peaticã (peá-ti-cã) sf peatitsi/peatitse (peá-ti-tsi) –
1: cumatã di pãndzã veaclji (armasã poati di la vãrã pantaloni i cãmeashi aruptã) cu cari muljerli mpeaticã stranjili arupti (ashtergu vasili aspilati i pulbirea din casã); cãrpã, peatic, peticã, petic, pãrtalã, pãrtalji, cãrcãshinã, shoganã, shuganã, pãciurã, pãcivurã, recichiu, ciolj, letscã;
2: cumatã di pãndzã tsi s-tsãni nduplicatã tu gepi (di bãrbats) i tu ceantã (di muljeri) sh-cu cari omlu sh-ashteardzi fatsa icã sh-suflã narea, etc.; mãndilã, distimeli, destemeli, destemeali, tistimeli, testemeli, shimii, shamii, civrei, ciuvre, cimber;
3: cumatã di pãndzã cu cari muljarea sh-acoapirã caplu, perlu i gusha; mãndilã, baltsu, cãftani, ciceroanã, tsitsiroanji, distimeli, lãhurã, lãhuri, cãlimcheari, cãlimcheri, vlashcã, poshi, tarpoashi, pihitsã, pischiri, bãrbulj;
(expr:
1: sh-aflã saclu, peatica; cum i saclu, acshi-i sh-peatica = s-dzãtsi trã doi oaminj (muljeri) tsi s-u-aduc, s-uidisescu ghini;
2: expr: peaticã pristi peaticã = stranji pãrtãloasi, arupti)
{ro: petec, cârpă, zdreanţă; batistă; năframă}
{fr: chiffe, chiffon, petit morceau de toile; haillon, loque; mou-choir; fichu}
{en: rag, scrap, patch; handkerchief; headscarf}
ex: cu-unã peaticã-lj ligã arana; minãm peatitsili (mãndilili, shamiili) tu vimtu; chirui peatica (mãndila, distimelea); si-ts lau peatica (distimelea) pitreatsi
§ peticã (pé-ti-cã) sf petitsi/petitse (pé-ti-tsi) – (unã cu peaticã)
ex: ligãm simintsa tu unã peticã (cãrpã, distimeli); cu petica-arucatã si-lj tsãnã-aumbratã; purta pri cap nã peticã (baltsu, vlashcã) albã
§ peatic (peá-ticŭ) sn peatitsi/pea-titse (peá-ti-tsi) – (unã cu peaticã)
ex: leagã-nj cicioarli cu peatitsi; imnam dispuljat cu cioaljili di pri mini peatic di peatic; shi-l tricu dinaparti di arãu ca un peatic; nu va s-lu disfac aestu peatic pãnã nu va-nj ved sor-mea
§ petic (pé-ticŭ) sn petitsi/petitse (pé-ti-tsi) – (unã cu peaticã)
ex: lj-bãgã un petic ma nu s-cunoashti; stranjlu-aestu ari multi petitsi; s-agioacã cu-unã topã di petitsi
§ mpeatic (mpeá-ticŭ) (mi) vb I mpiticai (mpi-ti-cáĭ), mpiticam (mpi-ti-cámŭ), mpiticatã (mpi-ti-cá-tã), mpitica-ri/mpiticare (mpi-ti-cá-ri) – bag un peatic; mirimitisescu cu peatitsi un lucru aruptu i aspartu (stranj, pãrpodz, pãputsã arupti, lucri asparti, etc.);
(expr: u mpeatic (cu-unã minciunã); u mpeatic ipotisea = li ndreg lucrili cu minciuna tra s-easã ghini)
{ro: petici}
{fr: rapiécer; ravauder}
{en: mend, patch (clothes), darn (stockings)}
ex: mpiticats-vã cãmeshli; nu shtea tsi minciunã s-aflã s-u mpeaticã
(expr: s-li ndreagã lucrili tra s-easã ghini); ma cum s-u mpeaticã luguria
(expr: cum s-li ndreagã lucrili) la-amirãlu?
§ mpetic (mpé-ticŭ) (mi) vb I mpiticai (mpi-ti-cáĭ), mpiticam (mpi-ti-cámŭ), mpiticatã (mpi-ti-cá-tã), mpiticari/mpiticare (mpi-ti-cá-ri) – (unã cu mpeatic)
ex: nu ari cari s-mi mpeticã cã escu ficior oarfãn, fãrã dadã; cum s-fac shi cum s-u mpetic
(expr: s-li ndreg lucrili)
§ mpiticat (mpi-ti-cátŭ) adg mpiticatã (mpi-ti-cá-tã), mpiticats (mpi-ti-cátsĭ), mpiticati/mpiticate (mpi-ti-cá-ti) – lucru tsi-lj s-ari bãgatã un peatic; lucru aruptu i aspartu tsi s-ari mirimi-tisitã
{ro: peticit}
{fr: rapiécé; ravaudé}
{en: mended, patched (clothes)}
ex: si nveashti cu nãshti stranji mpiticati
§ mpitica-ri/mpiticare (mpi-ti-cá-ri) sf mpiticãri (mpi-ti-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu si mpeaticã un lucru
{ro: acţiunea de a petici; peticire}
{fr: action de rapiécer; de ravauder}
{en: action of mending, of patching (clothes)}
ex: nji s-aurã cu mpiticarea
§ piticãrii/piticãrie (pi-ti-cã-rí-i) sf piticãrii (pi-ti-cã-ríĭ) – stog (multimi) di peatitsi
{ro: petecărie}
{fr: amas de haillons}
{en: clump of rags}
ex: lj-avea adunatã multã piticãrii (stog cu multi peatitsi) trã pãpush
§ piticãrit (pi-ti-cã-rítŭ) adg piticãritã (pi-ti-cã-rí-tã), piticãrits (pi-ti-cã-rítsĭ), piticãriti/piticãrite (pi-ti-cã-rí-ti) – (unã cu mpiticat)
ex: imna cu un giup piticãrit (mpiticat), s-dzãts cã easti om oarfãn
§ mpiticãtor (mpi-ti-cã-tórŭ) adg mpiticãtoa-ri/mpiticãtoare (mpi-ti-cã-tŭá-ri), mpiticãtori (mpi-ti-cã-tórĭ), mpiticãtoari/mpiticãtoare (mpi-ti-cã-tŭá-ri) – atsel tsi mpeaticã sh-mirimitiseashti stranji arupti (pãputsã, lucri asparti, etc.); mbulumati, cãrpaci
{ro: cârpaci}
{fr: ravaudeur, savetier}
{en: man who mends or patches things; cobbler}
ex: eara mpiticãtor shi, tra s-nu moarã di foami, el sh-fumealja-a lui, s-dutsi la tileal; tsi-lj tricu pit minti a mpiticãtorlui?; mutrea tsi inshi di mpiticãtorlu atsel nai cama lailu, filozuf mari
§ mpiticãturã (mpi-ti-cã-tú-rã) sf mpiticãturi (mpi-ti-cã-túrĭ) – faptul cã lucrul easti mpiticat; loclu iu un lucru easti mpiticat; mpiticari
{ro: cărpăceală}
{fr: raccommodage, ravaudage}
{en: mend, mending (of clothes)}
§ dispeatic (dis-peá-ticŭ) (mi) vb I dispiticai (dis-pi-ti-cáĭ), dispiticam (dis-pi-ti-cámŭ), dispiticatã (dis-pi-ti-cá-tã), dispiticari/dispiticare (dis-pi-ti-cá-ri) – disfac un peatic tsi lu-aveam cusutã pi-un lucru aruptu (stranj, pãrpodi, pãputsã, lucru aspartu, etc.); arup un stranj sh-lu-alas fãrã peatitsi
{ro: despetici}
{fr: écarter (rejeter) le rapiéçage}
{en: remove a patch (garment, shoe)}
ex: si mpeaticã shi s-dispeaticã; lj-si dispiticarã tuti cãmeshli
§ dispiticat (dis-pi-ti-cátŭ) adg dispiticatã (dis-pi-ti-cá-tã), dispiticats (dis-pi-ti-cátsĭ), dispiticati/dispiticate (dis-pi-ti-cá-ti) – lucru (stranj, pãrpodi, pãputsã, lucru aspartu, etc.) tsi-lj s-ari scoasã un peatic bãgat nãinti; (stranj) tsi easti aruptu sh-fãrã peatitsi
{ro: despeticit}
{fr: avec le rapiéçage écarté (rejeté)}
{en: with the patch removed}
ex: stranjili veclji, arupti, dispiticati
§ dis-piticari/dispiticare (dis-pi-ti-cá-ri) sf dispiticãri (dis-pi-ti-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu si dispeaticã un lucru
{ro: acţiunea de a dezpetici; despeticire}
{fr: action d’écarter (de rejeter) le rapiéçage}
{en: action of removing a patch (garment, shoe)}
