apitrusescu (a-pi-tru-sés-cu) (mi) vb IV apitrusii (a-pi-tru-síĭ), apitruseam (a-pi-tru-seámŭ), apitrusitã (a-pi-tru-sí-tã), apitrusi-ri/apitrusire (a-pi-tru-sí-ri) – mi-alas cu tutã putearea, shi cu tutã greatsa-a truplui tsi u-am, pristi un lucru; ndes lucruri tu-unã cutii (dulapi, amaxi, etc.); calcu cu puteari pristi tsiva; mi pingu (mi ndes, mi-adun stog) cu altsã; mi-aruc (mi hiumusescu) cu tutã putearea pristi cariva; ngrop (anvilescu, acoapir) cu chetri un lucru; hiu acupirit di-un lucru (stizmã, casã, arburi, etc.) tsi cadi pristi mini; etc.; aputrusescu, aplucusescu, pitrusescu, putrusescu, plucusescu, pulcusescu; calcu, ndes, chisedz, stulcin, mi-aurnjescu, anãpãdescu, citãsescu, mi-arãzvuescu, etc., etc.; (fig: hiu apitrusit = hiu pitrumtu pãnã tu frãndzãli di inimã di sãmtsiminti di vreari, harauã, dureari, nvirinari, etc.)
{ro: presa, năpădi, copleşi, zdrobi, acoperi, îngrămădi, etc.}
{fr: presser, accabler, suffoquer, écraser, couvrir, fondre, se ruer sur, etc.}
{en: press, crush, overwhelm, cover, crowd, pounce, jump over, etc.}
ex: canda cãdzu casa di lu-apitrusi (lu-acupiri, lu ngrupã); canda cãdzu Dumnidzã di lj-apitrusi; aoa apitrusim nipãrtica (u ngru-pãm, u chisãm tu chetsrã); va mi-apitruseascã n casã (va mi ncljidã n casã tra s-nu pot s-es); va mi-apitrusescu (va mi-adun stog, va mi-ascundu) tu fearicã; lj-avea apitrusitã (lj-avea acãtsatã, curmatã) somnu greu; avea apitrusitã (avea anãpãditã) turtsilj; cara lu-apitrusi (lu-anvãli, lu-acupiri ghini) cu trei vilendzã, asudã shi lu-alãsã heavra; apitrusit (aplucusit, ngrupat) di borgi; lu-apitrusi fumealja; s-nu nã apitruseascã (s-nu cadã pristi noi) murlu; lj-apitrusi (cãdzu pristi nãsh sh-lj-acupiri) casa; s-apitrusirã (s-adunarã stog) unlu pisti-alantu; apitrusea-u ghini
§ apitrusit (a-pi-tru-sítŭ) adg apitrusitã (a-pi-tru-sí-tã), apitrusits (a-pi-tru-sítsĭ), apitrusiti/apitrusite (a-pi-tru-sí-ti) – tsi easti cãlcat cu puteari; tsi s-aflã sum unã greatsã mari; tsi easti acupirit (di-unã casã, stizmã, etc. tsi ari cãdzutã); aputrusit, aplucusit, pitrusit, putrusit, plucusit, pulcusit, etc., etc.
{ro: presat, năpădit, copleşit, zdrobit, acoperit, îngrămădit, etc.}
{fr: pressé, accablé, suffoqué, écrasé, couvert, fondu, rué sur, etc.}
{en: pressed, crushed, overwhelmed, covered, crowded, pounced, jumped over, etc.}
§ apitrusiri/apitrusire (a-pi-tru-sí-ri) sf apitrusiri (a-pi-tru-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-apitruseashti tsiva; aputrusiri, aplucusiri, pitrusiri, putrusiri, plucusiri, pulcusiri, etc.
{ro: acţiunea de a presa, de a năpădi, de a copleşi, de a zdrobi, de a acoperi, de a îngrămădi, etc.; presare, năpădire, copleşire, zdrobire, acoperire, îngrămădire, etc.}
{fr: action de presser, d’accabler, de suffoquer, d’écraser, de couvrir, de fondre, de se ruer sur, etc.}
{en: action of pressing, of crushing, of overwhelming, of covering, of crowding, of pouncing, of jumping over, etc.}
§ dispitrusescu (dis-pi-tru-sés-cu) (mi) vb IV dispitrusii (dis-pi-tru-síĭ), dispitruseam (dis-pi-tru-seámŭ), dispitrusitã (dis-pi-tru-sí-tã), dispitrusiri/dispitrusire (dis-pi-tru-sí-ri) – scad (ljishuredz, scot tutã, etc.) putearea (greatsa) cu cari apitrusescu (easti apitrusit, cãlcat, ndisat, etc.) un lucru
{ro: elimina (ridica, uşura) presiunea}
{fr: enlever (soulever) la pression exercée}
{en: relieve (lighten) pressure}
§ dispitrusit (dis-pi-tru-sítŭ) adg dispitrusitã (dis-pi-tru-sí-tã), dispitrusits (dis-pi-tru-sítsĭ), dispitrusiti/dispitrusite (dis-pi-tru-sí-ti) – tsi-lj s-ari ljishuratã (scãdzutã greatsa cu cari easti apitrusit
{ro: presiune eliminată (ridicată, uşurată)}
{fr: pression enlevée (soulevée)}
{en: pressure relieved (lightened)}
§ dispitrusiri/dispitrusire (dis-pi-tru-sí-ri) sf dispitrusiri (dis-pi-tru-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-dispitruseashti un lucru
{ro: acţiunea de a elimina (ridica, uşura) presiunea}
{fr: action d’enlever (de soulever) la pression exercée}
{en: action of relieving (of lightening) pressure}
§ aputrusescu (a-pu-tru-sés-cu) (mi) vb IV aputrusii (a-pu-tru-síĭ), aputruseam (a-pu-tru-seámŭ), aputrusitã (a-pu-tru-sí-tã), aputrusiri/aputrusire (a-pu-tru-sí-ri) – (unã cu apitrusescu)
§ aputrusit (a-pu-tru-sítŭ) adg aputrusitã (a-pu-tru-sí-tã), aputru-sits (a-pu-tru-sítsĭ), aputrusiti/aputrusite (a-pu-tru-sí-ti) – (unã cu apitrusit)
§ aputrusiri/aputrusire (a-pu-tru-sí-ri) sf aputru-siri (a-pu-tru-sírĭ) – (unã cu apitrusiri)
§ disputrusescu (dis-pu-tru-sés-cu) (mi) vb IV disputrusii (dis-pu-tru-síĭ), disputruseam (dis-pu-tru-seámŭ), disputrusitã (dis-pu-tru-sí-tã), disputrusiri/disputrusire (dis-pu-tru-sí-ri) – (unã cu dispitru-sescu)
§ disputrusit (dis-pu-tru-sítŭ) adg disputrusitã (dis-pu-tru-sí-tã), disputrusits (dis-pu-tru-sítsĭ), disputrusiti/disputrusite (dis-pu-tru-sí-ti) – (unã cu dispitrusit)
§ disputrusiri/dispu-trusire (dis-pu-tru-sí-ri) sf disputrusiri (dis-pu-tru-sírĭ) – (unã cu dispitrusiri)
§ aplucusescu (a-plu-cu-sés-cu) (mi) vb IV aplucusii (a-plu-cu-síĭ), aplucuseam (a-plu-cu-seámŭ), aplucusitã (a-plu-cu-sí-tã), aplucusiri/aplucusire (a-plu-cu-sí-ri) – (unã cu apitrusescu)
ex: s-nu lj-aplucuseascã (s-nu s-arucã, s-nu s-hiumuseascã pristi elj) tsiva cãnj; aplucusirã (s-virsarã pristi noi, nã anãpãdirã) turtsilj; aplucusirã furlji tu hoarã; s-aplucusi (s-adunã stog, s-ascumsi) ljepurli tu ljanurã
§ aplucusit (a-plu-cu-sítŭ) adg aplucusitã (a-plu-cu-sí-tã), aplucusits (a-plu-cu-sítsĭ), aplucusiti/aplucusite (a-plu-cu-sí-ti) – (unã cu apitrusit)
ex: shadi aplucusit (adunat stog) tu fearicã
§ aplucusiri/aplucusire (a-plu-cu-sí-ri) sf aplucusiri (a-plu-cu-sírĭ) – (unã cu apitrusiri)
§ pitrusescu (pi-tru-sés-cu) (mi) vb IV pitrusii (pi-tru-síĭ), pitruseam (pi-tru-seámŭ), pitrusitã (pi-tru-sí-tã), pitrusiri/pitrusire (pi-tru-sí-ri) – (unã cu apitrusescu)
ex: va s-avdzãm nã dzuã cã u pitrusi casa, cu tutã fumealja; mi pitrusish cu cãti vilendzã arcash pisti mini; mi pitrusirã gaileili
§ pitrusit (pi-tru-sítŭ) adg pitrusitã (pi-tru-sí-tã), pitrusits (pi-tru-sítsĭ), pitrusiti/pitrusite (pi-tru-sí-ti) – (unã cu apitrusit)
§ pitrusiri/pitrusire (pi-tru-sí-ri) sf pitrusiri (pi-tru-sírĭ) – (unã cu apitrusiri)
§ putrusescu (pu-tru-sés-cu) (mi) vb IV putrusii (pu-tru-síĭ), putruseam (pu-tru-seámŭ), putrusitã (pu-tru-sí-tã), putrusiri/putrusire (pu-tru-sí-ri) – (unã cu apitrusescu)
ex: va s-lji putruseascã casa vãrnã dzuã; lu putrusii cu dauã iurgani sh-nã vilendzã
§ putrusit (pu-tru-sítŭ) adg putrusitã (pu-tru-sí-tã), putrusits (pu-tru-sítsĭ), putrusiti/pu-trusite (pu-tru-sí-ti) – (unã cu apitrusit)
§ putrusiri/putrusire (pu-tru-sí-ri) sf putrusiri (pu-tru-sírĭ) – (unã cu apitrusiri)
§ plucusescu (plu-cu-sés-cu) (mi) vb IV plucusii (plu-cu-síĭ), plu-cuseam (plu-cu-seámŭ), plucusitã (plu-cu-sí-tã), plucusiri/plu-cusire (plu-cu-sí-ri) – (unã cu apitrusescu)
ex: s-nu lj-aplucuseascã (s-nu s-da, s-hiumuseascã pristi elj) tsiva cãnj; plucusirã (intrarã, anãpãdirã) furlji n hoarã
§ plucusit (plu-cu-sítŭ) adg plucusitã (plu-cu-sí-tã), plucusits (plu-cu-sítsĭ), plucusi-ti/plucusite (plu-cu-sí-ti) – (unã cu apitrusit)
ex: sta plucusit (ascumtu stog) tu ljanurã
§ plucusiri/plucusire (plu-cu-sí-ri) sf plucusiri (plu-cu-sírĭ) – (unã cu apitrusiri)
§ pulcusescu (pul-cu-sés-cu) (mi) vb IV pulcusii (pul-cu-síĭ), pulcuseam (pul-cu-seámŭ), pulcusitã (pul-cu-sí-tã), pulcusiri/pulcusire (pul-cu-sí-ri) – (unã cu apitrusescu)
§ pulcusit (pul-cu-sítŭ) adg pulcusitã (pul-cu-sí-tã), pulcusits (pul-cu-sítsĭ), pulcusiti/pulcusite (pul-cu-sí-ti) – (unã cu apitrusit)
ex: di arali pulcusit (apitrusit); pulcusitã (frãmtã, apitrusitã) di mari jali
§ pulcusiri/pulcusire (pul-cu-sí-ri) sf pulcusiri (pul-cu-sírĭ) – (unã cu apitrusiri)
§ plicusescu (pli-cu-sés-cu) (mi) vb IV plicusii (pli-cu-síĭ), plicuseam (pli-cu-seámŭ), plicusitã (pli-cu-sí-tã), plicusi-ri/plicusire (pli-cu-sí-ri) – (unã cu apitrusescu)
ex: Hristul ãl plicusirã cu tseapi
§ plicusit (pli-cu-sítŭ) adg plicusitã (pli-cu-sí-tã), plicusits (pli-cu-sítsĭ), plicusiti/plicusite (pli-cu-sí-ti) – (unã cu apitrusit)
§ plicusiri/plicusire (pli-cu-sí-ri) sf plicusiri (pli-cu-sírĭ) – (unã cu apitrusiri)
