DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

anãpãdescu

anãpãdescu (a-nã-pã-dés-cu) (mi) vb IV anãpãdii (a-nã-pã-díĭ), anãpãdeam (a-nã-pã-deámŭ), anãpãditã (a-nã-pã-dí-tã), anãpãdi-ri/anãpãdire (a-nã-pã-dí-ri) – mi sãlãghescu (mi-aruc, mi hiumusescu, mi leapid) pristi tsiva i cariva; nãpãdescu, nãvãlescu, himusescu, hiumusescu, nhiumusescu, citãsescu, aleapid, leapid, arãvuescu, sãlãghescu, sãlghescu, sãrghescu, sãrgljescu, nãburu-escu; anvãrlighedz; stãpuescu;
(expr: lu-anãpãdescu = mi-adun (mi-astalj, mi-andãmusescu) cu cariva)
{ro: năvăli, da năvală, întâlni, încercui, stăpâni}
{fr: se précipiter, se jeter sur, invader, entourer, maîtriser}
{en: jump over, invade, encircle, control}
ex: furlji anãpãdirã (citãsirã, s-arcarã) disuprã di hoarã; cãnjlji lu-avea anãpãditã (lu-avea anvãrligatã, s-avea hiumusitã pri el) tu vali; dultsi yisi lj-anãpãdea (lj-arãvuea, lji stãpuea) suflitlu; lu-anãpãdim
(expr: lu-aflãm, lu-andãmusim) ãn cali

§ anãpãdit (a-nã-pã-dítŭ) adg anãpãditã (a-nã-pã-dí-tã), anãpãdits (a-nã-pã-dítsĭ), anãpãditi/anãpãdite (a-nã-pã-dí-ti) – tsi s-ari hiumusitã; arcat cãtrã (pristi) tsiva i cariva; nãpãdit, nãvãlit, himusit, hiu-musit, nhiumusit, citãsit, alipidat, lipidat, arãvuit, sãlãghit, sãlghit, sãrghit, sãrgljit, nãburuit, anvãrligat, stãpuit
{ro: năvălit; întâlnit, încercuit, stăpânit}
{fr: précipité, jeté sur, invadé, entouré, maîtrisé}
{en: jumped over, invaded, encircled, controlled}

§ anãpãdiri/anãpãdire (a-nã-pã-dí-ri) sf anãpãdiri (a-nã-pã-dírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva anãpãdeashti; atsea tsi-u fatsi un cãndu s-arucã cãtrã cariva i tsiva; nãpãdiri, nãvãliri, himusiri, hiumusiri, nhiumusiri, citãsiri, alipidari, lipidari, arãvuiri, sãlãghiri, sãlghiri, sãrghiri, sãrgljiri, nãburuiri, anvãrligari, stãpuiri
{ro: acţiunea de a năvăli, de a stăpâni, de a întâlni, de a încercui; năvălire; stăpânire, întâlnire, încercuire}
{fr: action de se précipiter, de se jeter sur, d’invader, d’entourer, de maîtriser}
{en: action of jumping over, of invading, of encircling, of controling}

§ nãpãdescu (nã-pã-dés-cu) (mi) vb IV nãpãdii (nã-pã-díĭ), nãpãdeam (nã-pã-deámŭ), nãpãditã (nã-pã-dí-tã), nãpãdiri/nãpãdi-re (nã-pã-dí-ri) – (unã cu anãpãdescu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

lai1

lai1 (láĭŭ) adg lai/lae (lá-i), lãi (lắĭ) shi lai (láĭ), lãi (lắĭ) shi lai (láĭ) –
1: tsi easti di bueaua-a cãrbunilui (a corbului, a cãtraniljei, etc.); negru, negur, njagrã; corbu, cãtrani, pisã, chisã;
2: tsi s-aflã tu-unã halã urutã; cari nu-ari tihi tu banã; tsi ari mash cripãri shi taxirãts; mãrat, curbisit, stuhinat, ndzernu, scurpisit, buisit, vãpsit, etc.
3: tsi nu easti bun la suflit; arãu, slab, urut, lupudit, cãtrãcearcu, afishcu, tihilai, andihristu, blãstimat, chirãtã, cãtãrgar, chiutandal, murlai, etc.;
(expr:
1: (stranji) lãi; lãili = (i) stranji lãi di jali, cãndu moari cariva; (ii) stranji lãi di mãrtari i nsurari, cã bana di tora va s-hibã ma greauã, ma lai;
2: un lai = un cafe;
3: nu li shtiu lãili = nu li shtiu gramatili, nu shtiu sã dyivãsescu;
4: ãlj bag laea = lu-alas lucrul si s-facã tsi s-va, si s-facã xichi;
5: njel lai = inda mi duc sh-u fac hasha, u fac incheari shi dzãc dipriunã cã atseali ti cari hiu cãtigursit nu li-am faptã;
6: hirlu-atsel lailu; atsea laea, laea = mira, soartea-atsea arauã, mira-atsea laea;
7: ca lailji ali lai = ca ma corghili di corghi, ca-atselj tsi nu-au altsã ma urghisits di elj;
8: ne albã, ne lai = nu easti ni unã ni alantã; zbor tsi s-dzãtsi cãndu easti greu s-lu ifhãrãstiseshti pi-atsel tsi nu va ni unã ni altã; lãets cu saclu = cripãri, taxirãts, bilei multi)
{ro: negru; sărman, nefericit, nenorocit; rău, nemernic; doliu}
{fr: noir; pauvre, infortuné, malheureux; misérable, coquin, malin, funeste; deuil}
{en: black; poor, unfortunate; miserable, rascal, wicked, bad; mourning}
ex: purta shimii lai n cap; oili lãi (di hromã lai); mãni va tundem lãili (oili cu lãna lai); va ts-easã ninti un njel lai (cu chealea di hromã lai) sh-un njel albu; earã lãili nu li shtii (fig: lãili = gramatili; expr: nu shtii si dyivãseascã); ded di un om lai (arãu); s-li-adari lucrili ma lai (ma-arãu)?; cama lai (urut, slab) s-ti ved; ficiorlu nu lu-ari bun, lu-ari lai (arãu, tihilai); s-videm tsi n-adushish dit lãili di (aralili) xeani; yin lãilji (arãilji; fig: turtsãlj); cãdzu Noti, lailu (mãratlu) mpadi; di lai, ma lai (di corbu, ninga ma corbu); sh-unã lai sh-alantã cama lai, dzãtsea mãratslji pãrintsã; lailu-nj (mãratlu-nj) di mini, tsi pãtsãi; plãng shi lãilji (mãratslji, corghilj) fãrshirots; s-dirinã lailji (mãratslji) armãnj; tsi s-facã, laea (mãrata), cara-lj cãdzu tu cãtsãn!; lo Budash nã carti lai (corbã, slabã, urutã); nu shi shtea lailu (mãratlu) sh-vãpsitlu, cã nu cu hiljlu vrea s-bashi; videa cã lailu-lj (mãratlu-lj) di tatã, di dzuã-dzuã slãghea; unã arcoari di cari lji ngljatsã a omlui laea-lj (mãrata-lj) nari; mã-sa, laea (mãrata), lj-plãndzea inima shi s-aru-pea di dorlu-a lor; laea (mãrata) di featã s-prifeatsi nã scãntealji; u ncurunarã ca laili ali lai

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

nsus

nsus (nsúsŭ) adv – (loc) tsi easti ma-analtu di-un altu; partea ma-analtã a unui lucru; prisuprã (disuprã) di-un lucru; (loc) tsi nu easti ahãntu nghios; cãtrã la munti; ãnsus, sus
{ro: sus, în sus}
{fr: en haut; dessus, en plus}
{en: high up, above, on top}
ex: alãgarã nsus, ãnghios; mutrea nsus, mutrea nghios; el easti ma nsus di noi; am niscãnti di pri ma nsus (am ndauã ma multi di cãt am ananghi; tu scriarea-a noastrã: primansus); mi dush nsus; alinã-ti s-puteari ma nsus

§ ãnsus (ãn-súsŭ) adv – (unã cu nsus)

§ sus (súsŭ) adv – (unã cu nsus)
ex: sus tu munts, nu-armasi neauã; susu-nã (nsus-nã) narea; du-ti sus, la munti; sus, nicã niheamã

§ sushan (su-shĭánŭ) adg sushanã (su-shĭá-nã), sushanj (su-shĭánjĭ), sushani/sushane (su-shĭá-ni) – (om) cari bãneadzã tu partea di nsus (ma-anãltsatã) a hoarãljei
{ro: susan}
{fr: qui habite la partie supérieure d’un village}
{en: who lives in the higher part of the village}

§ primansus (pri-man-súsŭ) adv – (di-aradã cu zborlu “di” nãinti) ma multu dicãt easti ananghi; mansus, dipistaneu, diprisuprã, parapanish, bashã
{ro: prea mult, de prisos}
{fr: superflu, surplus, abondamment, inutile}
{en: super-fluous, surplus, useless}
ex: nã deadi Dumnidzã pradz di pri-mansus (ma multu dicãt avem ananghi); nj-deadi di primansus (dipistaneu); sh-umplu sh-doauã fusi di primansus di cum lj-avea dzãsã soacrã-sa; lucrul ãl featsi di primansus sh-cã umplu ninga doauã fusi; nu-am vãrã plãngu di tini, cã-nj lucrash cu trup sh-cu suflit di primansus ninga; tu amirãrilja-a lui bãneadzã un om di primansus, cã tsi bun avea lumea di nãs?; va lj-u plãteascã di primansus

§ mansus (man-súsŭ) adv – [di-aradã, cu altã noimã ca di scriarea “ma nsus”, cãndu ari noima di “primansus”, tsi nu easti aprucheatã tu-aestu dictsiunar) – (unã cu primansus)
ex: mãncã di mansus (di primansus); bile-nj deadi mansus (un bile di primansus)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

pri1/pre

pri1/pre (pri) prip –
1: pripuzitsii cu cari s-fatsi multi ori acuzativlu (la dicljinari; pripuzitsii tsi multi ori s-cheari, shi acuzativlu s-fatsi fãrã pripuzitsia pri); pripuzitsii cari yini multi ori dupã impirativ (la congiugari);
2: zbor tsi-aspuni multi ori cã tsiva s-aflã pisuprã, pristi altu tsiva; pi, pir; pristi, pisti, prisuprã, pisuprã; la, tu, sum, cãndu eara (fãtsea); ti cati; cu, dupã, contra, ca, etc.;
(expr:
1: pri (caplu-a tãu, mushiteatsa-ts, gioni tsi easti, etc.) = giur pri (tsi nj-easti ma scumpu: caplu-a tãu, mushiteatsa-ts, gioni tsi easti, etc.);
2: pri vimtu = ncot, geaba, pi tsiva, etc.)
{ro: pe, la, după, ca, lângă, etc.}
{fr: sur, par-dessus; à, sous, pour, en, avec, contre, etc.}
{en: over, at, to, under, while, for, with, against, etc.}
ex: bagã pita pri measã (pisupra-a measãljei); lja pri un, dã pri-alantu (impirativili-a verbilor ljau shi dau); s-priimnã pri budza di-amari (sã s-priimnã budza di-amari); shi-lj tsãnu pri (la, s-mãcã cu elj la) measã; ma multu tsãnea pri (la) piscãrilji; li-arcãm pri hoarã; pri afurishalui (tu scriarea-a noastrã: preafurishalui); va lã yinã pri (pristi) cap; pri caplu-a tãu!
(expr: giur pri caplu-a tãu!); ma, pri mushãteatsã-lj, ma, pri gioni-aleptu tsi sh-easti; ma, pri dzãni tsi sh-eara
(expr: tsi mushati dzãni sh-eara!); ti deapiri pri un plãngu (tu-un plãngu tsi nu-astãmãtseashti); s-dishtiptã dinãoarã pri yislu tsi vidzu (tu oara tsi vidzu yislu); armãnlu, sh-oarfãn s-hibã, tut pri celnic va sh-u-aducã (tut ca un celnic va si-aspunã); harlu pri curunã (tu oara-a ncurunariljei); a cãrvãnarlui cari-alagã pri n (tu) cãrvani; omlu si s-aflã totna pri (tu) cripãri; apoea, di pri (di cum eara tu) bunili, zghili cu boatsi; pri ningã (ningã; tu scriarea-a noastrã: priningã) capra shutã; sharpili aestu mash mini mi cunoashti (aoa zborlu “pri” dinintea-a zborlui “mini” s-chiru); furlji (aoa zborlu “pri” chiru) mini mi cãlcarã; tini (aoa zborlu “pri” chiru) mini mi ai mutritã; io (aoa zborlu “pri” chiru) tini ti cunoscu; atsel va ti lja (aoa zborlu “pri” chiru) tini; va s-nji greascã itipasã pri mini (acuzativlu); s-lji talji Dumnidzã pri elj (acuzativlu) aclo; l-dipuni vulturlu pri gioni-aleptu; pri (acuzativlu) mini s-mi furats? pri (acuzativlu) mini?

§ pir1 (pirŭ) prip – (unã cu pri1)
ex: treatsi pir (pri) la casa a muljariljei; s-yini pir (pri) aoatsi; tricu pir la poartã-ts

§ pi (pi) prip – (unã cu pri1)
ex: alinã-ti pi casã (pi citia, pisupra-a casãljei); s-alinã pi cireshlu dit uborlu-a nostru; s-arucã pi cal; stau pi scamnu; s-shadã cu nãs pi (la) measã; vinj pi measã (la measã; tu oara tsi mãca; tu oara tsi loa measa); avea shidzutã pi tsinã (la tsinã; shidzu di tsinã, di mãcã ti seara); pi (tu) cari tehni altã si-l da; eara-analtu pi (tu) dzãlili cãndu; hiu pi amintari (amintu); cãntãndalui di jali shi pi (sum) soari, shi pi (sum) lunã; nj-u-aflai iu shidea pi (sum) lunã; iu ti dutseai noaptea pi lunã?; di-nj fudzi gionili pi (cãndu eara) lunã; s-bat pi (sum) lunã shi pi (sum) steali; njadzãnoptsã pi (sum) steali; s-lã dãm njilj di napulionj pi (ti cati) insu; fudzi pi ascumtalui (tu scriarea-a noastrã: peascumtalui); nãsã zburashti pi vimtu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

tãlãgan

tãlãgan (tã-lã-gánŭ) sn tãlãgani/tãlãgane (tã-lã-gá-ni) – paltu lungu di lãnã tsi sh-u-adutsi cu tãmbarea (sh-purtat di huryeatslji dit Turchii); tãlãgani, tãlgan
{ro: manta de lână (asemănător “tâmbarei”)}
{fr: manteau de laine (semblable à la “tãmbari”)}
{en: long wool coat (similar tu “tãmbari”)}
ex: l-cunuscurã di pri tãlãgan shi cãciulã; bãgã nã shcãmbã mari tu cufinã sh-disuprã tãlãganlu sh-cãciula-a lui

§ tãlãgani/tãlãgane (tã-lã-gá-ni) sf tãlãgãnj (tã-lã-gắnjĭ) – (unã cu tãlãgan)
ex: sã nvãli cu tãlãganea (maljotlu) shi s-bãgã s-doarmã; tãlãganea-aestã-lj tsãni caldu

§ tãlgan (tãl-gánŭ) sn tãlgani/tãlgane (tãl-gá-ni) – (unã cu tãlãgan)

§ ntãlagãn (ntã-lá-gãnŭ) (mi) vb I ntãlãgãnai (ntã-lã-gã-náĭ), ntãlãgãnam (ntã-lã-gã-námŭ), ntãlãgãnatã (ntã-lã-gã-ná-tã), ntãlãgãnari/ntãlãgãnare (ntã-lã-gã-ná-ri) – ljau shi-nj bag tãlãganlu pri mini; mi nvescu cu tãlãganea
{ro: se îmbrăca cu “tălăganul”}
{fr: s’habiller avec le manteau}
{en: put on his wool coat}
ex: lu ntãladzinj (lu nveshti cu tãlãganea), canda creapã chetsrãli di-arcoari; s-avea ntãlãgãnatã (s-avea nviscutã cu tãlãganea) ta s-nu-arãtseascã

§ ntãlãgãnat (ntã-lã-gã-nátŭ) adg ntãlãgãnatã (ntã-lã-gã-ná-tã), ntãlãgãnats (ntã-lã-gã-nátsĭ), ntãlãgãnati/ntãlãgãnate (ntã-lã-gã-ná-ti) – tsi easti nviscut cu tãlãganea
{ro: îmbrăcat cu “tălăganul”}
{fr: habillé avec le manteau}
{en: with his wool coat on}
ex: sh-tora tu cãldurã imnã ntãlãgãnat (nviscut cu tãlãganea)

§ ntãlãgãnari/ntãlãgãnare (ntã-lã-gã-ná-ri) sf ntãlãgãnãri (ntã-lã-gã-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu omlu sã nveashti cu tãlãganlu
{ro: acţiunea de a (se) îmbrac cu “tălăganul”}
{fr: action de s’ha-biller avec le manteau}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn