(expr: dit tut loclu); ficiorlji ãl strãbãturã loclu tut, di patruli pãrtsã
(expr: tut loclu); multu shtiut, cã-lj si avdzã numa tu patruli pãrtsã a lumiljei
(expr: tu tutã lumea)
§ partizan (par-ti-zánŭ) sm, sf, adg partizanã (par-ti-zá-nã), partizanj (par-ti-zánjĭ), partizani/partizane (par-ti-zá-ni) – om tsi tsãni (tsi easti di) partea-a unui altu om (a unei idei, a unei pisti, etc.); om tsi easti di unã idyi pãreari (idei) cu un altu om
{ro: partizan, adept}
{fr: partisan, adepte}
{en: partisan, follower, backer}
ex: partizanjlji (atselj tsi eara di partea) a vurgãrilor s-avea adunatã la mitrupulii
§ naparti/naparte (ná-par-ti) adv – di-alantã parti di loclu iu s-aflã atsel tsi zburashti; di-alantã parti; ma nclo; anaparti, dinaparti, dindi, didindi, dinclo;
(expr:
1: fac (acats cãtrã) naparti = fug cu dealaga, li cãlescu, angan cãtsaua, etc.;
2: u scot naparti = pot s-lu bitisescu lucrul; u scot ãn cap (la cap, ãn cali); u dau di cap; cãturtusescu, cuturtusescu);
3: di-aoa sh-naparti = di tora sh-ma nclo; di-aoa sh-ninti;
4: naparti di mini! = fudz diparti di mini; fudz cã nu voi s-ti ved dinintea-a mea)
{ro: dincolo}
{fr: au delà, loin, de l’autre coté}
{en: over there, on the other side}
ex: naparti (di-alantã parti) di Laea-Amari; yin di naparti (di dinclo, dit un loc diparti); alantsã featsirã naparti
(expr: fudzirã cu dealaga); cu minciuna nu u scot naparti
(expr: nu-l bitisescu lucrul cu minciuna, nu-ascap cu minciuna); sh-aoa naparti
(expr: sh-di-aoa ninti), trei anj di dzãli somnu!; naparti (di-alantã parti, ma nclo), tu unã vali; cljei, ush, acãtsarã cãtrã naparti
(expr: fudzirã); cari s-aspãrearã cãprili nãoarã, di fac naparti
(expr: fug cu dealaga, li cãrtsãnescu), acatsã-li ma s-pots
§ anaparti/anaparte (a-ná-par-ti) adv – (unã cu naparti)
ex: si s-arucã anaparti (si s-ducã di-alantã parti)
§ dinaparti/dina-parte (di-ná-par-ti) adv – (unã cu naparti)
ex: dãlãgats dinaparti
§ nanãparti/nanãparte (ná-nã-pár-ti) adv – di-unã parti; tu-unã parti, iuva
{ro: la o parte, într-o parte undeva}
{fr: d’un côté, quelque part}
{en: on the side, somewhere}
ex: mi ded nanãparti (di-unã parti); mi duc nanãparti (tu-unã parti, iuva)
§ mpartu1 (mpár-tu) (mi) vb IV shi I mpãrtsãi (mpãr-tsắĭ) shi mpãrtai, mpãrtsam (mpãr-tsámŭ) shi mpãrtam (mpãr-támŭ), mpãrtsãtã (mpãr-tsắ-tã) shi mpãrtatã (mpãr-tá-tã), mpãrtsãri/mpãr-tsãre (mpãr-tsắ-ri) shi mpãrtari/mpãrtare (mpãr-tá-ri) – un lucru (tsi eara ntreg), l-fac (l-disfac) tu dauã i ma multi cumãts (pãrtsã); dau la catiun ahoryea (dit unã parei di oaminj) unã parti dit un lucru; nã dispãrtsãm di cum earam deadun tra s-fãtsem ma multi parei ahoryea; mi dispartu sh-fug di ningã cariva; ãmpartu, dau, dispartu, disfac, disic, arãspãndescu, etc.
(expr:
1: mpartu (grãn, ti suflit) = fac unã dari, dau trã mortsã grãn, colivã, etc.;
2: nu-am tsiva sã mpartu cu el = nu-lj voi tsiva, nu-am vãrã ligãturã cu el, nu mi mealã tsi fatsi, etc.)
{ro: împărţi; despărţi, separa}
{fr: partager, distribuer; séparer}
{en: divide, distribute; separate}
ex: sã mpartu (s-arãspãndescu) oili pristi tutã padea; mpãrtsã (lã deadi) la tuts cãti unã; sh-nu tritsea ghini, lã intrã si sã mpartã (dispartã) shi si mpãrtsãrã (dispãrtsãrã); nu si mpãrtsã (dispãrtsã) di nãsã; cãndu sã si mpartã (si s-dispartã un di-alantu), sh-alãxirã nealili shi s-ligarã; vai agiundzets tu-un loc iu sã mpartu (disfac) cãljurli n doauã; di cãti ori va s-beau yin, mparti (dã la catiun) cãti nã chicutã; muzavir tsi poati sã mpartã nã crishtinã di bãrbat; si ncãcearã fratslji, tora va si mpartã (va s-dispartã); nu pot s-mi mpartu (s-mi fac doi) ca s-hiu sh-aoa sh-aclo; cãndu-lj vidzurã, n loc sã mpartã ti suflit
(expr: tu loc s-facã darea trã mortsã), acãtsarã s-facã numta; li mpãrtã
(expr: featsi darea trã mortsã) la shasi stãmãnj; u nyisedz pi dadã-mea, va s-lji mpartu grãn
(expr: s-fac unã dari trã suflitlu a ljei)
§ mpãrtsãt (mpãr-tsắtŭ) adg mpãrtsãtã (mpãr-tsắ-tã), mpãrtsãts (mpãr-tsắtsĭ), mpãrtsãti/mpãr-tsãte (mpãr-tsắ-ti) – tsi easti faptu (disicat, tãljat, etc.) tu ma multi cumãts (pãrtsã); tsi easti dat la ma multsã oaminj (unã parti ahoryea la cati om); tsi s-ari dispãrtsãtã di cariva; ãmpãrtsãt, dat, dispãrtsãt, disfaptu, disicat, arãspãndit, etc.
{ro: împărţit; despărţit, separat}
{fr: partagé, distribué; séparé}
{en: divided, distributed; separated}
ex: nã him mpãrtsãti ca njelj di oi
§ mpãrtat (mpãr-tátŭ) adg mpãrtatã (mpãr-tá-tã), mpãrtats (mpãr-tátsĭ), mpãrtati/mpãrtate (mpãr-tá-ti) – (unã cu mpãrtsãt)
§ mpãrtsãri/mpãrtsãre (mpãr-tsắ-ri) sf mpãrtsãri (mpãr-tsắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu si mparti tsiva; ãmpãrtsãri, dari, dispãrtsãri, disfãtseari, disicari, arãspãndiri, etc.
{ro: acţiunea de a împărţi; de a despărţi, de a separa; împărţire; despărţire, separare, separaţie}
{fr: action de partager, de distribuer; de séparer}
{en: action of dividing, of distributing; of separating}
ex: s-bãturã la mpãrtsãri; ca nãshti frats, nu sã ncãcearã tu mpãrtsãri; pãni, grãn ti mpãrtsãri
(expr: ti dari trã mortsã)
§ mpãrtari/mpãrtare (mpãr-tá-ri) sf mpãrtãri (mpãr-tắrĭ) – (unã cu mpãrtsãri)
§ nimpãrtsãt (nim-pãr-tsắtŭ) adg nimpãrtsãtã (nim-pãr-tsắ-tã), nimpãrtsãts (nim-pãr-tsắtsĭ), nimpãrtsãti/nimpãrtsãte (nim-pãr-tsắ-ti) – tsi nu easti mpãrtsãt; tsi nu easti dispãrtsãt
{ro: neîmpărţit; nedespărţit, neseparat}
{fr: qui n’est pas partagé, qui n’est pas distribué; qui n’est pas séparé}
{en: undivided, undistributed; unseparated}
§ nimpãrtsãri/nimpãrtsãre (nim-pãr-tsắ-ri) sf nimpãrtsãri (nim-pãr-tsắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu nu si mparti (disparti) tsiva
{ro: acţiunea de a nu împărţi; de a nu despărţi, de a nu separa; neseparare}
{fr: action de ne pas partager, de ne pas distribuer; de ne pas séparer}
{en: action of not dividing, of not distributing; of not separating}
§ mpartu2 (mpár-tu) sn mparturi(?) (mpár-turĭ) – lucrul tsi si mparti; atsea (partea) tsi lja cariva di la unã mpãrtsãri; (fig: mpartu = grãnlu, coliva, etc. tsi lja un, cãndu s-fatsi unã dari trã mortsã)
{ro: partea luată la o împărţire; pomană}
{fr: part reçu d’un partage; aumône}
{en: part received in a division; alms}
§ mpãrtãciuni/mpãrtãciune (mpãr-tã-cĭú-ni) sf mpãrtãciunj (mpãr-tã-cĭúnjĭ) – lucrul faptu cãndu si mparti tsiva; ãmpãrtãciuni, mpãrtsãri, ãmpãrtsãri
{ro: împărţire, diviziune}
{fr: division, partage}
{en: division, distribution}
§ pãrtãciuni/pãrtãciune (pãr-tã-cĭú-ni) sf pãrtãciunj (pãr-tã-cĭúnjĭ) – atsea (tsirimonja) tsi fatsi preftul (di-aradã tu bisearicã) cãndu da a crishtinjlor nã chicutã di yin s-bea sh-nã cumãticã di pãni ayisitã s-mãcã (tsi pãristisescu sãndzili sh-truplu-a Hristolui) tra s-lã si ljartã amãrtiili; pãnea sh-yinlu ayisit tsi-l da preftul a crishtinjlor la-aestã tsirimonji; cumnicãturã, cumãnicãturã, cuminicãturã
{ro: cuminecătură}
{fr: communion; eucharistie, sacrements}
{en: communion; eucharist, sacrements}
ex: s-dai eleimosini peascumtalui, cã tr-atsea nã chirem pãrtãciunea (cumnicãtura)
§ ãmpartu (ãm-pár-tu) (mi) vb IV ãmpãrtsãi (ãm-pãr-tsắĭ), ãmpãrtsam (ãm-pãr-tsámŭ), ãmpãrtsãtã (ãm-pãr-tsắ-tã), ãmpãrtsã-ri/ãmpãrtsãre (ãm-pãr-tsắ-ri) – (unã cu mpartu)
§ ãmpãrtsãt (ãm-pãr-tsắtŭ) adg ãmpãrtsãtã (ãm-pãr-tsắ-tã), ãmpãrtsãts (ãm-pãr-tsắtsĭ), ãmpãrtsãti/ãmpãrtsãte (ãm-pãr-tsắ-ti) – (unã cu mpãrtsãt)
§ ãmpãrtsãri/ãmpãrtsãre (ãm-pãr-tsắ-ri) sf ãmpãrtsãri (ãm-pãr-tsắrĭ) – (unã cu mpãrtsãri)
§ ãmpãrtãciu-ni/ãmpãrtãciune (ãm-pãr-tã-cĭú-ni) sf ãmpãrtãciunj (ãm-pãr-tã-cĭúnjĭ) – (unã cu mpãrtãciuni)
§ dispartu (dis-pár-tu) (mi) vb IV dispãrtsãi (dis-pãr-tsắĭ), dispãrtsam (dis-pãr-tsámŭ), dispãrtsãtã (dis-pãr-tsắ-tã), dispãrtsãri/dispãrtsãre (dis-pãr-tsắ-ri) – lu mpartu (l-disfac) un lucru (tsi eara ntreg) tu ma multi cumãts (pãrtsã); arãspãndescu lucri tsi s-aflã adunati deadun tu-un loc; mi dipãrtedz (fug) di ningã cariva; mi herãsescu di soi i oaspits; fac si sta ahoryea doi oaminj tsi s-alumtã; ãmpartu, mpartu, disfac, disic, arãspãndescu, herãsescu, etc.
(expr: mi dispartu di nicuchirã (nicuchir) = u fac nicuchira (nicuchirlu) sã-nj fugã din casã (dupã nomurli-a statlui iu bãnãm) tra s-nu mata bãnãm deadun ca bãrbat shi muljari; mi-alas di nicuchirã, mi dizmãrit)
{ro: despărţi, separa, divorţa}
{fr: (se) diviser, séparer, divorcer}
{en: divide, separate, divorce}
ex: cãndu s-dispãrtsãrã eara zghic mari, canda-lj dzãtsea tsiva cã nu vrea s-lu mata veadã; arsãrirã vitsinili s-lji dispartã cã vrea si s-vatãmã; s-dispãrtsãrã frats di hatra-a muljerlor cã nãsi nu putea s-treacã deadun; la Cheatra-Lai, cãljurli s-dispartu (s-disfac); ea disparti (dipãrteadzã) hilj di dadã; s-dispãrtsã earã di (fudzi di la) pãrintsã; el s-avea dispãrtsãtã di nveastã
(expr: s-avea dizmãritatã, s-avea alãsatã di nveastã)
§ dispãrtsãt (dis-pãr-tsắtŭ) adg dispãrtsãtã (dis-pãr-tsắ-tã), dispãrtsãts (dis-pãr-tsắtsĭ), dispãrtsãti/dispãrtsãte (dis-pãr-tsắ-ti) – (lucru) tsi easti mpãrtsãt (disfaptu, disicat) tu cumãts (pãrtsã); tsi easti dipãrtat di-atselj (atseali) cu cari eara deadun nãinti; ãmpãrtsãt, mpãrtsãt, disfaptu, disicat, arãspãndit, herãsit, etc.
{ro: despărţit, separat, divorţat}
{fr: divisé, séparé, divorcé}
{en: divided, separated, divorced}
§ dispãrtsãri/dispãrtsãre (dis-pãr-tsắ-ri) sf dispãrtsãri (dis-pãr-tsắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-dispartu lucrili i oaminjlji; ãmpãrtsãri, mpãrtsãri, disfãtseari, disicari, arãspãndiri, herãsiri, etc.
{ro: acţiunea de a despărţi, de a separa, de a divorţa; despărţire, separare, divorţare}
{fr: action de diviser, de séparer, de divorcer}
{en: action of dividing, of separating, of divorcing}
ex: dispãrtsãrea nã easti trã multsã anj
§ nidispãrtsãt (ni-dis-pãr-tsắtŭ) adg nidispãrtsãtã (ni-dis-pãr-tsắ-tã), nidispãrtsãts (ni-dis-pãr-tsắtsĭ), nidispãrtsãti/nidispãrtsãte (ni-dis-pãr-tsắ-ti) – (lucru) tsi nu easti dispãrtsãt (disfaptu, disicat) tu cumãts; tsi sta tut chirolu aproapea di cariva di cari nu s-disparti dip; nimpãrtsãt, nidisfaptu, nidisicat
{ro: nedespărţit, neseparat}
{fr: non divisé, inséparable}
{en: undivided, inseparable}
ex: umbrã nidispãrtsãtã di om
§ nidispãrtsãri/nidispãrtsãre (ni-dis-pãr-tsắ-ri) sf nidispãrtsãri (ni-dis-pãr-tsắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu nu s-dispartu lucrili i oaminjlji; nimpãrtsãri, nidisfãtseari, nidisicari
{ro: acţiunea de a nu (se) despărţi, de a nu (se) separa; nedespărţire, neseparare}
{fr: action de ne pas (se) diviser, de ne pas (se) séparer}
{en: action of not dividing, of not separating}
§ dispãrtsiturã dis-pãr-tsi-tú-rã) sf dispãrtsituri dis-pãr-tsi-túrĭ) – loclu iu s-dispartu dauã i ma multi lucri nealichiti un li-alantu; cumatã tsi easti dispãrtsãtã di-un lucru; dispãrtsãri, mpãrtsãri
{ro: despărţitură}
{fr: séparation, division}
{en: separation. divisiom}