DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

cãrshelj1

cãrshelj1 (cãr-shĭéljĭŭ) sn cãrshalji/cãrshalje (cãr-shĭá-lji) – amis-ticãturã di hiri (di spangu, mpãltiri, per din cap, etc.) tsi suntu greu ti discãceari; shutsãturã dipli-dipli di-unã ciulii di per; (fig:
1: cãrshelj = mintiturã, amisticãturã, cihtisiri, cicãrdisiri, etc.; expr:
2: hir cu cãrshalji = hir mintit, amisticat, shutsãt, cãrshiljos)
{ro: încâlcitură; confuzie}
{fr: embrouillement; confusion, embarras}
{en: entanglement; confusion}
ex: stãi s-disfatsim cãrshaljili

§ ncãrshiljedz (ncãr-shi-ljĭédzŭ) vb I ncãrshiljai (ncãr-shi-ljĭáĭ), ncãrshiljam (ncãr-shi-ljĭámŭ), ncãrshiljatã (ncãr-shi-ljĭá-tã), ncãr-shiljari/ncãrshiljare (ncãr-shi-ljĭá-ri) – li-ameastic ahãntu multu un tru-alantu hirili di mpãlteari (hirili di per din cap, etc.) cã s-fac greu trã discãceari; nji ndreg perlji s-hibã cãtsãrosh, zguri; cãrshi-ljedz, ncãrciljedz, cãrciljedz, ciufulescu; (fig: si ncãrshiljadzã = (i) si ncusureadzã, si nduplicã, si strãmbã; (ii) s-minteashti, cicãrdi-seashti, cihtiseashti)
{ro: încâlci, încurca}
{fr: embrouiller, froisser, froncer, frissoter}
{en: tangle (thread, hair); wrinkle; curl (hair)}
ex: nji sã ncãrshilje perlu; la noi muljerli nu sh-u au si shi ncãrshi-ljadzã perlji; di multi poami, lji si ncãrshiljarã (fig: lji si ndu-plicarã) dãrmili

§ ncãrshilj (ncãr-shíljĭŭ) vb I ncãrshiljai (ncãr-shi-ljĭáĭ), ncãrshiljam (ncãr-shi-ljĭámŭ), ncãrshiljatã (ncãr-shi-ljĭá-tã), ncãrshiljari/ncãrshiljare (ncãr-shi-ljĭá-ri) – (unã cu ncãrshi-ljedz)
ex: va s-lji si ncãrshilji perlu

§ ncãrshiljat (ncãr-shi-ljĭátŭ) adg ncãrshiljatã (ncãr-shi-ljĭá-tã), ncãrshiljats (ncãr-shi-ljĭátsĭ), ncãrshiljati/ncãrshiljate (ncãr-shi-ljĭá-ti) – (hiri) tsi suntu mintiti ahãntu multu cã suntu greu tri discãceari; (ciulii di per) tsi easti shutsãtã dipli-dipli; cãrshiljat, ncãrciljat, cãrciljat, zgur, cãtsãros, ciufulit
{ro: încâlcit, încurcat, (şuviţă de păr) cârlionţat}
{fr: embrouillé, froissé, froncé, frissoté; (cheveux) bouclés}
{en: tangled (thread, hair); wrinkled; curled (hair)}
ex: avea perlu ncãrshiljat; barba-a lor ncãrshiljatã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

discaci

discaci (dis-cácĭŭ) (mi) vb I discãceai (dis-cã-cĭáĭ), discãceam (dis-cã-cĭámŭ), discãceatã (dis-cã-cĭá-tã), discãceari/discãceare (dis-cã-cĭá-ri) – disfac (displãtescu) un lucru tsi easti ncãrshiljat (cãrshelj, hiri ncãrshiljati); trec cheaptinili prit perlu ncãrshiljat tra s-lu dizmeastic, s-lu-adun shi s-lu ndreg; displãtescu, dizmeastic; (fig: mi discaci = es dit mintitura lai tu cari mi aflu)
{ro: descâlci}
{fr: débrouiller, démêler}
{en: disentangle}
ex: discaci-ts perlji; nu pot s-mi discaci (s-nji dizmeastic perlu); discaci-ti (fig: esh dit mintitura tu cari ti-aflji) cum pots

§ discãceat (dis-cã-cĭátŭ) adg discãceatã (dis-cã-cĭá-tã), discãceats (dis-cã-cĭátsĭ), discãcea-ti/discãceate (dis-cã-cĭá-ti) – (lucru ncãrshiljat, per) tsi s-ari displãtitã; displãtit, dizmisticat, nichiptinat
{ro: descâlcit}
{fr: débrouillé, qui a les cheveux démêlés}
{en: disentangled}
ex: unã featã discãceatã (cu perlu displãtit), unã ascãpatã dit heari; discãceat lj-armasi perlu; cu perlji discãceats shi alghi ca cairlu

§ discãceari/discãceare (dis-cã-cĭá-ri) sf discãcéri (dis-cã-cĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-discaci tsiva; displãtiri, dizmisticari
{ro: acţiunea de a descâlci; descâlcire}
{fr: action de débrouiller, de démêler}
{en: action of disentangling}

§ discãciros (dis-cã-ci-rósŭ) adg discãciroasã (dis-cã-ci-rŭá-sã), discãcirosh (dis-cã-ci-róshĭ), discãciroasi/discãciroase (dis-cã-ci-rŭá-si) – tsi nu easti cu lucri (hiri, alumãchi) ncãrshiljati
{ro: neîncâlcit}
{fr: qui n’est pas emmêlé}
{en: who is not entangled}
ex: faglu discãciros (cu alumãchi tsi nu-s ncãrshiljati)

§ discãcitor (dis-cã-ci-tórŭ) sm discãcitori (dis-cã-ci-tórĭ) – cheaptini (cu dintsã ndipãrtats un di-alantu) cu cari s-discaci perlu multu ncãrshiljat; discãcior, gribã, glibã, dzugranã, zugranã, zornã, cheaptini
{ro: pieptene cu dinţi rari}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

mpiltescu

mpiltescu (mpil-tés-cu) vb IV mpiltii (mpil-tíĭ), mpilteam (mpil-teámŭ), mpiltitã (mpil-tí-tã), mpiltiri/mpiltire (mpil-tí-ri) – bag deadun hiri sh-li shuts i li-anvãrtescu un tu-alantu (di lãnã, tra s-fac pãrpodz, di per tra s-fac cusitsi, etc.); mplitescu, amplãtescu, mplãtescu, plitescu
{ro: împleti}
{fr: natter}
{en: plait, braid}
ex: tsintsi surãritsã tu-unã ghiurdinitsã, s-avinã, tut s-avinã shi nu pot sã s-agiungã (angucitoari: cãrlidzli di mpiltiri); tsintsi surãritsã, tu-unã cãmãshitsã aclo s-avinã, tra si s-acatsã (angucitoari: atsili di mpiltiri); mpilteashti pãrpodz; lji mpilti nã curunã di flori

§ mpiltit (mpil-títŭ) adg mpiltitã (mpil-tí-tã), mpiltits (mpil-títsĭ), mpiltiti/mpiltite (mpil-tí-ti) – (hiri) bãgati deadun, shutsãti i anvãrtiti un tu-alantu; mplitit, amplãtit, mplãtit, plitit
{ro: împletit}
{fr: natté}
{en: plaited, braided}
ex: avea un rugoz mpiltit mushat

§ mpiltiri/mpiltire (mpil-tí-ri) sf mpiltiri (mpil-tírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva mpilteashti; mplitiri, amplãtiri, mplãtiri, plitiri
{ro: acţiunea de a împleti; împletire}
{fr: action de natter}
{en: action of plaiting, of braiding}
ex: mpiltirea nu easti un lucru greu

§ mplitescu (mpli-tés-cu) vb IV mplitii (mpli-tíĭ), mpliteam (mpli-teámŭ), mplititã (mpli-tí-tã), mplitiri/mplitire (mpli-tí-ri) – (unã cu mpiltescu)
ex: easti ninga njicã, nu poati si shi mpliteascã cusitsa

§ mplitit (mpli-títŭ) adg mplititã (mpli-tí-tã), mplitits (mpli-títsĭ), mpliti-ti/mplitite (mpli-tí-ti) – (unã cu mpiltit)

§ mplitiri/mplitire (mpli-tí-ri) sf mplitiri (mpli-tírĭ) – (unã cu mpiltiri)
ex: mplitirea (mpiltirea-a perlui) a nveastãljei atsea noaua s-fatsi cu cãntitsi

§ amplãtescu1 (am-plã-tés-cu) vb IV amplãtii (am-plã-tíĭ), amplãteam (am-plã-teámŭ), amplãtitã (am-plã-tí-tã), amplãti-ri/amplãtire (am-plã-tí-ri) – (unã cu mpiltescu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn