DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

mbulzinedz

mbulzinedz (mbul-zi-nédzŭ) (mi) vb I mbulzinai (mbul-zi-náĭ), mbulzinam (mbul-zi-námŭ), mbulzinatã (mbul-zi-ná-tã), mbul-zinari/mbulzinare (mbul-zi-ná-ri) – mi umflu la fatsã (di multu somnu, niputeari, biuturã, etc.); nj-si umflã ocljilj; buburedz, buldzinedz, ãmbulzinedz, zbuldzinedz, pãhrãvusescu
{ro: (se) buhăi}
{fr: (se) bouffir}
{en: swell, bloat}

§ mbulzinat (mbul-zi-nátŭ) adg mbulzinatã (mbul-zi-ná-tã), mbulzinats (mbul-zi-nátsĭ), mbulzinati/mbulzinate (mbul-zi-ná-ti) – tsi easti mbulzinat (umflat) la fatsã, la oclji; buburat, buldzinat, ãmbulzinat, zbuldzinat, pãhrãvusit
{ro: buhăit}
{fr: bouffi}
{en: swollen, bloated}
ex: pleoapili suntu aroshi, mbulzinati (umflati)

§ mbulzinari/mbulzinare (mbul-zi-ná-ri) sf mbulzinãri (mbul-zi-nắrĭ) – umflari tu fatsã (di lãngoari, niputeari, biuturã, etc.); buburari, buldzinari, ãmbulzinari, zbuldzinari, pãhrãvusiri
{ro: acţiunea de a (se) buhăi; buhăire}
{fr: action de (se) bouffir}
{en: action of swelling, of bloating}

§ ãmbulzinedz (ãm-bul-zi-nédzŭ) (mi) vb I ãmbulzinai (ãm-bul-zi-náĭ), ãmbulzinam (ãm-bul-zi-námŭ), ãmbulzinatã (ãm-bul-zi-ná-tã), ãmbulzinari/ãmbul-zinare (ãm-bul-zi-ná-ri) – (unã cu mbulzinedz)

§ ãmbulzinat (ãm-bul-zi-nátŭ) adg ãmbulzinatã (ãm-bul-zi-ná-tã), ãmbulzinats (ãm-bul-zi-nátsĭ), ãmbulzinati/ãmbulzinate (ãm-bul-zi-ná-ti) – (unã cu mbulzinat)

§ ãmbulzinari/ãmbulzinare (ãm-bul-zi-ná-ri) sf ãmbulzinãri (ãm-bul-zi-nắrĭ) – (unã cu mbulzinari)
ex: ãmbulzinarea (umflarea) a pleoapilor scadi

§ buldzinedz (bul-dzi-nédzŭ) (mi) vb I buldzinai (bul-dzi-náĭ), buldzinam (bul-dzi-námŭ), buldzinatã (bul-dzi-ná-tã), buldzinari/buldzinare (bul-dzi-ná-ri) – (unã cu mbulzinedz)
ex: fats ãlj si buldzineadzã (umflã) ca di bubotã

§ buldzinat (bul-dzi-nátŭ) adg buldzinatã (bul-dzi-ná-tã), buldzinats (bul-dzi-nátsĭ), buldzinati/buldzinate (bul-dzi-ná-ti) – (unã cu mbulzinat)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

suflu

suflu (sú-flu) vb I suflai (su-fláĭ), suflam (su-flámŭ), suflatã (su-flá-tã), suflari/suflare (su-flá-ri) – scot vimtu cu puteari, dit plimunj prit gurã (prit nãri); treatsi vimtu cu puteari dit un loc ma aratsi tu-un loc ma caldu (nafoarã i dit un loc dishcljis tu-un altu n casã); scot vimtu prit gurã (greu sh-agonja tra s-ljau anasã) cãndu hiu avursit dupã un copus mari tsi-l fac; adilj, ahulescu, bati (vimtu), tradzi (vimtu);
(expr:
1: nj-suflu narea = scot vimtu prit nãri cu puteari tra sã scot mixili tsi am nãuntru cari nu mi-alasã s-lj-au ghini anasã;
2: nu-am cu tsi sã-nj suflu narea = hiu multu oarfãn, cã nu-am paradz nitsi ti-unã distimeli; nu-am nitsi ascucheat ãn gurã; nu-am zmeanã la cur; etc.;
3: suflã draclu tu pungã = nj-easti punga goalã; nu-am paradz;
4: lji suflu = am paradz;
5: suflu lampa (tseara, shpirtul, etc.) = scot vimtu cu puteari dit gurã pristi pira-a lambãljei (a tsearãljei, a shpirtului, a pirãljei, etc.) tra s-u-astingu;
6: suflu foclu = scot vimtu cu puteari dit gurã pristi foc (i) tra s-lu-astingu, icã (ii) tra s-nu s-astingã, tra s-lu fac sã-lj creascã pira, tra s-ardã ma ghini;
7: lj-suflu unã (pliscutã) = lj-dau (lj-trag) nã pliscutã;
8: suflu flueara = bat flueara tra si s-avdã un cãntic;
9: omlu (pravda) nu mata suflã = omlu (pravda) nu-adilji, nu bãneadzã, easti mortu;
10: s-lu sufli, cadi = easti multu slab;
11: nu suflu nitsiun zbor = tac, nu dzãc tsiva a vãrnui, nu scot un zbor din gurã di-atseali tsi shtiu, tsi-nj sã spun, etc.)
{ro: sufla; respira; sufla nasul; stinge; etc.}
{fr: souffler; respirer; (se) moucher; éteindre; haleter; etc.}
{en: blow; breathe; blow one’s nose; extinguish (fire); pant; etc.}
ex: suflã (bati) vimtul cu puteari; va s-li suflã (lja) vimtul; sufla cu foljili tra sã schinã foclu; acãtsã ta-s suflã notlu, shi gljetslu, cari eara vãrtos ca bãrtsirea; suflãndalui un vimtu subtsãri shi caldu, li-astrãchi tuti apili; cum sufla vimtul, lj-adusi n casã nã frãndzã di dafnã; shi sufla turbatlu vimtu di dzãtseai cã vai chearã lumea!; ta s-nu imni pi-aoa, pi-aclo, yinu sã sufli la foali; acãtsã sã suflã prit nãri; suflu prit curlu a trumbetãljei sh-u-adun nãpoi tutã oastea; suflã tu foc ta si s-aprindã; dzãsi a shcljoplui, si suflã foclu, cã s-astimsi; nu vedz, cã s-astimsi foclu? ãlj dzãsi-a aishtui, suflã niheam; tsi suflji (adilj, ljai anasã) ashi greu?; va aibã moartã, ved cã nu suflã
(expr: easti mortu, nu-adilji); suflã-ts nãrli cã li ved mplini
(expr: scoati-ts mixili dit nãri); suflã
(expr: astindzi-u) lamba, cã vinji oara s-nã bãgãm tu crivari s-durnjim; apustusish, ved cã suflji; suflã-lj

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

umflu

umflu (úm-flu) (mi) vb I umflai (um-fláĭ), umflam (um-flámŭ), umflatã (um-flá-tã), umflari/umflare (um-flá-ri) – fac un lucru si s-adarã ma mari (cu suflarea di vimtu nãuntrul a lui, cu umplearea-a lui cu tsiva, cu agudirea-a unei parti dit truplu a omlui, etc.); cãbãrdisescu;
(expr:
1: lu umflu; lj-umflu sãmarlu; lj-umflu chealea = lu-agudescu, l-bat, lj-dau un shcop;
2: nj-umflu (pãntica, matslu) = mãc i beau multu, mi nãfãtescu di beari i di mãcari;
3: mi umflu = mi-alavdu multu (ma multu di cãt s-cadi);
4: nj-umflu nãrli = chicusescu, mi cãrteashti tsiva, nu mi-arãseashti; mi nãirescu; li spindzur nãrli;
5: lu umflu un lucru = lu-acats, lu ljau, l-fur un lucru)
{ro: umfla; inflama; umple}
{fr: gonfler; enfler, remplir}
{en: inflate; swell, cause something to swell}
ex: lji si umflã tut truplu; vimtul umflã scumpa-lj poshi; s-nãrãi nãoarã, umflã nãrli
(expr: chicusi) sh-lã pitricu shtiri; umflã (umpli) ciubuchea; umflã gaida; umflã birbeclu (suflã vimtu sum cheali tra s-u dispartã di trup) shi bagã-l bilit tu sulã; mi umflai
(expr: nãfãtii) di cãtã apã biui; lu umflash matslu
(expr: mãcash multu); tsi ti umflji ashi?
(expr: tsi ti-alavdzã ahãt?); s-umfla
(expr: s-cãmãrusea) multu cu ficiorlu-a lui; cãndu hii cioc, umflã
(expr: agudea, bati); u umflã nãs cãt u umflã
(expr: u bãtu cãt u bãtu); nu va-nj umflã el sãmarlu?
(expr: nu va mi batã?); dupã tsi-lj umflã niheam chealea
(expr: dupã tsi-l bãtu niheamã) cu matslu di bou; l-umflã
(expr: ãl lo, l-furã) ngrãshca; umflã saclu
(expr: lj-furã saclu) shi lja-lj fumlu prit poartã afoarã; umflats-lu
(expr: furats-lu) shi shpirtuits-li; l-umflã
(expr: ãl lo, lu-acãtsã, sh-lu bãgã) ngrãshca shi-l treatsi dincoa di-arãu

§ umflat (um-flátŭ) adg um-flatã (um-flá-tã), umflats (um-flátsĭ) umflati/umflate (um-flá-ti) – cari easti adrat s-hibã ma mari (cu suflarea di vimtu nãuntrul a lui, etc.); cãbãrdisit
{ro: umflat; inflamat; umplut}
{fr: gonflé; enflé, rempli}
{en: inflated; swollen}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn