shuts1 (shĭútsŭ) (mi) vb IV shutsãi (shĭu-tsắĭ), shutsam (shĭu-tsámŭ), shutsãtã (shĭu-tsắ-tã), shutsãri/shutsãre (shĭu-tsắ-ri) – anvãrtescu hiri ma suptsãri un deavãrliga di-alantu tra s-fac un hir ma gros shi ma vãrtos; lu-anvãrtescu un lucru avãrliga di el insush (sulã, aroatã, mustatsã, etc.); tornu un lucru di-alantã parti; fac unã voltã sh-mi duc deavãrliga di-un lucru (un loc, un munti, unã casã, etc.); alãxescu (abat) unã cali (mintea, etc.); shutsãscu, anvãrtescu, ãnvãrtescu, nvãrtescu;
(expr:
1: u shuts (tornu) frãndza = li-alãxescu lucrili, nj-alãxescu mintea;
2: nj-si shutsã = mi nãirescu, mi tornu nãirit, cãrtit)
{ro: suci, răsuci, (se) învârti, schimba (drumul sau ideia)}
{fr: contourner, faire le tour, tordre, changer d’idée}
{en: spin, twist, wring, turn, change one’s mind}
ex: shutsã (nvãrteashti) sula; shutsã-ti (toarnã-ti) di-alantã parti; mi shutsãi (mi-anvãrtii, alãgai tuti pãrtsãli) multu; shutsã mustãtsli; nãsh u shutsãrã frãndza
(expr: sh-alãxirã mintea)
§ shutsãscu1 (shĭú-tsắs-cu) (mi) vb IV shutsãi (shĭu-tsắĭ), shutsam (shĭu-tsámŭ), shutsãtã (shĭu-tsắ-tã), shutsãri/shutsãre (shĭu-tsắ-ri) – (unã cu shuts)
§ shutsãt1 (shĭu-tsắtŭ) adg shutsãtã (shĭu-tsắ-tã), shutsãts (shĭu-tsắtsĭ), shutsãti/shutsãte (shĭu-tsắ-ti) – (lucru) tsi easti anvãrtit avãrliga di altu lucru; tsi easti anvãrtit di el insush; anvãrtit; tsi ari faptã unã voltã shi ari alãgatã deavãrliga di-un loc; anvãrtit, ãnvãrtit, nvãrtit; (fig: (om) shutsãt = (om) anapud)
{ro: sucit, răsucit, învârtit, schimbat (drumul sau ideia)}
{fr: contourné, qui a fait le tour, tordu, changé d’idée}
{en: spinned, twisted, wrung, turned, changed mind}
ex: om shutsãt (fig: anapud), arushutsãt (fig: para anapud)
§ shutsãri1/shutsãre (shĭu-tsắ-ri) sf shutsãri (shĭu-tsắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-shutsã tsiva; anvãrtiri, ãnvãrtiri, nvãrtiri, turnari, alãxiri (di minti, cali, etc.)
{ro: acţiunea de a suci, de a răsuci, de a (se) învârti, de a schimba (drumul sau ideia); sucire, răsucire, învârtire, schimbare}
{fr: action de contourner, de faire le tour, de tordre, de changer d’idée}
{en: action of spinning, of twisting, of wringing, of turning, of changing one’s mind}
§ arushuts (a-ru-shĭutsŭ) (mi) vb IV arushutsãi (a-ru-shĭu-tsắĭ) shi arushtsãi (a-rush-tsắĭ), arushutsam (a-ru-shĭu-tsámŭ) shi arushtsam (a-rush-tsámŭ), arushutsãtã (a-ru-shĭu-tsắ-tã) shi arushtsãtã (a-rush-tsắ-tã), arushutsãri/arushu-tsãre (a-ru-shĭu-tsắ-ri) shi arushtsãri/arushtsãre (a-rush-tsắ-ri) – lu-anvãrtescu un hir ma multi ori deavãrliga di el insush tra s-lu fac ma sãnãtos; li-anvãrtescu multi ori dauã i ma multi hiri unlu deavãrliga di-alantu tra s-li fac ca un hir multu cama vãrtos; lji shuts perlji di mustacã tra s-lji fac si sta deadun sh-cama mushats; shuts; arushutsãscu, arushtsãscu (fig:
1: mi-arushuts = dau tãrcoali, mi-anvãrtescu deavãrliga di-un loc;
2: shuts-arushuts tut loclu = mutrescu tut loclu, lu-arãstornu di-unã parti sh-di-alantã tra s-aflu tsiva)
{ro: răsuci}
{fr: retordre; (faire) tourner}
{en: spin, twist}
ex: sh-arushutsã (sh-shutsã) mustatsa; s-mutã tu niori, s-shutsã, s-arushutsã nãoarã; ãl shutsãrã-arushutsãrã loclu di unã parti shi di-alantã
(expr: mutrirã tut loclu); tut s-arushutsã (da tãrcoali) pri la noi
§ arushutsãscu (a-ru-shĭu-tsắs-cu) (mi) vb IV arushutsãi (a-ru-shĭu-tsắĭ), arushutsam (a-ru-shĭu-tsámŭ), arushutsãtã (a-ru-shĭu-tsắ-tã), arushutsãri/arushutsãre (a-ru-shĭu-tsắ-ri) – (unã cu arushuts)
§ arushtsãscu (a-rush-tsắs-cu) (mi) vb IV arushtsãi (a-rush-tsắĭ), arushtsam (a-rush-tsámŭ), arushtsãtã (a-rush-tsắ-tã), arushtsãri/arushtsãre (a-rush-tsắ-ri) – (unã cu arushuts)
§ arushutsãt (a-ru-shĭu-tsắtŭ) adg arushutsãtã (a-ru-shĭu-tsắ-tã), arushutsãts (a-ru-shĭu-tsắtsĭ), arushutsãti/arushutsãte (a-ru-shĭu-tsắ-ti) – (hiri, peri) tsi suntu shutsãts un deavãrliga di-alantu; arushtsãt, shutsãt
{ro: răsucit}
{fr: tordu, retordu}
{en: spun, twisted}
ex: cu mustatsa asudatã shutsãtã-arushutsãtã
§ arushtsãt (a-rush-tsắtŭ) adg arushtsãtã (a-rush-tsắ-tã), arushtsãts (a-rush-tsắtsĭ), arushtsãti/arushtsãte (a-rush-tsắ-ti) – (unã cu arushutsãt)
§ arushutsãri/arushutsãre (a-ru-shĭu-tsắ-ri) sf arushutsãri (a-ru-shĭu-tsắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un i ma multi hiri s-arushutsã, arushtsãri, shutsãri
{ro: acţiunea de a răsuci; răsucire}
{fr: action de (re)tordre}
{en: action of spinning, of twisting}
§ arushtsãri/arushtsãre (a-rush-tsắ-ri) sf arushtsãri (a-rush-tsắrĭ) – (unã cu arushutsãri)
§ dishuts (di-shĭútsŭ) (mi) vb IV dishutsãi (di-shĭu-tsắĭ), dishu-tsam (di-shĭu-tsámŭ), dishutsãtã (di-shĭu-tsắ-tã), dishutsãri/di-shutsãre (di-shĭu-tsắ-ri) – lu-aduc un lucru shutsãt tu catastasea tu cari s-afla nãinti di shutsãri; shuts anapuda; distorcu; (fig: dishuts = fac cariva s-ducã unã banã arushinoasã, multi ori banã di purnilji, curvãrilji shi pãnghii, etc.; dizmal, distorcu, dizbrãnedz, distsingu)
{ro: desuci}
{fr: (se) détordre, (se) détortiller}
{en: untwist (yarn, etc.); to come untwisted}
ex: dishutsã (l-shutsã anapuda) hirlu; dishutsãt tortul?, dishutsãts-lu voi!; s-dishutsãrã di cu tot oaminjlji (fig: s-dizbrãnarã; duc unã banã di pãnghii); ficiorlu s-dishutsã (fig: s-asparsi, s-dizbrãnã)
§ dishutsãt (di-shĭu-tsắtŭ) adg dishutsãtã (di-shĭu-tsắ-tã), dishutsãts (di-shĭu-tsắtsĭ), dishutsãti/dishutsãte (di-shĭu-tsắ-ti) – tsi easti adus la starea tu cari s-afla nãinti di shutsãri; tsi easti shutsãt anapuda; distorsu
{ro: desucit}
{fr: détordu, détortillé, tordu à l’envers}
{en: untwisted; twisted backward}
§ dishutsãri/dishutsãre (di-shĭu-tsắ-ri) sf dishutsãri (di-shĭu-tsắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu hirlu easti dishutsãt; distoartsiri, disturtseari
{ro: acţiunea de a desuci; desucire}
{fr: action de détordre, de (se) détortiller, de tordre à l’envers}
{en: action of untwisting (yarn, etc.), of twisting backward}
§ shutsãturã1 (shĭu-tsã-tú-rã) sf shutsãturi (shĭu-tsã-túrĭ) – loclu iu hirirli suntu shutsãti un tu-alantu; loclu iu s-shutsã (s-toarnã) unã cali; alãxirea di minti (cali) tsi u fatsi cariva
{ro: sucitură}
{fr: méandre, tournant, torsion}
{en: twisting, torsion, bend (stream, road), turning point}
ex: tu shutsãtura-a caliljei (aclo iu s-turna calea)
§ nshuts1 (nshĭútsŭ) (mi) vb IV nshutsãi (nshĭu-tsắĭ), nshutsam (nshĭu-tsámŭ), nshutsãtã (nshĭu-tsắ-tã), nshutsãri/nshutsãre (nshĭu-tsắ-ri) – (unã cu shuts1)
ex: nshutsã-ti (shutsã-ti, toarnã-ti) cãtrã mini; nu pot s-mi nshuts (s-mi tornu) di strimturami; cara lji si nshutsã (s-turnã cãrtit, nãrãit cãtrã el), ahiurhi s-fugã; nshutsã arãulu (abati, l-toarnã di-altã parti)
§ nshutsãt1 (nshĭu-tsắtŭ) adg nshutsãtã (nshĭu-tsắ-tã), nshutsãts (nshĭu-tsắtsĭ), nshutsãti/nshutsãte (nshĭu-tsắ-ti) – (unã cu shutsãt1)
§ nshutsãri1/nshutsãre (nshĭu-tsắ-ri) sf nshutsãri (nshĭu-tsắrĭ) – (unã cu shutsãri1)
§ shutsalã (shĭu-tsá-lã) sf shutsãlj (shĭu-tsãljĭ) – shcop faptu maxus trã shutsãrea shi tindearea-a peturilor ti pitã; shtsalã
{ro: sucitor}
{fr: rouleau qui sert à faire la pâte}
{en: rolling pin (dough)}
ex: peturli li tindem cu shutsala
§ shtsalã (shtsá-lã) sf shtsãlj (shtsắljĭ) – (unã cu shutsalã)
ex: arapi shtsala, mi-agudeashti!; sh-alãchi shtsala di mãnã
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn