DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

agiungu

agiungu (a-gĭún-gu) vb III shi II agiumshu (a-gĭúm-shĭu), agiundzeam (a-gĭun-dzeámŭ), agiumsã (a-gĭúm-sã) shi agiumtã (a-gĭúm-tã), agiundziri/agiundzire (a-gĭún-dzi-ri) shi agiundzeari/a-giundzeare (a-gĭun-dzeá-ri) – tu-aestã oarã yin sh-mi aflu tu-aestu loc; mi-aprochi di dinãpoi sh-mi-adun cu el; mi fac, ãnvets trã unã tehni; easti cãt lipseashti (nu lipseashti ma multu); pot s-mi tindu pãnã tu-un loc; escu isea cu cariva; amintu, azvingu; aprochi; (fig: (fructu) agiundzi = (fructu) s-coatsi, aseashti)
{ro: sosi, ajunge; atinge; deveni; egala; învinge; se coace; etc.}
{fr: arriver; rejoindre; devenir; égaler; vaincre; mûrir, etc.}
{en: arrive; join; become; equal; defeat; mature; etc.}
ex: ma nclo va s-agiundzi la pãlatea-a dzãnilor; pãnã s-agiundzi la Dumnidzã, ti mãcã dratslji; dupã putsãnã oarã agiundzi (yini) luplu; agiumsi (s-dusi, vinji) cãravea; agiundzi cu mãna (poati s-da cu mãna, poati s-tindã mãna pãnã) pi pulitsã; agiungu cãti (nu lipsescu ma multu di) dauã oauã la un petur; ploaea nã agiumsi ti Stãviniri; cãndu agiungu xeanili (cãndu yini chirolu di vgari tu xeani); fudzea dupã frats s-lj-agiungã di dinãpoi; diunãoarã lu-agiumsim (lu-apruchem shi lu-adunãm) pri cali; va s-agiungã (va si s-facã, va sã nveatsã trã) yeatru; nu pot s-li-agiungu (s-li-azvingu) tuti; durnja pri iu agiundzea (pri iu acãtsa); lu-agiumsish (ti featsish isea cu el) tu giuneatsã; prunili agiumsirã (fig: s-coapsirã); mearili avea agiumtã (fig: avea asitã, s-avea coaptã); agiundzi! (duri, disturi)

§ agiumtu (a-gĭúm-tu) adg agiumtã (a-gĭúm-tã), agiumtsã (a-gĭúm-tsã), agiumti/agiumte (a-gĭúm-ti) – tsi ari vinjitã shi s-aflã iuva; tsi s-ari adunatã cu cariva; tsi ari amintatã; aprucheat, etc.; (fig: agiumtu = (i) asit, faptu, coptu; (ii) tsi (agiumsi di) ari aveari, seu, usãndzã; (iii) tihilai, cãni)
{ro: ajuns; atins; devenit; egalat; învins; copt; etc.}
{fr: arrivé; rejoint; devenu; égalé; vaincu; mûri, etc.}
{en: arrived; joined; equaled; defeated; matured; etc.}
ex: ea-lj numtarlji agiumtsã (vinjits) n hoarã; mori, lai agiumtã! (fig: cãtsauã, vombirã, tihilai, etc.); agiumtu (tsi s-ari faptã) amirã; peari agiumti (fig: asiti, coapti); mer agiumtu (fig: coptu); suntu oaminj agiumtsã (fig: cu usãndzã, cu aveari)

§ agiumsu (a-gĭúm-su) adg agiumsã (a-gĭúm-sã), agiumshi (a-gĭúm-shi), agiumsi/agiumse (a-gĭúm-si) – (unã cu agiumtu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

angulcescu

angulcescu (an-gul-cĭés-cu) (mi) vb IV angulcii (an-gul-cíĭ), an-gulceam (an-gul-cĭámŭ), angulcitã (an-gul-cí-tã), angulciri/angul-cire (an-gul-cí-ri) – lj-aspargu chefea (arihatea); nu lu-alas si sta arihati; lj-fac biuzuri; cãrtescu, pirãxescu, cãscãndisescu
{ro: incomoda, deranja}
{fr: incommoder, déranger}
{en: disturb}
ex: tsi ti angulceashti (tsi ti cãrteashti, tsi ts-aspardzi isihia)?; ti-angulcii di-ahãti ori!

§ angulcit (an-gul-cítŭ) adg angulcitã (an-gul-cí-tã), angulcits (an-gul-cítsĭ), angulciti/angulcite (an-gul-cí-ti) – tsi-lj s-asparsi isihia; tsi nu easti alãsat si sh-aflã arihatea; faptu biuzuri; cãrtit, pirãxit, cãscãndisit
{ro: incomodat, deranjat}
{fr: incommodé, dérangé}
{en: disturbed}

§ angulciri/angulcire (an-gul-cí-ri) sf angulciri (an-gul-círĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu nu easti alãsat cariva si sta arihati; cãrtiri, pirãxiri, cãscãndisit, biuzuri
{ro: acţiunea de a incomoda, de a deranja; incomodare, deranjare}
{fr: action d’incommoder, de déranger}
{en: action of disturbing someone}

§ ngulcescu (ngul-cĭés-cu) (mi) vb IV ngulcii (ngul-cíĭ), ngulceam (ngul-cĭámŭ), ngulcitã (ngul-cí-tã), ngulciri/ngulcire (ngul-cí-ri) – (unã cu angulcescu)
ex: s-nã ljertsã cã ti ngulcim ahãt chiro; trã noi si ngulci

§ ngulcit (ngul-cítŭ) adg ngulcitã (ngul-cí-tã), ngulcits (ngul-cítsĭ), ngulciti/ngulcite (ngul-cí-ti) – (unã cu angulcit)

§ ngulciri/ngulcire (ngul-cí-ri) sf ngulciri (ngul-círĭ) – (unã cu angulciri)
ex: mari ngulciri lj-avem faptã

§ gulcescu (gul-cĭés-cu) (mi) vb IV gulcii (gul-cíĭ), gulceam (gul-cĭámŭ), gulcitã (gul-cí-tã), gulciri/gulcire (gul-cí-ri) – (unã cu angulcescu)
ex: nu ti gulcea (nu ts-aspardzi arihatea), ti pãlãcãrsim; tuts nã gulci

§ gulcit (gul-cítŭ) adg gulcitã (gul-cí-tã), gulcits (gul-cítsĭ), gulciti/gulcite (gul-cí-ti) – (unã cu angulcit)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

biuzuri/biuzure

biuzuri/biuzure (bĭu-zú-ri) sf biuzuri (bĭu-zúrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un (om) nu easti-alãsat arihati, cãndu lji s-aspardzi chefea; aspãrdzeari a chefiljei; nealãsari a unui (om) tra si sh-aflã arihatea; biuzurlãchi, angulciri, pirãxiri, cãrtiri
{ro: deranj}
{fr: déran-gement}
{en: disturbance}
ex: l-avea faptã biuzuri (lj-avea pirãxitã, angulcitã, cãrtitã) di-ahãnti ori

§ biuzurlãchi/biuzurlãche (bĭu-zur-lắ-chi) sf biuzurlãchi (bĭu-zur-lắchĭ) – (unã cu biuzuri)
ex: cãtse s-am biuzurlãchi (cãtse s-nu hiu alãsat arihati) n casã cãndu nj-escu ghini sh-ashi

§ biuzuros (bĭu-zu-rósŭ) adg biuzuroasã (bĭu-zu-rŭá-sã), biuzurosh (bĭu-zu-róshĭ), biuzuroasi/biuzuroase (bĭu-zu-rŭá-si) – tsi nu ti-alasã si stai arihati; tsi ts-aspardzi chefea; tsi ti cãrteashti; biuzurlui
{ro: care deranjază, supărător}
{fr: qui dérange}
{en: who disturbs}
ex: nu-l voi cã easti biuzuros

§ biuzurlui (bĭu-zur-lúĭŭ) adg biuzurlui/biuzurlue (bĭu-zur-lú-i), biuzurlui (bĭu-zur-lúĭ), biuzurlui (bĭu-zur-lúĭ) – (unã cu biuzuros)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

brengã

brengã (brén-gã) sf brendzi/brendze – atsea tsi-aducheashti omlu cãndu avurseashti; atsea tsi s-fatsi cãndu un nu easti-alãsat arihati, cãndu-lj s-aspardzi chefea; buhtiri, apustusiri, lãvrusiri, avursiri, curmari, armãneari, cãpãiri; biuzuri, biuzurlãchi, angulciri, pirãxiri, cãrtiri
{ro: oboseală, deranj}
{fr: fatigue, lassitude; déran-gement}
{en: tiredness, weariness; disturbed}
ex: brengã (avursiri, biuzuri, cãrtiri) mari-i s-poartã omlu ahãtã apã; cãt ma putsãnã hargi shi brengã (avursiri, angulciri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cãrtescu

cãrtescu (cãr-tés-cu) (mi) vb IV shi II cãrtii (cãr-tíĭ), cãrteam (cãr-teámŭ), cãrtitã (cãr-tí-tã), cãrtiri/cãrtire (cãr-tí-ri) shi cãrtea-ri/cãrteare (cãr-teá-ri) –
1: lj-aspargu chefea (arihatea); nu lu-alas si sh-aibã arihatea; l-pingu s-facã tsiva; angulcescu, pirãxescu;
2: lj-portu inati a unui (lj-u voi) cã-nj fatsi un lucru tsi nu mi-arãseashti (shi nu para voi s-lu mata ved i s-lji mata zburãscu); cãchiusescu, chicãsescu, ahuljisescu, huljisescu, hulusescu, nãirescu, nãrescu, nãrãescu, nj-chicã greu, nj-pari arãu;
3: aduchescu (icã fac pri altu s-aducheascã) unã dureari sufliteascã, un dor greu tu inimã, unã mãrazi (cãnjinã, amãreatsã, cripari, etc.); ãnj chicã greu; ãnj lãescu inima; ãnj cadi milii; lãescu tu hicati; amãrãscu, cãnjisescu, nfushtedz, nvirinedz, nviredz, pãrãpunji-sescu, mãrãnedz, mãrinedz;
4: dau di tsiva (cu mãna, ciciorlu, etc.); bag mãna (deadzitli), agudescu, pusputescu, huhulescu (fig:
1: cãrtescu = fur, nciulescu, spãstrescu, ciun, ciuplescu, sec, etc.; expr:
2: l-cãrtescu = lj-dzãc a unui tra s-facã un lucru, l-pingu, lu schin, l-fac, l-cljem, etc.)
{ro: incomoda, deranja; supăra, ofensa; întrista; atinge}
{fr: incommoder; (se) fâcher, (se) formaliser, s’offenser; attrister, causer du chagrin; atteindre, toucher}
{en: disturb; get (make) sorry, make angry, offend; sadden, grieve; touch}
ex: lala cãrteashti sh-teta zgileashti (angucitoari: brava shi cljiitsa); nu mi cãrtea (nu mi nãirea, nu-nj dzã tsiva, alasã-mi isih); nu cãrteashti (nu-ari, nu fatsi tsiva) cã nji ncljisi portsãli; nã cãrtim di zboarãli tsi dzãsish (chicusim, nã pãru arãu, n-agudirã zboarãli, nã chicarã greu); s-cãrti (nvirinã) ahãt multu; mash unã-l cãrtea (lj-mãca inima, l-mãrãna); nãs nitsi cã s-cãrtea di ea (nu bãga mãna pri ea); s-nu ti cãrteshti di (s-nu badz mãna pri) lucrili a meali; shidzu tu ploai shi s-cãrti di plivrit (lãndzidzã, acãtsã plivrit); s-cãrti di cheptu (fu agudit, lãndzidzã di ofticã); nu ti cãrtea di mini (nu da di mini); pãnã nu-l cãrteshti, cãnili nu ti mushcã; totna mi cãrteashti (mi fatsi s-chicusescu; icã fig: mi schinã); ea cãrtea-l (fig: schinã-l) niheamã, tra s-arãdem; cãrteashti ghini aftuchina (fig: u dutsi, u fatsi s-tragã ninti); nu-l cãrtea (fig: s-nu-l schinj) gumarlu, s-nu beasã; aducheshti cã cãrteashti (fig: furã, spãstreashti)

§ cãrtit (cãr-títŭ) adg cãrtitã (cãr-tí-tã), cãrtits (cãr-títsĭ), cãrtiti/cãrtite (cãr-tí-ti) –
1: tsi-lj s-asparsi chefea (arihatea); tsi nu easti alãsat si sh-aibã isihii; angulcit, pirãxit;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cuturbur1

cuturbur1 (cu-túr-burŭ) adg cuturburã (cu-túr-bu-rã), cuturburi (cu-túr-burĭ), cuturburi/cuturbure (cu-túr-bu-ri) – (apã, yin, etc.) tsi nu easti limpidi shi s-veadi amisticat cu murdãrilji; cari nu ari isihii sufliteascã; tsi ari suflitlu shi inima mintitã; cutulbur, cutru-bur, cuturburat, cutulburat, cutruburat, tulbur, tulburat, turbur, turburat, alãcit
{ro: turbure}
{fr: troublé}
{en: troubled, disturbed, cloudy}
ex: apa-i cuturburã (alãcitã, nilimpidi)

§ cutulbur1 (cu-túl-burŭ) adg cutulburã (cu-túl-bu-rã), cutulburi (cu-túl-burĭ), cutulburi/cutulbure (cu-túl-bu-ri) – (unã cu cuturbur1)

§ cutru-bur1 (cu-trú-burŭ) adg cutruburã (cu-trú-bu-rã), cutruburi (cu-trú-burĭ), cutruburi/cutrubure (cu-trú-bu-ri) – (unã cu cuturbur1)

§ cuturbur2 (cu-túr-burŭ) (mi) vb I cuturburai (cu-tur-bu-ráĭ), cuturburam (cu-tur-bu-rámŭ), cuturburatã (cu-tur-bu-rá-tã), cutur-burari/cuturburare (cu-tur-bu-rá-ri) – mintescu (apa) tra s-u fac murdarã shi s-nu si s-veadã limpidi; (mi) aflu tu-unã stari di niisihii sufliteascã, mplinã di simtsãminti tsi-nj alãcescu mintea; cutrubur, cutulbur, mintescu, tulbur, turbur, trub
{ro: tulbura, agita}
{fr: troubler, agiter}
{en: trouble, perturb}
ex: plãmsi shi-lj chicarã trei lãcrinj tu bucal shi apa s-cuturburã (s-alãci); apa s-cuturburã di lãcrinjli a meali

§ cuturburat (cu-tur-bu-rátŭ) adg cuturburatã (cu-tur-bu-rá-tã), cuturburats (cu-tur-bu-rátsĭ), cutur-burati/cuturburate (cu-tur-bu-rá-ti) – (apa) tsi easti alãcitã; cari ari minduiri greali shi niisihii tsi-l fac pri cariva s-nu sh-u-aibã mintea limpidi shi isihã; alãcit, cutruburat, cutulburat, mintit, turburat, tulburat, trubat
{ro: tulburat, agitat}
{fr: troublé; agité}
{en: troubled; agitated, perturbed}
ex: apa cuturburatã (alãcitã)

§ cuturburari/cuturburare (cu-tur-bu-rá-ri) sf cuturburãri (cu-tur-bu-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva (tsiva) s-turburã; alãciri, cutruburari, cutulburari, mintiri, turburari, tulburari, trubari

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

distur

distur (dis-túrŭ) adg, adv (invar) disturã (dis-tú-rã), disturã (dis-tú-rã), disturi (dis-túrĭ), disturi/disture (dis-tú-ri) – ahãntu cãt lipseashti (trã un lucru tsi-avem ananghi, trã scupolu tsi lu-avem tu minti, etc.); disturi, distul, duri, nimal, nimalo, nemalo, namalo, nãmalo; agiundzi!, astãmãtsea!
{ro: destul, suficient, ajunge!, opreşte!}
{fr: assez, suffisamment, ça suffit!, arrête-toi!}
{en: enough, stop!}
ex: n casã eara cãldurã disturã; ti minduish distur?

§ disturi/disture (dis-tú-ri) adg, adv – (unã cu distur)
ex: disturi az imnarã; lapti acru avem disturi

§ duri1/dure (dú-ri) adv – (unã cu distur)
ex: vãrnãoarã omlu nu dzãtsi duri (agiundzi); o, lai, Aslanbegã, duri!; duri, duri, (distur, distur,) feci picati; duri s-timsi sh-duri (sh-agiundzi) banã; nu vrea s-hibã nicã duri; duri-nj furã tuti tsi-nj trapshu; duri-nj suntu (nj-agiungu) fãrmatsili; duri-ts-u, sh-tini, cu cãrtsãli-a tali; pãnã-aclotsi, sh-ti ma, duri (sh-ti ma multu, agiundzi); duri-nj (agiundzi cãtu-nj) deadish

§ dur1 (dúrĭ) adv – (unã cu distur)

§ distul (dis-túlŭ) adv – (unã cu distur)

§ destul (des-túlŭ) adv – (unã cu distur)

§ ndistuledz (ndis-tu-lédzŭ) (mi) vb I ndistulai (ndis-tu-láĭ), ndistulam (ndis-tu-lámŭ), ndistulatã (ndis-tu-lá-tã), ndistulari/ndistulare (ndis-tu-lá-ri) – fac un lucru s-aibã ahãt cãt ãlj lipseashti (di-atseali tsi ari ananghi); fac un lucru s-aibã di tuti tsi-ari ananghi (poati sh-di primansus); satur, tipurescu, fãnãtescu, nãfãtescu, fãnitescu, apudidescu, etc.

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn