DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

mats

mats (mátsŭ) sn matsã (má-tsã) – mãdularlu dit pãntica-a omlui (sh-a prãvdzãlor) tsi sh-u-adutsi cu-unã sulinã (sulinar) multu lungã prit cari trec armãsãturli tsi-armãn dupã hunipsirea-a mã-cariljei tu stumahi sh-ninti ca s-easã nafoarã dit truplu-a omlui prit cur; mãdularlu dit pãntica-a pravdãljei (porcu, njel) tsi sh-u-adutsi cu-unã sulinã (sulinar) sh-cari (i) s-umpli cu carni (i alti lucri) tra si s-facã lucanitslji icã (ii) si-anvãrteashti deavãrliga di hicatlu (inima, etc.) a njelui tra si s-frigã arumanea (cucurecilu) pri sulã; yinomati, ljanomati, minutsãlj;
(expr:
1: nj-gurleadzã matsãli (di foami); nj-aurlã matsãli; nj-intrã luplu tru matsã; s-bat luchilji tu matsã etc. = nj-easti multã foami; nj-si featsi unã foami mari; mor di foami; hiu multu agiun;
2: nj-umplu matsãli; nj-umflu matsãli = mãc ghini, multu, sãnãtos;
3: lj-versu (lj-scot) matsãli = l-dizmats, lj-scot matsãli nafoarã, l-dispãntic, lu spãntic;
4: nj-fridzi matsãli = mi cãrteashti multu, mi vãsãnipseashti cu-atseali tsi-nj fatsi, nj-fatsi bana amarã, nj-mãcã bana;
5: mats di bou = vinã di bou, cãmcichi, zvici, etc.;
6: om fãrã matsã pri el = om multu gioni tsi nu-ari fricã di tsiva)
{ro: maţ, intestin}
{fr: boyau, intestins}
{en: bowel, gut, intestines}
ex: unã cãtsãlushi cu matsãli azvarna (angucitoari: ziga); am un cal multu mushat, ma-lj scots shaua di pi schinãrat, ãlj si ved matsãli tuti (angucitoari: sinduchea); matsã di njel; nj-umplui matslu
(expr: mãcai multu, ghini); nj-umflai matslu
(expr: mãcai sãnãtos, ghini); nj-gurleadzã matsãli di foami
(expr: hiu multu agiun); nu avdzã cum nj-aurlã matsãli, di s-pari cã s-bat luchilji nãuntru?
(expr: nu-aducheshti cã mor di foami?, cã hiu multu agiun?); lj-avea intratã luplu tru matsã di-ahãtã alãgari
(expr: lji s-avea faptã multã foami); lj-virsã matsãli
(expr: l-spinticã, l-dizmãtsã); lji scoasi matsãli; cu matsãli aspilati anvãrtim arumanea; nj-fripsi matsãli
(expr: nj-featsi bana amarã, nj-mãcã bana); oaminj gionj tsi nu au matsã pri elj
(expr: fãrã frixi); vumui di-nj virsai matsãli; matslu di bou
(expr: vina di bou, cãmcichea, zvicilu)

§ dizmats (diz-mátsŭ) vb I dizmãtsai (diz-mã-tsáĭ), dizmãtsam (diz-mã-tsámŭ), dizmãtsatã (diz-mã-tsá-tã), dizmãtsa-ri/dizmãtsare (diz-mã-tsá-ri) – lj-scot (lj-versu) matsãli dit pãnticã (a omlui, a pravdãljei); dispãntic, spãntic

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

pãnticã

pãnticã (pắn-ti-cã) sf pãntitsi/pãntitse (pắn-ti-tsi) – partea dit truplu-a omlui (ma nghios di mesi) iu s-aflã matsãli; stumahea di pravdã; pãntic, buric, bãric, bric, bicã, fuljinã, foali, plãsturã, prãsturã, schimbe, strãbãshinã, strãbishinã; (fig:
1: pãnticã = stumahi; expr:
2: cu zboarã pãntica nu s-umpli = mash zboarã nu-agiungu, va shi s-fats tsiva;
3: cu pãntica la gurã = (muljari) greauã, cu sartsinã, tsi-ashteaptã njic;
4: easti cu pãntica nafoarã; cu pãntica la soari = easti agiun shi ftoh; poartã mash stranji arupti; easti dispuljat, recicaman, pãrtãlos, etc.;
5: nj-u va pãntica, mi doari pãntica trã… = mi-arãseashti multu, lj-am multã mirachi; u-am (unã featã) tu mari vreari, etc.;
6: ljau nã pãnticã = mãc; mi nãfãtescu;
7: nj-umplu pãntica; nj-u-adar ciuflicã (tsai) pãntica = mi nãfãtescu, mãc multu, ghini, di primansus;
8: mi mãshcã pãntica = mi doari pãntica, stumahea;
9: nj-frec pãntica; nj-aurlã luchi tu pãnticã = hiu agiun (sh-di foami nj-frec pãntica!);
10: u fac mash trã pãnticã = u fac mash tra s-am tsi s-mãc;
11: lj-fac oasili (lj-fac truplu) moali ca pãntica = l-bat ghini, lj-dau un shcop sãnãtos;
12: plãngu njitslji tu pãntica-a mumãnjlor = easti mari pãvrii, ceash, asparmã, trom, fãnico, chiameti, mãchel, cãrlesh, etc.;
13: ngljatsã njelj tu pãnticã-a mumãnjlor = fatsi multã arcoari)
{ro: burtă, stomah}
{fr: ventre, panse, estomac, abdomen}
{en: belly, abdomen, stomah}
ex: mãcai cu multã orixi ciorba di pãnticã; lu fricã pi pãnticã; tesh pri pãnticã; sãnãtati au shi ghiftsãlj, ma imnã cu pãntica goalã; a draclui ãlj vinji greu, cã sh-avea dratslji tu pãnticã; mi doari pãntica (fig: stumahea); ciucutish shisha pi pãnticã sh-u frãmsish; nj-umplui pãntica cu mãcari
(expr: mãcai multu); lj-li va pãntica
(expr: lã ari multã mirachi, lu-arãsescu multu); cãndu u vidzu cu pãntica la gurã
(expr: u vidzu cã easti greauã, cu sartsinã), s-pãli; cari s-umplurã dzãlili shi-lj si featsi pãntica pãn di gurã (shi-lj criscu multu pãntica cã eara greauã cu njic); loai nica nã pãnticã
(expr: mãcai ninga nãoarã, multu, di primansus); bãna ma naintea dip ghini, di u-adra sh-el fumealja-lj ciuflicã pãntica
(expr: fumealja-lj mãca ghini, nu agiuna), cu tsi scutea; mãca, bea sh-fudzea cu pãntica adãratã tsai
(expr: nãfãtits); sã s-saturã, s-u-adarã tsai pãntica; lucrãm tri nã pãnticã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn