DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

ncruntu

ncruntu (ncrún-tu) (mi) vb I ncruntai (ncrun-táĭ), ncruntam (ncrun-támŭ), ncruntatã (ncrun-tá-tã), ncruntari/ncruntare (ncrun-tá-ri) – nj-curã sãndzi di-iuva dit trup (dit unã aranã, etc.); mi umplu di sãndzi; fac s-curã (versu) sãndzili-a vãrnui; ancruntu, sãndzinedz, sãndziredz
{ro: (în)sângera, (se) încruntra}
{fr: saigner, sanglanter}
{en: bleed}
ex: lji ncruntrã (sãndzinã) caplu

§ ncruntat (ncrun-tátŭ) adg ncruntatã (ncrun-tá-tã), ncruntats (ncrun-tátsĭ), ncruntati/ncruntate (ncrun-tá-ti) – tsi lj-ari curatã (scoasã) sãndzi; mplin di sãndzi; ancruntat, sãndzinat, sãndzirat
{ro: (în)sângerat, încruntat}
{fr: saigné, ensanglanté}
{en: bled, covered with blood}

§ ncruntari/ncruntare (ncrun-tá-ri) sf ncruntãri (ncrun-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva sãndzineadzã i s-acoapirã cu sãndzi; ancruntari, sãndzinari, sãndzirari
{ro: acţiunea de a (în)sângera, de a (se) încrunta}
{fr: action de saigner, d’ensanglanter}
{en: action of bleeding, of covering with blood}

§ discruntu (dis-crún-tu) (mi) vb I discruntai (dis-crun-táĭ), discruntam (dis-crun-támŭ), discruntatã (dis-crun-tá-tã), dis-cruntari/discruntare (dis-crun-tá-ri) – astãmãtsescu sãndzili tsi-nj curã dit trup (dit unã aranã, etc.); nj-si lja sufrili di pi frãmti, disu-frusescu; di ncruntat tsi earam, mi ndultsescu (mi dishcljid, mi lunjinedz) la fatsã
{ro: opri (în)sângerarea; (se) descrunta}
{fr: arrêter de saigner; se dérider}
{en: stop bleeding; smooth down}
ex: pute nu sh-discruntã suratea (nu-sh difrusi frãmtea, nu s-dishcljisi la fatsã)

§ discruntat (dis-crun-tátŭ) adg discruntatã (dis-crun-tá-tã), discruntats (dis-crun-tátsĭ), discruntati/discruntate (dis-crun-tá-ti) – tsi-lj s-ari astãmãtsitã curarea di sãndzi; tsi sh-ari disufrusitã frãmtea
{ro: care a oprit (în)sângerarea; descruntat}
{fr: qui a arrêté de saigner; avec le front déridé}
{en: stopped bleeding; (face) smoothed down}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

sufrã1

sufrã1 (sú-frã) sf sufri/sufre (sú-fri) – urmili (arãdzli) tsi s-alasã pi chealea-a omlui cãndu aushashti; atsea tsi s-fatsi pri stranji cãndu li ciumuleshti
{ro: rid}
{fr: ride, pli}
{en: wrinkle, fold, pleat}
ex: purta un stranj cu multi sufri; featsi sufri dinãpoi; u feci sufri, sufri; cu frãmtea sufri, sufri; coaja ngrusha shi s-adra sufri, sufri; fatsa-lj s-avea faptã sufri, sufri

§ sufrusescu1 (su-fru-sés-cu) (mi) vb IV sufrusii (su-fru-síĭ), sufruseam (su-fru-seámŭ), sufrusitã (su-fru-sí-tã), sufrusiri/sufrusire (su-fru-sí-ri) – fac sufri (pri frãmti, fatsã, cheali, stranji, etc.); nsufrusescu, nsufredz, zbãrcescu, jubãrjescu;
(expr: sufrusescu tsiva = fur)
{ro: face riduri, zbârci, mototoli}
{fr: rider, froncer, plisser}
{en: wrinkle, pleat, crease}
ex: fatsa tsã si sufrusi (featsi sufri, si zbãrci); mi sufrusii tu-aushatic; nj-sufrusirã
(expr: nj-furarã) un cal

§ sufrusit1 (su-fru-sítŭ) adg sufrusitã (su-fru-sí-tã), sufrusits (su-fru-sítsĭ), sufrusiti/sufrusite (su-fru-sí-ti) – tsi ari sufri pi fatsã; nsufrusit, nsufrat, zbãrcit, jubãrjit
{ro: zbârcit, cu riduri, mototolit}
{fr: ridé, froncé, plissé}
{en: wrinkled, pleated, creased}
ex: lj-cãdzu unã lacrimã groasã, cari arunica pri fatsa-a ljei sufrusitã; trei moashi, cu mastea uscatã shi sufrusitã ca coaja di cupaci veclju

§ sufrusiri1/sufrusire (su-fru-sí-ri) sf sufrusiri (su-fru-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva i cariva sufruseashti; nsufrusiri, nsufrari, zbãrciri, jubãrjiri
{ro: acţiunea de a zbârci; de a mototoli; zbârcire, mototolire}
{fr: action de rider, de froncer, de plisser}
{en: action of wrinkling, pleating, creasing}

§ disu-frusescu (di-su-fru-sés-cu) (mi) vb IV disufrusii (di-su-fru-síĭ), disufruseam (di-su-fru-seámŭ), disufrusitã (di-su-fru-sí-tã), disufrusiri/disufrusire (di-su-fru-sí-ri) – fac tsiva (lucru, fatsã, frãmti) sã-sh chearã sufrili; calcu stranjili cu herlu tra s-fugã sufrili

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn