ashternu (ash-tér-nu) vb III, II shi I ashtirnui (ash-tir-núĭ) shi ashtirnai (ash-tir-náĭ), ashtirneam (ash-tir-neámŭ) shi ashtirnam (ash-tir-námŭ), ashtirnutã (ash-tir-nú-tã) shi ashtirnatã (ash-tir-ná-tã), ashtearniri/ashtearnire (ash-teár-ni-ri) shi ashtirneari/ashtir-neare (ash-tir-neá-ri) shi ashtirnari/ashtirnare (ash-tir-ná-ri) – fac un lucru s-shadã pri tsiva; tindu un lucru sh-acoapir tsiva; tindu, curdusescu, stau, shed, etc.;
(expr:
1: ashternu crivatea (un loc trã durnjiri) = tindu pri crivati unã vilendzã (sindoni, etc.), lj-bag cãpitãnji, etc. tra s-u ndreg trã somnu;
2: ashternu measa = ashternu unã misali pri measã, bag mãcari pri measã;
3: ashternu caljlji = tindu cuverta di calj sum sãmarili-a caljlor tra s-lji ndreg trã cali;
4: ashternu calea = u ncaltsu calea, tindu chetsrã pri cali, u ischedz calea cu chetsrã;
5: mi-ashternu s-adar tsiva = nchisescu s-fac un lucru dipriunã, shi nu-astãmãtsescu s-lu fac;
6: mi-ashternu iuva (la measã, pi crivati, pri-un loc, sh-nu fug) = mi bag s-shed, mi tindu, mi curdusescu, acats (shed tu) un loc, etc.;
7: mi-ashternu (tu bana di cati dzuã) = isihãsescu, nj-bag mintea, nj-mutrescu lucrul (huzmetea), nu mata fac glãrinj, etc.;
8: nu mi-ashternu = nu mi-acatsã (nu mi tsãni) loclu, nu-am isihii;
9: nu-nj s-ashtearni curlu = nu mi-ashternu pri lucru, nu-am nitsiunã mirachi s-lucredz, nu-nj tradzi inima s-lucredz; etc.;
10: lu-ashternu pri shcop = l-bat, lj-dau un shcop;
11: ti-ashternu (la chivernisi, la dascal, etc.) = ti spun, dzãc aralili tsi-ai faptã, etc.)
{ro: aşterne; aşeza deasupra; pava (drumul); face patul; se apuca de; cuminţi; lucra consistent, etc.}
{fr: étendre; mettre sur; s’asseoir; étaler par terre, paver; faire le lit; commencer et continuer sans relâche; devenir raisonnable, honnête et tranquille; commencer à travailler régulièrement, etc.}
{en: spread out, lay out; sit down; pave (road); make (bed); do something continuously; start working, etc.}
ex: li-ashtirnã (li teasi) mpadi; measa s-ashtirnu
(expr: s-teasi, s-bãgã) singurã; oaspitslji s-ashtirnurã la measã
(expr: s-curdusirã, shidzurã la measã s-mãcã); neaua s-ashtearnã
(expr: cadi, s-tindi, s-curduseashti pri loc) vãr-tos; s-avea ashtirnatã
(expr: curdusitã) pri padi sh-lãfusea; chira-geadzlji ashtearnã caljlji
(expr: tindu cuverta sum sãmarili a caljlor); avea ashtirnatã chilimlu-atsel bunlu; cum va ts-ashterni, ashi vai dornji; clocea tsi nu s-ashtearni tu cuibar, pulj nu scoati; lu-ashtirnai
(expr: l-ded dipadi) sh-lu bãtui; u-ashtirnurã tutã calea
(expr: teasirã chetsrã i cãldãrãmi pri cali); ashtirnets trã culcari
(expr: ndridzets crivatea, tindets vilendzãli pri loclu iu va si s-doarmã); cãndu u-ashtirnu sh-birbiljlu
(expr: cãndu nchisi s-batã dipriunã); mi ashtirnui tu beari (shidzui s-beau sh-nu-astãmã-tseam); di-asearã u-ashtirnurã la hani
(expr: s-curdusirã pri beari tutã noaptea); furlji u-au tru minti si s-ashtearnã
(expr: s-nu mata furã, s-facã unã banã shi s-lucreadzã ca tuts alantsã oaminj); ficiorlu s-ashtirnu
(expr: isihãsi, s-featsi cu minti, bãgã minti); multu s-ashtirnu
(expr: isihãsi, s-featsi cu minti), nu easti ca ma ninti; Culachi nu s-ashtirnea la lucru
(expr: nu shidea tu-un lucru, s-lucreadzã cuminti, ca tutã dunjaea); pri lucru si s-ashtearnã, nu-lj s-ashtirnea curlu
(expr: nu s-ashtirnea pri lucru; nu-l trãdzea inima s-lucreadzã; nu s-acãtsa s-lucreadzã); trã nã Lenã culunjatã, nu-nj s-ashtearnã dzua tutã
(expr: nu mi-acatsã loclu); sh-cara lu-ashtirnu pri shcop
(expr: sh-cara l-bãtu ghini), lj-ascãpirarã ocljilj; ti-ashtirnai
(expr: spush aralili tsi-ai faptã) la dascal
§ ashtirnut1 (ash-tir-nútŭ) adg ashtirnutã (ash-tir-nú-tã), ashtirnuts (ash-tir-nútsĭ), ashtirnuti/ashtirnute (ash-tir-nú-ti) – tsi easti tes pri tsiva; tsi easti bãgat s-shadã (tsi shadi) pri tsiva; tes, curdusit, etc.;
(expr: om ashtirnut = om di besã, cu mintea salami, tsi mindueashti ghini, tsi sh-veadi di lucrul a lui, etc.)
{ro: aşternut, aşezat, etc.}
{fr: étendu, assis, etc.}
{en: spread out, layed out, who sits down, etc.}
ex: pri-ashtirnuta (teasa mpadi) a mea tãmbari; unã padi ashtirnutã (acupiritã) cu earbã; calea ashtirnutã tutã cu chetri; calea ashtirnutã mash cu-asimi
(expr: cu-asimi teasã pri cali, tu loc di chetsrã); tora el easti om ashtirnut
(expr: di besã, cu minti, tsi sh-mutreashti lucrul salami)
§ ashtirnat (ash-tir-nátŭ) adg ashtirnatã (ash-tir-ná-tã), ashtirnats (ash-tir-nátsĭ), ashtirnati/ash-tirnate (ash-tir-ná-ti) – (unã cu ashtirnut1)
ex: eara cu mintea la loc, ashtirnatã shi nu vrea s-lu-ascultã; ahtari featã mushatã, cu zborlu ahãt dultsi sh-ashtirnat; eara muljarea di bunili shi di-ashtirnatili, nu sh-eara di lishoarili
§ ashtearniri/ashtearnire (ash-teár-ni-ri) sf ashtearniri (ash-teár-nirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-ashtearni tsiva
{ro: acţiunea de a aşterne; de a (se) aşeza; etc.}
{fr: action d’étendre; de mettre sur; de s’asseoir; etc.}
{en: action of spreading out, of laying out; of sitting down; etc.}
ex: casa va ashtirneari (ndridzeari)
§ ashtirneari/ashtirneare (ash-tir-neá-ri) sf ashtirneri (ash-tir-nérĭ) – (unã cu ashtearniri)
§ ashtirnari/ashtirnare (ash-tir-ná-ri) sf ashtirnãri (ash-tir-nắrĭ) – (unã cu ashtearniri)
§ dishternu (dish-tér-nu) vb III, II shi I dishtirnui (dish-tir-núĭ) shi dishtirnai (dish-tir-náĭ), dishtirneam (dish-tir-neámŭ) shi dishtirnam (dish-tir-námŭ), dishtirnutã (dish-tir-nú-tã) shi dishtirnatã (dish-tir-ná-tã), dishtearniri/dishtearnire (dish-teár-ni-ri) shi dishtirneari/dishtir-neare (dish-tir-neá-ri) shi dishtirnari/dishtirnare (dish-tir-ná-ri) – disfac sh-adun ashtirnutlu-a crivatiljei, misalea di pri measã, chilimea di mpadi, etc.
{ro: dez-aşterne; desface patul}
{fr: défaire le lit; ôter le tapis des chambres}
{en: undo the bed; take off the room carpet}
ex: dishternu (li-adun lucrili din) casa cã eara s-avdi fricã
§ dishtirnut (dish-tir-nútŭ) adg dishtirnutã (dish-tir-nú-tã), dishtirnuts (dish-tir-nútsĭ), dishtirnuti/dishtirnute (dish-tir-nú-ti) – (patlu) tsi-lj s-ari scoasã ashtirnutlu (vilendza, sindonea shi cãpitunjili); measa) tsi-lj s-ari sculatã misalea; (udãlu) tsi-lj s-ari scoasã chilimea
{ro: dez-aşternut; (patul) desfăcut}
{fr: défait (lit); ôté (tapis d’une chambre)}
{en: undone (bed); taken off (room carpet)}
§ dishtirnat (dish-tir-nátŭ) adg dishtirnatã (dish-tir-ná-tã), dishtirnats (dish-tir-nátsĭ), dishtirnati/dishtirnate (dish-tir-ná-ti) – (unã cu dishtirnut)
§ dishtearniri/dishtearnire (dish-teár-ni-ri) sf dishtearniri (dish-teár-nirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-dishtearni tsiva (un ashtirnut di pat, misali di pri-unã measã, etc.)
{ro: acţiunea de a dez-aşterne; de a desface patul}
{fr: action de défaire le lit; d’ôter le tapis des chambres}
{en: action of undoing the bed; of taking off the room carpet}
§ dishtirneari/dishtir-neare (dish-tir-neá-ri) sf dishtirneri (dish-tir-nérĭ) – (unã cu dishtearniri)
§ dishtirnari/dishtirnare (dish-tir-ná-ri) sf dishtirnãri (dish-tir-nắrĭ) – (unã cu dishtearniri)
§ neashtirnut (neash-tir-nútŭ) adg neashtirnutã (neash-tir-nú-tã), neashtirnuts (neash-tir-nútsĭ), neashtirnuti/neashtirnute (neash-tir-nú-ti) – tsi nu easti tes pri tsiva; (pat) tsi nu easti ashtirnut (ndreptu);
(expr: om neashtirnut = om tsi nu para lucreadzã, tsi nu sh-ari faptã casã sh-fumealji, tsi nu pots s-lji fats besã, etc.)
{ro: neaşezat, neaşternut, etc.}
{fr: qui n’est pas étendu; débraillé, sans tenue}
{en: who is not seated down, untidy, hardly decent}
ex: ficior neashtirnut ninga
(expr: tsi-alagã prit cãljuri fãrã s-facã tsiva, tsi nu si nsurã ninga, tsi nu sh-para caftã lucru, etc.)
§ neashtirnat (neash-tir-nátŭ) adg neashtirnatã (neash-tir-ná-tã), neashtirnats (neash-tir-nátsĭ), neashtirnati/neashtirnate (neash-tir-ná-ti) – (unã cu neashtirnut)
ex: sh-eara muljarea di bunili shi di-ashtirnatili, nu-sh eara di lishoarili shi di muljerli neashtirnati
(expr: tsi suntu apreasi tu minti, tsi nu pots s-lã fats besã)
§ neashtearni-ri/neashtearnire (neash-teár-ni-ri) sf neashtearniri (neash-teár-nirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva nu s-ashtearni (cãndu tsiva nu easti ashtirnut)
{ro: acţiunea de a nu aşterne; de a nu (se) aşeza}
{fr: action de ne pas (s’)étendre; de ne pas s’asseoir}
{en: action of not spreading out, of not laying out; of not sitting down}
§ neashtirneari/neashtirneare (neash-tir-neá-ri) sf neashtirneri (neash-tir-nérĭ) – (unã cu neashtearniri)
§ neashtirna-ri/neashtirnare (neash-tir-ná-ri) sf neashtirnãri (neash-tir-nắrĭ) – (unã cu neashtearniri)
§ ashtirnut2 (ash-tir-nútŭ) sn ashtirnuturi (ash-tir-nú-turĭ) shi ashtirnuti/ashtirnute (ash-tir-nú-ti) – loclu ndreptu cu vilendzã sh-cãpitãnj tra s-doarmã omlu; shtirnut, crivati, pat, strozmã, shiltei, dushec;
(expr:
1: intru tu-ashtirnut = mi bag s-dormu;
2: escu tu-ashtirnut = hiu lãndzit;
3: (bãrbat) mi bag (intru) tu-ashtirnut cu-unã muljari = u ncalic, u-ambairu, u mpihiur, etc.)
{ro: aşternut, pat}
{fr: lit, literie, couche}
{en: bed, bedding}
ex: ari ashtirnuti groasi; ashtirnut (strozmã) di palji; s-frãngã vruta-nj tu-ashtirnut; s-nji dai moara di piper di sum ashtirnut; armasirã tu-ashtirnut mash featili singuri; intrai tu ashtirnut
(expr: mi bãgai s-dormu)
§ shtirnut (shtir-nútŭ) sn shtirnuturi (shtir-nú-turĭ) – (unã cu ashtirnut2)
ex: s-doarmã tru un shtirnut (pat, crivati)
§ ashtirnãmintu (ash-tir-nã-mín-tu) sn ashtirnãminti/ashtirnãminte (ash-tir-nã-mín-ti) shi ashtirnãminturi (ash-tir-nã-mín-turĭ) – unã soi di cuvertã tsi s-bagã pri cal sum sãmar tra s-nu-lj facã arãnj a calui; ashtirnumintu, cuvertã
{ro: iblâncă}
{fr: chabraque (couverture en laine de chèvre)}
{en: blanket used to put on horses}
ex: scoasim ashtirnãmintili a caljlor
§ ashtirnumintu (ash-tir-nu-mín-tu) sn ashtirnuminti/ashtirnu-minte (ash-tir-nu-mín-ti) shi ashtirnuminturi (ash-tir-nu-mín-turĭ) – (unã cu ashtirnãmintu)
