{ro: îndestula, sătura}
{fr: satisfaire, rassassier}
{en: provide with, satisfy, satiate}
ex: cara lu ndistulai (fãnãtii, sãturai) cu lapti, pot s-lu-alas; u ndistulã (u-apudidi, u sãturã) cu tuti bunetsli

§ ndistulat (ndis-tu-látŭ) adg ndistulatã (ndis-tu-lá-tã), ndistulats (ndis-tu-látsĭ), ndistulati/ndistulate (ndis-tu-lá-ti) – tsi ari di tuti tsi-lj lipsescu; sãturat; suturat, tipurit, fãnãtit, nãfãtit, fãnitit, apudidit, etc.
{ro: îndestula, sătura}
{fr: satisfaire, rassassier}
{en: provide with, satisfy, satiate}
ex: casa-lj fu ndistulatã, ca stuplu (mplinã di tuti ca un stup cu njari)

§ ndistulari/ndistulare (ndis-tu-lá-ri) sf ndistulãri (ndis-tu-lắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva si ndistuleadzã; sãturari, tipuriri, fãnãtiri, nãfãtiri, fãnitiri, apudidiri, etc.
{ro: acţiunea de a îndestula, de a sătura; îndestulare, săturare}
{fr: action de satisfaire, de rassassier}
{en: action of providing with, of satisfying, of satiating}

§ agiundziri/agiundzire (a-gĭún-dzi-ri) sf agiundziri (a-gĭún-dzirĭ) – atsea tsi fatsi un cãndu agiundzi iuva (cãndu s-ari adunatã cu cariva, cari ari amintatã, etc.); asiri, fãtseari, aprucheari, cutseari, etc.
{ro: acţiunea de a ajunge, de a atinge, etc.; ajungere; atingere; devenire; egalare; învingere; coacere; etc.}
{fr: action d’arriver, de rejoindre; de devenir; d’égaler; de vaincre; de mûrir, etc.)}
{en: action of arriving, of joining; of becoming; of equaling; of defeating; of maturing; etc.)}

§ agiundzeari/agiundzeare (a-gĭun-dzeá-ri) sf agiundzeri (a-gĭun-dzérĭ) – (unã cu agiundziri)

§ agiumtã (a-gĭúm-tã) sf fãrã pl – agiundzeari
{ro: ajungere, sosire}
{fr: ar-rivée}
{en: arrival}
ex: unã agiumtã (unã tsi-agiumsi; unãshunã dupã agiundzeari) aoatsi

§ neagiumtu (nea-gĭúm-tu) adg neagiumtã (nea-gĭúm-tã), neagiumtsã (nea-gĭúm-tsã), neagium-ti/neagiumte (nea-gĭúm-ti) – tsi nu-ari agiumtã; tsi nu s-ari adunatã cu cariva; (fig: neagiumtu = (i) tsi nu easti asit; nifaptu, nicoptu, nicriscut; (ii) tsi nu-ari faptã aveari, tsi nu-ari acãtsatã usãndzã)
{ro: neajuns; necopt}
{fr: qui n’est pas arrivé; qui n’a pas mûri; qui n’a pas grandi}
{en: who did nor arrive yet; who has not grown, has not matured yet}
ex: amintã nã featã neagiumtã (fig: cari vinji ninti di noauã mesh); mer neagiumtu (fig: nicoptu); s-lu ljartã cã easti nica neagiumtu (cã nu-ari criscutã ninga); neagiumtu ghini shi na! acatsã nã bumbunidzari sh-nã furtunã

§ neagiumsu (nea-gĭúm-su) adg neagiumsã (nea-gĭúm-sã), neagiumshi (nea-gĭúm-shi), neagiumsi/neagiumse (nea-gĭúm-si) – (unã cu neagiumtu)

§ neagiundziri/neagiundzire (nea-gĭún-dzi-ri) sf neagiundziri (nea-gĭún-dzirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva nu-agiundzi iuva
{ro: acţiunea de a nu ajunge; neajungere; nematurizare}
{fr: action de ne pas arriver; de ne pas mûrir}
{en: action of not arriving; of not maturing}

§ neagiundzeari/nea-giundzeare (nea-gĭun-dzeá-ri) sf neagiundzeri (nea-gĭun-dzérĭ) – (unã cu neagiundziri)

§ paragiungu (pá-ra-gĭún-gu) vb III shi II paragiumshu (pá-ra-gĭúm-shĭu), paragiundzeam (pá-ra-gĭun-dzeámŭ), paragiumsã (pá-ra-gĭúm-sã) shi paragiumtã (pá-ra-gĭúm-tã), paragiundziri/paragiundzire (pá-ra-gĭún-dzi-ri) shi paragiun-dzeari/paragiundzeare (pá-ra-gĭun-dzeá-ri) – easti (nj-agiundzi) ma multu dicãt lipseashti; (fig: (fructul) paragiundzi = (fructul) s-coatsi multu, aseashti multu, s-paracoatsi)
{ro: fi prea (mai mult decât) destul}
{fr: être plus que suffisant}
{en: become more than necessary}
ex: paragiumsirã (fig: s-coapsirã multu) poamili

§ paragiumtu (pá-ra-gĭúm-tu) adg paragiumtã (pá-ra-gĭúm-tã), paragiumtsã (pá-ra-gĭúm-tsã), paragiumti/paragiumte (pá-ra-gĭúm-ti) – tsi-agiundzi ma multu dicãt lipseashti; tsi easti di primansus
{ro: care este mai mult decât destul}
{fr: qui est plus que suffisant}
{en: that became more than necessary}

§ paragiumsu (pá-ra-gĭúm-su) adg paragiumsã (pá-ra-gĭúm-sã), paragiumshi (pá-ra-gĭúm-shi), paragiumsi/paragiumse (pá-ra-gĭúm-si) – (unã cu paragiumtu)

§ paragiundziri/paragiundzire (pá-ra-gĭún-dzi-ri) sf paragiundziri (pá-ra-gĭún-dzirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu easti ma multu dicãt lipseashti
{ro: acţiunea de a fi prea (mai mult decât) destul}
{fr: action d’être plus que suffisant}
{en: action of becoming more than necessary}

§ paragiundzeari/paragiun-dzeare (pá-ra-gĭun-dzeá-ri) sf paragiundzeri (pá-ra-gĭun-dzérĭ) – (unã cu paragiundziri)

§ ajungu (a-jĭún-gu) vb III shi II ajum-shu (a-jĭúm-shĭu), ajundzeam (a-jĭun-dzeámŭ), ajumsã (a-jĭúm-sã) shi ajumtã (a-jĭúm-tã), ajundziri/ajundzire (a-jĭún-dzi-ri) shi ajundzeari/ajundzeare (a-jĭun-dzeá-ri) – (unã cu agiungu)

§ ajumtu (a-jĭúm-tu) adg ajumtã (a-jĭúm-tã), ajumtsã (a-jĭúm-tsã), ajumti/ajumte (a-jĭúm-ti) – (unã cu agiumtu)

§ ajumsu (a-jĭúm-su) adg ajumsã (a-jĭúm-sã), ajumshi (a-jĭúm-shi), ajumsi/ajumse (a-jĭúm-si) – (unã cu agiumtu)

§ ajundziri/ajundzire (a-jĭún-dzi-ri) sf ajundziri (a-jĭún-dzirĭ) – (unã cu agiundziri)

§ ajundzeari/ajundzeare (a-jĭun-dzeá-ri) sf ajundzeri (a-jĭun-dzérĭ) – (unã cu agiundziri)

§ gulciri/gulcire (gul-cí-ri) sf gulciri (gul-círĭ) – (unã cu angulciri)

2: tsi-lj poartã inati a unui cã-lj featsi un lucru tsi nu lu-arãsea; cãchiusit, chicãsit, ahuljisit, huljisit, hulusit, nãirit, nãrit, nãrãit;
3: tsi aducheashti (icã fatsi pri altu s-aducheascã) unã dureari sufliteascã (un dor greu tu inimã, unã mãrazi, cãnjinã, amãreatsã, cripari, etc.); tsi-lj chicã greu; tsi ari cripãri; nvirinat, nvirat, mãrinat;
4: di cari ari datã cariva (cu mãna, ciciorlu, etc.); agudit, pusputit, huhulit
{ro: incomodat, deranjat; supărat, ofensat; întristat; atins}
{fr: incommodé; fâché, offensé; attristé, qui a du chagrin; atteint, touché}
{en: disturbed; sorry, made angry, offended; saddened, grieved; touched}
ex: cãrtit (nvirinat) s-turnã acasã; s-turnã acasã multu cãrtit (mãrãnat); ved mini cã easti cãrtitã pãndza di la arãzboi (minatã, datã di ea); easti cãrtit (agudit, lãndzit di cheptu); easti cãrtit la minti (agudit la minti, tsi-sh chiru mintea); mintea tsi-easti ca cãrtitã (aguditã, nibunã); cu cheptul nu sta ghini: easti cãrtit (agudit, lãndzit di ofticã)

§ cãrtiri/cãrtire (cãr-tí-ri) sf cãrtiri (cãr-tírĭ) –
1: atsea tsi s-fatsi cãndu-lj s-aspardzi chefea-a unui; aspãrdzeari chefea (isihia); angulciri, pirãxiri;
2: atsea tsi s-fatsi cãndu-lj portu inati a unui; cãchiusiri, chicãsiri, ahuljisiri, huljisiri, hulusiri, nãiriri, nãriri, nãrãiri, pãreari arãu;
3: atsea tsi fatsi un cãndu aducheashti (icã fatsi pri altu s-aducheascã) unã dureari sufliteascã (un dor greu tu inimã, unã mãrazi, cãnjinã, amãreatsã, cripari, etc.); nvirinari, nvirari, amãrãri, nfushtari, cãnjisiri, pãrãpunjisiri, mãrãnari;
4: atsea tsi s-fatsi cãndu cariva da di tsiva (cu mãna, ciciorlu, etc.); agudiri, pusputiri, huhuliri
{ro: acţiunea de a incomoda, de a deranja; de a supăra, de a ofensa, de a întrista; de a atinge; incomodare, deranjare; supărare, ofensare; întristare; atingere}
{fr: action d’incommoder; de (se) fâcher, de s’offenser; d’attrister, de causer du chagrin; d’atteindre (de toucher)}
{en: action of disturbing; of getting sorry, of making somebody sorry, angry; action of offending, of grieving; of touching}
ex: di cãrtiri (nãrãiri, chicusiri) greauã; di cãrtiri greauã, cari nu shtea iu s-u caftã, sã ncljisi n casã s-cluceascã plãngul; nu shtea tsi s-facã di multã cripari shi di multã cãrtiri

§ cãrteari/cãrteare (cãr-teá-ri) sf cãrteri (cãr-térĭ) – (unã cu cãrtiri)
ex: s-nu-lj hibã cu cãrteari (pãreari arãu, nãiriri)

§ nicãrtit (ni-cãr-títŭ) adg nicãrtitã (ni-cãr-tí-tã), nicãrtits (ni-cãr-títsĭ), nicãrtiti/nicãrtite (ni-cãr-tí-ti) – tsi nu easti cãrtit (pãrut arãu, cãchiusit, chicãsit, huljisit, nãirit, nvirinat, nvirat, mãrinat); di cari nu-ari datã vãrnu; tsi nu easti cãrtit (pusputit, huhulit)
{ro: nesupărat, neofensat; nederanjat; neîntristat; neatins}
{fr: qui n’est pas fâché (offensé; incommodé, attristé, atteint, touché)}
{en: who is not sorry (made angry, disturbed, saddened, grieved, touched)}

§ nicãrtiri/nicãrtire (ni-cãr-tí-ri) sf nicãrtiri (ni-cãr-tírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva nu s-cãrteashti (nu chicuseashti, nu-lj pari-arãu, nu s-nãireashti, nu s-mãrineadzã, nu sã nvirineadzã, nu pusputeashti, etc.)
{ro: acţiunea de a nu (se) supăra, de a nu ofensa, de a nu (se) deranja; de a nu întrista, de a nu atinge; neîntristare, neatingere, etc.}
{fr: action de ne pas (se) fâcher, de ne pas s’offenser; de ne pas incommoder; de ne pas attrister, de ne pas causer du chagrin}
{en: action of not getting sorry, of not making somebody angry; of not disturbing, of not touching}

§ nicãrteari/nicãrteare (ni-cãr-teá-ri) sf nicãrteri (ni-cãr-térĭ) – (unã cu nicãrtiri1)

§ cãrtiturã (cãr-ti-tú-rã) sf cãrtituri (cãr-ti-túrĭ) –
1: aspãrdzeari chefea (isihia); angulciri, pirãxiri;
2: cãchiusiri, chicãsiri, ahuljisiri, huljisiri, hulusiri, nãiriri, nãriri, nãrãiri, pãreari arãu;
3: nvirin, nvirinari, nvirari, mãrazi, mãrinari; aguditurã, pusputiri, huhuliri
{ro: deranj; supărare; ofensă, întristare; atingere}
{fr: fâcherie; offense; affliction, chagrin; attouchement}
{en: disturbance; quarrel, offence; sorrow; touch, contact}

§ cãrteric (cãr-té-ricŭ) adg cãrtericã (cãr-té-ri-cã), cãrterits (cãr-té-ritsĭ), cãrteritsi/cãrteritse (cãr-té-ri-tsi) – tsi cãrteashti (tsi lu-ariseashti s-cãrteascã) lumea cu purtarea-a lui; tsi s-cãrteashti lishor (tsi chicuseashti, tsi-lj cadi milii, tsi-lj chicã greu, etc.), cãndu cariva-lj fatsi tsiva tsi nu lu-ariseashti; cãrtilos, cãrtilivos; (fig: cãrteric = un tsi lu-ariseashti s-furã)
{ro: supărător, supărăcios}
{fr: fâcheux, irritable}
{en: annoying, irritable}
ex: nu mi-arisescu oaminjlji cãrterits (tsi ti cãrtescu cu purtarea-a lor); s-nu lu-alash singur cã easti cãrteric (fig: lu-ariseashti s-furã lucri)

§ cãrtilos (cãr-ti-lósŭ) adg cãrtiloasã (cãr-ti-lŭá-sã), cãrtilosh (cãr-ti-lóshĭ), cãrtiloasi/cãrtiloase (cãr-ti-lŭá-si) – tsi lu-ariseashti s-cãrteascã, s-nu lu-alasã omlu isih; tsi li cãrteashti, li schinã lucrili; tsi pindzi, ximutã lumea; cãrtilivos, cãrteric
{ro: aţâţător, agitator}
{fr: qui attise, qui excite; agitateur}
{en: instigator, agitator}

§ cãrtilivos (cãr-ti-li-vósŭ) adg cãrtilivoasã (cãr-ti-li-vŭá-sã), cãrtilivosh (cãr-ti-li-vóshĭ), cãrtilivoasi/cãrtilivoase (cãr-ti-li-vŭá-si) – (unã cu cãrtilos)
ex: am un frati cãrtilivos (tsi cãrteashti, tsi ximutã lumea)

{ro: acţiunea de a tulbura; tulburare, agitare}
{fr: action de troubler, d’agiter}
{en: action of troubling someone (himself), of perturbing}

§ cutulbur2 (cu-túl-burŭ) (mi) vb I cutulburai (cu-tul-bu-ráĭ), cutulburam (cu-tul-bu-rámŭ), cutulburatã (cu-tul-bu-rá-tã), cutulburari/cutulburare (cu-tul-bu-rá-ri) – (unã cu cutur-bur2)
ex: yisi lãhtãroasi-lj cutulburã (turburã) somnul; lj-cutul-burã (turburã) mintea

§ cutulburat (cu-tul-bu-rátŭ) adg cutul-buratã (cu-tul-bu-rá-tã), cutulburats (cu-tul-bu-rátsĭ), cutulbura-ti/cutulburate (cu-tul-bu-rá-ti) – (unã cu cuturburat)

§ cutul-burari/cutulburare (cu-tul-bu-rá-ri) sf cutulburãri (cu-tul-bu-rắrĭ) – (unã cu cuturburari)

§ cutrubur2 (cu-trú-burŭ) (mi) vb I cutruburai (cu-tru-bu-ráĭ), cutruburam (cu-tru-bu-rámŭ), cutru-buratã (cu-tru-bu-rá-tã), cutruburari/cutruburare (cu-tru-bu-rá-ri) – (unã cu cuturbur2)

§ cutruburat (cu-tru-bu-rátŭ) adg cutru-buratã (cu-tru-bu-rá-tã), cutruburats (cu-tru-bu-rátsĭ), cutrubura-ti/cutruburate (cu-tru-bu-rá-ti) – (unã cu cuturburat)
ex: di-arãu cutruburat (alãcit) s-nu ti-aspari; caplu cutruburat (turburat)

§ cutruburari/cutruburare (cu-tru-bu-rá-ri) sf cutruburãri (cu-tru-bu-rắrĭ) – (unã cu cuturburari)