tserclju (tsér-cljĭu) sn tserclji (tsér-clji) shi tsercljuri (tsér-cljĭuri) –
1: mardzinea-a unui lucru gurguljitos (arucutos, stronghil) iu cati punctu (loc) a ljei s-aflã tu idyea dipãrtari di-un altu punctu (loc) dit mesi tsi s-acljamã chentru; forma di nel tsi u ari un lucru arucutos (stronghil);
2: lucru arucutos (stronghil) di metal (lemnu, plasticã, etc.) tsi poati s-hibã mplin tu mesi i gol, sh-cari, anvãrtinda-si fatsi si s-minã un lucru (amaxi, moarã, funea di la puts, etc.);
3: unã fashã di metal suptsãri sh-lungã (ca unã curauã) tsi s-bagã deavãrliga di-unã varelã (tra s-lji tsãnã deadun scãndurli di cari easti faptã); tserchiu, stipari, rucoci, vãrãguts, ghirgal, aroatã, roatã, arcoatã, arocut, rocut, arucot, furcutash, chirseni, soir, tãrcol;
(expr: cap cu tserclju = cap cu minti, cu giudicatã sãnãtoasã, cu caplu ligat, etc.)
{ro: cerc}
{fr: cerceau, cercle}
{en: hoop, circle}
ex: nu s-fatsi tserclju (ghirgal, aroatã) di lemnu-uscat; tserclju, di surtsel, s-fatsi?; s-ashtirnurã tserclju (ca un ghirgal, nel) deavãrliga; tsercljuri, tsercljuri shadi luna; furã capiti cu tserclju (fig: cu minti, cu giudicatã bunã, cu sicarã)
§ tserchiu (tsér-chĭu) sn tserchi (tsér-chi) shi tserchiuri (tsér-chĭuri) – (unã cu tserclju)
ex: s-agioacã cu un tserchiu
§ ntsircljedz (ntsir-cljĭédzŭ) vb I ntsircljai (ntsir-cljĭáĭ), ntsircljam (ntsir-cljĭámŭ), ntsircljatã (ntsir-cljĭá-tã), ntsircljari/ntsircljare (ntsir-cljĭá-ri) – fac (bag) un tserclju deavãrliga-a unui lucru; anvãrlighedz tsiva cu-un tserclju (di metal, di cheali, cu-un gardu, etc.); lu ncljid un lucru di tuti pãrtsãli; aduc ascheri anvãrliga di-un loc (hoarã, cãsãbã, etc.) shi nu-alas vãrnu ta s-intrã i s-easã; tsircljedz, ntserclju, nvãrlighedz, nvãrlig, anvãrlig, anvãrig, anvãrlighedz, ncurpiljedz, ãncurpiljedz, ncrupiljedz, tsingu
{ro: încercui, împrejmui}
{fr: cercler, entourer, cerner, assiéger}
{en: surround, enclose, encircle, to lay siege}
ex: s-nu nã ntsircljadzã diznou; treidzãts di niferi tra si ntsircljadzã hoara; un dor lji ntsirclje inima
§ ntserclju (ntsér-cljĭu) vb I ntsircljai (ntsir-cljĭáĭ), ntsircljam (ntsir-cljĭámŭ), ntsircljatã (ntsir-cljĭá-tã), ntsircljari/ntsircljare (ntsir-cljĭá-ri) – (unã cu ntsircljedz)
ex: pãganea tsi tut u ntsearclji (u ntsircljadzã, u nvãrligheadzã); ntsirclje ghini talarli
§ ntsircljat (ntsir-cljĭátŭ) adg ntsircljatã (ntsir-cljĭá-tã), ntsircljats (ntsir-cljĭátsĭ), ntsirclja-ti/ntsircljate (ntsir-cljĭá-ti) – tsi-lj s-ari bãgatã deavãrliga un tserclju (di metal, di cheali, cu-un gardu, etc.); tsi easti ncljis di tuti pãrtsã-li; (hoarã, cãsãbã, etc.) tsi ari ascheri di dushmanj avãrliga sh-vãrnu nu poati s-easã icã s-intrã (n hoarã, cãsãbã, etc.); tsircljat, nvãrligat, anvãrigat, ncurpiljat, ãncurpiljat, ncrupiljat, tsimtu, etc.
{ro: încercuit, împrejmuit}
{fr: cerclé, entouré, cerné, assiégé}
{en: surrounded, enclosed, encircled}
ex: arbineshlji suntu ntsircljats (anvãrligats); turtsilj ntsircljarã Larisa
§ ntsircljari/ntsircljare (ntsir-cljĭá-ri) sf ntsircljeri (ntsir-cljĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un lucru si ntsircljadzã; nvãrigari, tsircljari, nvãrligari, ncurpiljari, ãncurpiljari, ncrupiljari, tsindzeari, etc.
{ro: acţiunea de a încercui, de a împrejmui; încercuire, împrejmuire}
{fr: action d’entourer, de cercler, de cerner, d’assiéger}
{en: action of surrounding, of enclosing, of encircling}
§ tsircljedz (tsir-cljĭédzŭ) vb I tsircljai (tsir-cljĭáĭ), tsircljam (tsir-cljĭámŭ), tsircljatã (tsir-cljĭá-tã), tsirclja-ri/tsircljare (tsir-cljĭá-ri) – (unã cu ntsircljedz)
ex: s-apruche adunarea-a ayinjlor sh-tsircljam vozãli (lã bãgam tsercljurli dea-vãrliga-a vozãlor); cãndu nã durea caplu, la voi, nã tsirclja (n-anvãrliga) caplu cu unã jurubitsã di bumbac
§ tsircljat (tsir-cljĭátŭ) adg tsircljatã (tsir-cljĭá-tã), tsircljats (tsir-cljĭátsĭ), tsirclja-ti/tsircljate (tsir-cljĭá-ti) – (unã cu ntsircljat)
§ tsirclja-ri/tsircljare (tsir-cljĭá-ri) sf tsircljeri (tsir-cljĭérĭ) – (unã cu ntsircljari)
§ ncircljedz (ncir-cljĭédzŭ) vb I ncircljai (ncir-cljĭáĭ), ncircljam (ncir-cljĭámŭ), ncircljatã (ncir-cljĭá-tã), ncirclja-ri/ncircljare (ncir-cljĭá-ri) – (unã cu ntsircljedz)
§ ncircljat (ncir-cljĭátŭ) adg ncircljatã (ncir-cljĭá-tã), ncircljats (ncir-cljĭátsĭ), ncircljati/ncircljate (ncir-cljĭá-ti) – (unã cu ntsircljat)
§ ncirclja-ri/ncircljare (ncir-cljĭá-ri) sf ncircljeri (ncir-cljĭérĭ) – (unã cu ntsircljari)
§ distsircljedz (dis-tsir-cljĭédzŭ) vb I distsircljai (dis-tsir-cljĭáĭ), distsircljam (dis-tsir-cljĭámŭ), distsircljatã (dis-tsir-cljĭá-tã), distsircljari/distsircljare (dis-tsir-cljĭá-ri) – aspargu (dishcljid) tsercljul tsi easti deavãrliga di-un lucru
{ro: scoate (elimina, sparge) un cerc (o încercuire)}
{fr: décercler, rompre (briser) un encerclement}
{en: take off a circle; break an encircling}
ex: s-nu s-avea distsircljatã butea (s-nu s-avea aruptã, s-nu-avea cãdzutã tsercljurli di la buti), nu va cura
§ distsircljat (dis-tsir-cljĭátŭ) adg distsircljatã (dis-tsir-cljĭá-tã), distsircljats (dis-tsir-cljĭátsĭ), distsircljati/distsircljate (dis-tsir-cljĭá-ti) – (tserclju) tsi easti dishcljis (aruptu, aspartu); (lucru) tsi-lj s-ari scoasã (dishcljisã) tsercljul tsi lu-anvãrliga
{ro: (cerc, încercuire) eliminat, spart}
{fr: décerclé, (encerclement) rompu (brisé)}
{en: (circle) taken off; (encircling) broken}
§ distsirclja-ri/distsircljare (dis-tsir-cljĭá-ri) sf distsircljeri (dis-tsir-cljĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un tserclju, tsi anvãrligheadzã un lucru, easti dishcljis (aspartu)
{ro: acţiunea de a scoate (elimina, sparge) un cerc (o încercuire)}
{fr: action de décercler, de rompre (briser) un encerclement}
{en: action of taking off a circle; of breaking an encircling}
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn