea tsi fac sh-di durearea tsi-aduchescu)
{ro: din}
{fr: de}
{en: from}
ex: loclu tut lu-alagã shi dit loc nu s-minã (angucitoari: mintea); dit oauã hearti, pot s-easã pulj?; ascãpã dit cãfasi; nu lj-es dit zbor
§ ditru (dí-tru) prip – (unã cu dit)
ex: mizi ascãpai ditru-aesti mintireji; lu-ascãpã ditru hãpsani; easi ditru odã
§ din (dín) prip – (unã cu dit)
ex: geamurli din hoarã; lu scoasim din casã; perlji din cap sh-dipira; yin din pãduri
§ ditrã (dí-trã) cong – di itia cã; dirtã, trã, cã, cãtse
{ro: pentru, pentru că}
{fr: pour, à cause de}
{en: for, because of}
ex: ditrã (trã) tini stau; ditrã tini (di itia-a ta) mi ncãceai
§ dirtã (dír-tã) cong – (unã cu ditrã)
§ dintrã (dín-trã) cong (shi forma shcurtã dintr-) – dit, din, di ningã, din fatsã, etc.
{ro: din, dintre}
{fr: de, d’entre, près de}
{en: of, from, between}
ex: dintrã (di ningã) grãdinã u loai; calea dintrã (namisa di) sesti dauã hori; l-va dintr-inimã (dit inimã); s-fugã dintrã ea (di ningã ea, din fatsa-a ljei); li chiru dintr-oclji (dit fatsa-a ocljilor); fug dintrã tini (din fatsa-a ta, di ningã tini)
di
di tru (dí-tru) prip – scriari neaprucheatã tu-aestu dictsiunar; vedz ditru
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascãdi-tru
di-tru (dí-tru) prip – scriari neaprucheatã tu-aestu dictsiunar; vedz ditru
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascãfitru
fitru (fí-tru) sn fitruri (fí-trurĭ) – truplu njic sh-nou tsi nchiseashti s-easã shi s-creascã dit unã simintsã; simintsa tsi nchiseashti s-da dit loc
{ro: germen, colţ}
{fr: germe}
{en: germinated seed, sprout, shoot} fisuljlu deadi fitru (fitrusi)
§ fitrusescu (fi-tru-sés-cu) vb IV fitrusii (fi-tru-síĭ), fitruseam (fi-tru-seámŭ), fitrusitã (fi-tru-sí-tã), fitrusiri/fitrusire (fi-tru-sí-ri) – (simintsa) scoati fitru shi easi (da, ansari) dit loc; es, dau (dit loc), mi-amintu, mi fac, mi nascu; (fig: fitruseashti (idei, vreari, mirachi, etc.) = nchiseashti si s-amintã, s-easã shi s-creascã dit minti i suflit, si s-aspunã tu videari, s-easã tu migdani, etc.; expr:
2: iu nu ti seaminã, aclo fitruseshti = ti-aspunj aniorihta aclo iu nu lipseashti, tu oara tsi nu lipseashti)
{ro: încolţi, germina, răsări}
{fr: germer, lever, pointer, apparaître, sortir}
{en: germinate, sprout, shoot, come out}
ex: grãnlu fitrusi (deadi, ishi) amãnat estan; lj-avea fitrusitã (lji s-avea amintatã) daraclu tu pãnticã; yitã fitrusi (nãscu, ishi) ditru loc
§ fitrusit (fi-tru-sítŭ) adg fitrusitã (fi-tru-sí-tã), fitrusits (fi-tru-sítsĭ), fitrusiti/fitrusite (fi-tru-sí-ti) – (simintsã, grãn) tsi ari ishitã, datã dit loc; ishit, dat (dit loc), amintat, faptu, nãscut
{ro: încolţit, germinat, răsărit}
{fr: germé, levé, pointé, sorti}
{en: germinated, sprouted, shot}
ex: mash tr-arali fitrusits (hits amintats, faptsã)
§ fitrusiri/fitrusire (fi-tru-sí-ri) sf fitrusiri (fi-tru-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu fitruseashti tsiva; ishiri, dari (dit loc); amintari, nashtiri, fãtseari, nãshteari
{ro: acţiunea de a încolţi, de a germina, de a răsări; încolţire, germinare, răsărire}
{fr: action de germer, de lever, de pointer, d’apparaître, de sortir}
{en: action of germinating, of sprouting, of shooting, of coming out}
hicat
hicat (hi-cátŭ) sn hicati/hicate (hi-cá-ti) shi sm hicats (hi-cátsĭ) – mãdular dit truplu-a omlui (a prãvdzãlor) cari s-aflã sum inimã shi plimunj, sh-cari da hearea tsi s-dutsi tu stumahi s-agiutã la hunipsirea-a mãcariljei; ihicat, ipat; (fig:
1: hicat = (i) vreari mari, mirachi, inimã, suflit; (ii) vrutã/vrut; (iii) puteari, dinami; expr:
2: hicat albu = plimunlu;
3: hicat lai = hicatlu di-aradã;
4: frãndzãli di hicat = ahãndamea-a suflitlui; frãndzãli di inimã;
5: plãngu dit hicati = plãngu ahãndos, cu multã amãrãciuni, dit ahãndamea-a suflitlui;
6: mi-aroadi la hicat = nj-mãcã suflitlu; am nã mari dureari sufliteascã;
7: mi fripsi tu hicati = mi nvirinã mul-tu;
8: canda-nj ved hicatili = nu pot s-lu ved ãn fatsã, nj-yini-agnos cãndu-l ved;
9: nj-ardi hicatlu trã el = l-voi multu, mor sh-cher ti el;
10: nj-virsai hicatili = nj-virsai sh-matsãli dit mini;
11: nj-fats tu hicati = nu mi-alash isih, mi bizirseshti)
{ro: ficat}
{fr: foie}
{en: liver}
ex: hicatlu di la patã easti multu gustos; hicatlu lai
(expr: hicatlu di-aradã) easti ma bun di albul
(expr: plimunlu); hicatslji-lj vindi; unã cumatã di inimã shi unã di hicat; sh-di furnits hicat nu si scoati; nj-mãcã hicatlu
(expr: suflitlu); zbor aruptu dit hicati (fig: dit inimã, dit suflit); va s-plãndzem ditru hicat
(expr: dit ahãndamea-a inimãljei, a suflitlui); cu uhtari dit frãndzili di hicati; suschirã nãoarã dit frãndzili dit hicati; diznou ancãni dit frãndzili dit hicati; canda sh-vidzurã hicatili, cãndu-l vidzurã turnat; nu nj-arsi hicatlu tri nãs
(expr: nu-l vrui sh-ahãntu multu, nu murii di vreari ti el); s-turnarã acasã sh-alãsarã hicatili (fig: ininjli, vrutslji/vrutili) a lor tu pãduri; iu suntu a lor hicati (fig: vruts)?
§ ihicat (ihĭ-cátŭ) sm ihicats (ihĭ-cátsĭ) – (unã cu hicat)
§ ipat (i-pátŭ) sn ipati/ipate (i-pá-ti) – (unã cu hicat)
ex: mi doari ipatlu (hicatlu); nj-armasi ipatlu (fig: vrearea, mirachea; expr: armash mash cu orixea); ashteptu ipatlu (puterli, dinamea) sã-nj yinã
nascu
nascu (nás-cu) (mi) vb III shi II nãscui (nãs-cúĭ), nãshteam (nãsh-teámŭ), nãscutã (nãs-cú-tã), nashtiri/nashtire (násh-ti-ri) shi nãsh-teari/nãshteare (nãsh-teá-ri) – amintu (aduc tu lumi) un njic; dau banã-a unui lucru (a unei idei, etc.); (pom, earbã, lilici, etc.) easi (da) dit unã simintsã; fac (njic), amintu, fet, afet, aflu, nfash, fitru-sescu, es, dau
{ro: naşte, încolţi}
{fr: naître, acoucher, pousser}
{en: give birth, sprout}
ex: nveasta-al Marcu nãscu (amintã) mascur; yitã nãscu (fitrusi) ditru loc; un s-nascã (s-facã) mer arosh, alantu s-nascã chiparosh; cãndu vinji oara s-nascã (s-amin-tã) featsi, nã featã; gione, di-iu aushlji a noshtri s-nãscurã (s-fitarã); muljarea, cãndu s-apruchea s-nascã (s-amintã, sã nfashi), s-dutsea tu pãduri di nãshtea (di-aminta, di nfãsha)
§ nãscut (nãs-cútŭ) adg nãscutã (nãs-cú-tã), nãscuts (nãs-cútsĭ), nãscu-ti/nãscute (nãs-cú-ti) – (njiclu) tsi s-ari amintatã (faptã, fitatã); amintat, faptu, fitat, afitat, aflat, nfãshat, fitrusit, ishit, dat
{ro: năs-cut, încolţit}
{fr: acouché, né, poussé}
{en: given birth, born, sprouted}
§ nashtiri/nashtire (násh-ti-ri) sf nashtiri (násh-tirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-nashti tsiva; atsea tsi s-fatsi cãndu s-fatsi (un njic); nãshteari, amintari, fãtseari, fitari, afitari, aflari, nfãshari, fitrusiri, ishiri, dari
{ro: acţiunea de a naşte, de a încolţi; naştere, încolţire}
{fr: action de naître, d’acoucher, de pousser}
{en: action of giving birth, of sprouting}
§ nãshteari/nãshteare (nãsh-teá-ri) sf nãshteri (nãsh-térĭ) – (unã cu nashtiri)
ex: nãshtearea lj-easti greauã
pãrdunã
pãrdunã (pãr-dú-nã) sf, adv invar – atsea tsi aducheashti cariva cãndu-lj si bagã zori tra s-facã un lucru; simtsãmintu di nivreari (agnos, etc.) fatsã di-unã lugurii i di fãtseari-a unui lucru tsi nu-l vrem; (tsi s-fatsi) cu multã zori (cu fortsa, cu sila, cu fuvirsirea, etc.); (cu) sila, (cu) forţa, (cu) puteari, (cu) zorba, (cu) zorca
{ro: silă, forţă, (cu) violenţă}
{fr: par contrainte, avec violence}
{en: forcefully, violently}
ex: cu pãrdunã (cu fortsã, cu silã) lji scãpã Moisia ditru mãna-a Faraonlui; lji bãgã cu pãrdunã (zorea) tra s-mãcã carni di porcu
pustu
pustu (pús-tu) adg pustã (pús-tã), pushtsã (púsh-tsã), pusti/puste (pús-ti) – tsi ari tuti hãrili a unei pundii (pustilii, irnjii, etc.); tsi easti singur; ermu, erim, pondu, axolit, singur, shuncru, cob, manoleac, munolcu; (fig: tsi s-aflã tu-unã halã urutã; cari nu-ari tihi tu banã; tsi ari mash cripãri shi taxirãts; mãrat, corbu, curbisit, blãstimat, scurpisit, buisit, vãpsit, etc.)
{ro: pustiu, solitar, blestemat}
{fr: solitaire, désert, maudit, infortuné}
{en: solitary, desert, damned, cursed, unfortunate}
ex: hoara armasi pustã (ca unã pundii); o, lai munts, armasit pushtsã (singuri, pondzã) tuts; pusti astãdz suntu-armasi; bãna nã pustã (corbã) moashi, singurã ca cuclu; xeani pusti (pondi, blãstimati), xeani greali; tra sã-nj plãngu pustul (pondul) dor; ditru pusta (blãstimata) di ncljisoari; pusta di cãtushi
§ pustilii/pustilie (pus-ti-lí-i) sf pustilii (pus-ti-líĭ) – locuri goali iu nu creashti tsiva (icã aproapea tsiva, multi ori acupiriti mash cu-arinã) di itia cã nu cadi ploai; locuri goali sh-fãrã dunjai; starea tu cari s-aflã omlu tsi bãneadzã singur; pustiliu, irnjii, urnjii, irnjiu, erimii, pundii, chiritã; singureatsã, singurami, singuritati
{ro: pustiu, singurătate}
{fr: désert, solitude}
{en: desert, solitude}
ex: ãn casa ntunicoasã ca tu muntsã-i pustilii
§ pustiliu (pus-ti-líŭ) sn pustiliuri (pus-ti-lí-urĭ) – (unã cu pustilii)
ex: io mi aflai tru-un pustiliu (irnjiu)
§ pustixescu (pus-tic-sés-cu) (mi) vb IV pustixii (pus-tic-síĭ), pustixeam (pus-tic-seámŭ), pustixitã (pus-tic-sí-tã), pustixiri/pustixire (pus-tic-sí-ri) – li-aspargu locurli avuti cu biricheti multã shi mplini di lumi sh-li fac s-hibã ca pundiili; pundescu, punduxescu, pundixescu, pustuxescu, pustuescu, ermuxescu, irmuxescu, rimuxescu, shcrituescu, bãstisescu, afãnsescu
{ro: pustii, devasta}
{fr: rendre désert, transformer en désert, dévaster, ravager}
{en: lay waste, make it like a desert}
ex: s-pustixirã (s-asparsirã, s-afãnsirã) ahãti mãnãstiri
§ pustixit (pus-tic-sítŭ) adg pustixitã (pus-tic-sí-tã), pustixits (pus-tic-sítsĭ), pustixiti/pustixite (pus-tic-sí-ti) – tsi s-ari aspartã shi agiumsi s-hibã ca unã pustilii; pundit, punduxit, pundi-xit, pustuxit, pustuit, ermuxit, irmuxit, rimuxit, shcrituit, bãstisit, afãnsit