DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

apitrusescu

apitrusescu (a-pi-tru-sés-cu) (mi) vb IV apitrusii (a-pi-tru-síĭ), apitruseam (a-pi-tru-seámŭ), apitrusitã (a-pi-tru-sí-tã), apitrusi-ri/apitrusire (a-pi-tru-sí-ri) – mi-alas cu tutã putearea, shi cu tutã greatsa-a truplui tsi u-am, pristi un lucru; ndes lucruri tu-unã cutii (dulapi, amaxi, etc.); calcu cu puteari pristi tsiva; mi pingu (mi ndes, mi-adun stog) cu altsã; mi-aruc (mi hiumusescu) cu tutã putearea pristi cariva; ngrop (anvilescu, acoapir) cu chetri un lucru; hiu acupirit di-un lucru (stizmã, casã, arburi, etc.) tsi cadi pristi mini; etc.; aputrusescu, aplucusescu, pitrusescu, putrusescu, plucusescu, pulcusescu; calcu, ndes, chisedz, stulcin, mi-aurnjescu, anãpãdescu, citãsescu, mi-arãzvuescu, etc., etc.; (fig: hiu apitrusit = hiu pitrumtu pãnã tu frãndzãli di inimã di sãmtsiminti di vreari, harauã, dureari, nvirinari, etc.)
{ro: presa, năpădi, copleşi, zdrobi, acoperi, îngrămădi, etc.}
{fr: presser, accabler, suffoquer, écraser, couvrir, fondre, se ruer sur, etc.}
{en: press, crush, overwhelm, cover, crowd, pounce, jump over, etc.}
ex: canda cãdzu casa di lu-apitrusi (lu-acupiri, lu ngrupã); canda cãdzu Dumnidzã di lj-apitrusi; aoa apitrusim nipãrtica (u ngru-pãm, u chisãm tu chetsrã); va mi-apitruseascã n casã (va mi ncljidã n casã tra s-nu pot s-es); va mi-apitrusescu (va mi-adun stog, va mi-ascundu) tu fearicã; lj-avea apitrusitã (lj-avea acãtsatã, curmatã) somnu greu; avea apitrusitã (avea anãpãditã) turtsilj; cara lu-apitrusi (lu-anvãli, lu-acupiri ghini) cu trei vilendzã, asudã shi lu-alãsã heavra; apitrusit (aplucusit, ngrupat) di borgi; lu-apitrusi fumealja; s-nu nã apitruseascã (s-nu cadã pristi noi) murlu; lj-apitrusi (cãdzu pristi nãsh sh-lj-acupiri) casa; s-apitrusirã (s-adunarã stog) unlu pisti-alantu; apitrusea-u ghini

§ apitrusit (a-pi-tru-sítŭ) adg apitrusitã (a-pi-tru-sí-tã), apitrusits (a-pi-tru-sítsĭ), apitrusiti/apitrusite (a-pi-tru-sí-ti) – tsi easti cãlcat cu puteari; tsi s-aflã sum unã greatsã mari; tsi easti acupirit (di-unã casã, stizmã, etc. tsi ari cãdzutã); aputrusit, aplucusit, pitrusit, putrusit, plucusit, pulcusit, etc., etc.
{ro: presat, năpădit, copleşit, zdrobit, acoperit, îngrămădit, etc.}
{fr: pressé, accablé, suffoqué, écrasé, couvert, fondu, rué sur, etc.}
{en: pressed, crushed, overwhelmed, covered, crowded, pounced, jumped over, etc.}

§ apitrusiri/apitrusire (a-pi-tru-sí-ri) sf apitrusiri (a-pi-tru-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-apitruseashti tsiva; aputrusiri, aplucusiri, pitrusiri, putrusiri, plucusiri, pulcusiri, etc.

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cãtarã

cãtarã (cã-tá-rã) sf cãtãri (cã-tắrĭ) – cãftarea tsi u fatsi cariva al Dumnidzã tra s-lj-aducã multi lãets a unui tsi lu-ari ti dushman; lãetsli tsi cad pri caplu-a unui om (di la Dumnidzã i di partea-a fisiljei); blãstem, anatimã, natimã, afurizmo, uryii
{ro: blestem}
{fr: imprécation, malédiction}
{en: curse}
ex: s-nj-ai cãtara (s-nj-ai blãstemlu, s-hii blãstimat)

§ cãtãrãsescu1 (cã-tã-rã-sés-cu) vb IV cãtãrãsii (cã-tã-rã-síĭ), cãtãrãseam (cã-tã-rã-seámŭ), cãtãrãsitã (cã-tã-rã-sí-tã), cãtãrãsiri/cãtãrãsire (cã-tã-rã-sí-ri) – lu scot nafoarã dit bisearica crishtinã trã lucrili pãngãni tsi ari faptã; aruc anatima pri cariva; cãtãrusescu, cãtãryisescu, afurisescu, anãthimedz, nãthimedz, blastim, culedz, huledz, uryisescu
{ro: afurisi, blestema}
{fr: excommunier, anathématiser}
{en: excomunicate, curse}

§ cãtãrãsit1 (cã-tã-rã-sítŭ) adg cãtãrãsitã (cã-tã-rã-sí-tã), cãtãrãsits (cã-tã-rã-sítsĭ), cãtãrãsiti/cãtãrãsite (cã-tã-rã-sí-ti) – tsi fu scos dit bisearicã trã lucrili uruti tsi ari faptã; cãtãrusit, anãthimat, nãthimat, cãtãryisit, blãstimat, culidzat, hulidzat, uryisit, nalet
{ro: afurisit, blestemat}
{fr: excommunié, anathématisé, abominable}
{en: excomunicated, abominable, cursed}
ex: armnj cãtãrãsits (afurisits, dats nafoarã dit bisearicã) di disputadz grets

§ cãtãrãsiri1/cãtãrãsire (cã-tã-rã-sí-ri) sf cãtãrãsiri (cã-tã-rã-sírĭ) – atsea tsi fatsi un cãndu afuriseashti; anãthimari, nãthimari, cãtãrusiri, cãtãryisiri, culidzari, hulidzari, uryisiri
{ro: acţiunea de a afurisi, de a blestema; afurisire, bleste-mare}
{fr: action d’excommunier, d’anathématiser}
{en: action of excomunicating, of cursing}

§ cãtãrusescu1 (cã-tã-ru-sés-cu) vb IV cãtãrusii (cã-tã-ru-síĭ), cãtãruseam (cã-tã-ru-seámŭ), cãtãrusitã (cã-tã-ru-sí-tã), cãtãrusiri/cãtãrusire (cã-tã-ru-sí-ri) – (unã cu cãtãrãsescu)

§ cãtãrusit1 (cã-tã-ru-sítŭ) adg cãtãrusitã (cã-tã-ru-sí-tã), cãtãrusits (cã-tã-ru-sítsĭ), cãtãrusiti/cãtãrusite (cã-tã-ru-sí-ti) – (unã cu cãtãrãsit)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cãvgã

cãvgã (cãv-gắ) sm cãvgadz (cãv-gádzĭ) – alãxiri di zboarã greali namisa di doi i ma multsã oaminj (trã lucri trã cari elj nu s-aduchescu); vrondul, alumta tsi s-fatsi namisa di doauã (i ma multi) pãrtsã (partii, oaminj, etc.), iu unã parti caftã s-u-azvingã pi-alantã; shimãtãlu shi aurlãrli tsi s-avdu cãndu dunjaea sã ncaci shi sh-arucã zboarã greali; ncãceari, ncãciturã, cafcãturã, ntsirtari, cãvgãturã, filunichii, dãvãturã, dãlgani, shimãtã, vreavã, scandal, fãsãrii;
(expr: da parãlu ca s-amintã cãvgãlu; na pãrãlu, dã-nj cãvgãlu = zbor tsi s-dzãtsi cãndu cariva caftã s-lji facã bun a unui, sh-deapoea sh-aflã biljelu)
{ro: ceartă, scandal}
{fr: querelle, dispute, chamaillis}
{en: quarrel, squablle, wrangle}
ex: tsi easti cãvgãlu (ncãcearea, shimãtãlu) aestu tsi s-avdi?; purnjirã la cãvgã (alumtã); s-featsi un mari cãvgã (ncãceari, shimãtã, alumtã); di zbor-zbor, easi cãvgãlu; estan va s-avem cãvgã; avem mari cãvgã cu el

§ cãvgãturã (cãv-gã-tú-rã) sf cãvgãturi (cãv-gã-túrĭ) – (unã cu cãvgã)

§ cafcãturã (caf-cã-tú-rã) sf cafcãturi (caf-cã-túrĭ) – (unã cu cãvgã)
ex: atseali fãrã di zãcoani shi cafcãturi (ncãceri)

§ cãvgãgi (cãv-gã-gí) sm cãvgãgeadz (cãv-gã-gĭádzĭ) – tsi lu-arãseashti sã ncaci; tsi caftã cãvgãlu shi sã ncaci lishor trã itsido, trã dip tsiva; cãvgãngi, dzãndzos, dzãndzãvos, dzãfnos, fesfese, sirsen, zãpãlit
{ro: certăreţ, scandalagiu}
{fr: querelleur, batailleur}
{en: quarreller, wrangler}
ex: tsi ti-acats cu cãvgãgilu-aestu

§ cãvgãngi (cãv-gãn-gí) sm cãvgãngeadz (cãv-gãn-gĭádzĭ) – (unã cu cãvgãgi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

dãlgani/dãlgane

dãlgani/dãlgane (dãl-gá-ni) sf dãlgãnj (dãl-gắnjĭ) – neaduchirea i ncãcearea tsi s-amintã namisa di oaminjlji tsi nu s-achicãsescu trã un lucru (shi s-mãcã un cu-alantu cã catiun u tsãni pi-a lui); ngrãnji, grãnji, grinji, ncãceari, cãvgã, ndãrii, ndirii, nitreacã, mãcãturã, neachicãsiri, neaduchiri
{ro: ceartă, discordie}
{fr: querelle, ambition, dispute}
{en: quarrel, ambition, dispute}
ex: v-acãtsat cu noi dãlgani (ncãceari, cãvgã, ngrãnji)

§ dihonii/dihonie (di-hó-ni-i) sf dihonii (di-hó-niĭ) – (unã cu dãlgani)

§ dihunisescu (di-hu-ni-sés-cu) vb IV dihunisii (di-hu-ni-síĭ), dihuniseam (di-hu-ni-seámŭ), dihunisitã (di-hu-ni-sí-tã), dihunisiri/dihunisire (di-hu-ni-sí-ri) – fac oaminj tra s-lã intrã dihonii, si s-dispartã, si sã ncaci, etc. cu zboarã tsi dzãc namisa di elj (cu zizanji, fitilji, ntsãpãturi, schinj tsi bag, etc.)
{ro: desbina, pune intrigi}
{fr: désunir, semer la discorde}
{en: disunite, divide}

§ dihunisit (di-hu-ni-sítŭ) adg dihunisitã (di-hu-ni-sí-tã), dihunisits (di-hu-ni-sítsĭ), dihunisiti/dihunisite (di-hu-ni-sí-ti) – tsi lj-ari intratã unã dihonii; tsi s-ari dispãrtsãtã di cariva di itia-a zboarãlor tsi-ari avdzãtã i a muzavirlãchiljei tsi-lj s-ari bãgatã
{ro: desbinat}
{fr: désuni}
{en: disunited, divided}

§ dihunisi-ri/dihunisire (di-hu-ni-sí-ri) sf dihunisiri (di-hu-ni-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu intrã unã dihonii namisa di oaminj
{ro: acţiunea de a desbina, de a pune intrigi; desbinare}
{fr: action de désunir, de semer la discorde}
{en: action of disuniting, of dividing}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

dispoti

dispoti (dis-pótĭ) sm dispots (dis-pótsĭ) – unã di scãrli analti di priftsãlji (di arhiereeanj); arhiereu, ipiscup;
(expr:
1: lu (u) scol la dispoti = (mi duc la dispoti, la dãvii tra s-) caftu s-mi dispartu di muljari, di bãrbat;
2: (cari ts-u lo?, cari tsi-u furã?) dispoti! = nu shtiu cari!; cari sã-ts creapã; cureai)
{ro: arhiereu, episcop}
{fr: évêque, archevêque}
{en: bishop, archbishop}
ex: dispoti aflã mash prifteasa; vinji dispoti ãn hoarã, sh-preftsãlj s-fac (ca) nveasti; chir dispoti ma lj-u dzãtsea; cãts sh-la mãnjli, cu dispoti mãcã pãnj?; shi dispoti s-lu-adari, gumarlu la numtã nu s-cljamã; lituryisi dispoti; mash ti un s-pidipsea, ti dispoti!; dispoti, mi loash pri gushi; cari u furã capra? dispoti!
(expr: nu shtiu cari!; cari s-tsã creapã!)

§ disputami/disputame (dis-pu-tá-mi) sf fãrã pl – isnafea-a dispotslor; multimi di dispots
{ro: număr mare de arhierei}
{fr: nombre d’évêques}
{en: number of bishops}
ex: s-adunã disputamea (s-adunarã dispotslji tuts)

§ disputsãlji/dis-putsãlje (dis-pu-tsắ-lji) sf disputsãlj (dis-pu-tsắljĭ) – tehnea di dispoti; scamnul di dispoti; ipiscupii, episcopii, ipiscupat
{ro: arhierie}
{fr: carrière d’évêque}
{en: diocese}

§ disputescu (dis-pu-tés-cu) adg disputeascã (dis-pu-teás-cã), disputeshtsã (dis-pu-tésh-tsã), disputeshti/disputeshte (dis-pu-tésh-ti) – tsi tsãni di un dispoti; di dispoti; di ipiscup; ipiscupescu
{ro: arhieresc}
{fr: d’évêque}
{en: of bishop}
ex: calu easti disputescu (di dispoti)

§ disputeashti/disputeashte (dis-pu-teásh-ti) adv – ca faptu di dispoti

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn