DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

aburedz2

aburedz2 (a-bu-rédzŭ) vb I aburai (a-bu-ráĭ), aburam (a-bu-rámŭ), aburatã (a-bu-rá-tã), aburari/aburare (a-bu-rá-ri) – zburãscu multu peanarga (cu-unã boatsi apusã, la ureaclji); shurshur, shurshuredz, shushur, shushuredz, shuptir, shuptiredz, shuptur, shupturedz, ciuciur, ciuciuredz, pushpur, pushpuredz, pãsh-puredz, pishpuredz, shupir, shupiredz;
(expr: lj-aburedz tu ureaclji = lj-dzãc un mistico)
{ro: şopti}
{fr: chuchoter}
{en: whisper}
ex: a njia ashi nj-aburã (zburã cu boatsi apusã) dispoti; soacrã-sa lj-avea aburatã (ciuciuratã) ca s-hibã dishtiptatã

§ aburat2 (a-bu-rátŭ) adg aburatã (a-bu-rá-tã), aburats (a-bu-rátsĭ), aburati/aburate (a-bu-rá-ti) – zburãt cu boatsi apusã; shurshurat, shushurat, shuptirat, shupturat, ciuciurat, pushpurat, pãshpurat, pishpurat, shupirat
{ro: şoptit}
{fr: chuchoté}
{en: whispered}

§ aburari2/aburare (a-bu-rá-ri) sf aburãri (a-bu-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva abureadzã; zburãri multu peanarga, shurshurari, shushurari, shuptirari, shupturari, ciuciurari, push-purari, pãshpurari, pishpurari, shupirari
{ro: acţiunea de a şopti; şoptire, şoaptă}
{fr: action de chuchoter; chuchotement, chuchoterie}
{en: action of whispering; whisper}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

chischin

chischin (chis-chín) adg chischinã (chis-chí-nã), chischinj (chis-chínjĭ), chischini/chischine (chis-chí-ni) – tsi easti curat (nu easti murdar); tsi easti dishteptu (pirã) la minti; tsi lj-acatsã mãna; tsi-lj da di mãnã; chischim, chischinets, mintimen, sarpit, sãrpit, epitidiu
{ro: curat, ager, îndemânatic}
{fr: propre; agile, sagace, adroit}
{en: clean; agile, skilful}
ex: armãnjlji suntu chischinj (curats, dishteptsã); cu mintea chischinã (sarpitã), dishtiptatã; eara chischin (curat, pripsit) la stranji

§ chischinets (chis-chi-nétsŭ) adg chischineatsã (chis-chi-neá-tsã), chischinets (chis-chi-nétsĭ), chischineatsi/chischineatse (chis-chi-neá-tsi) – (unã cu chischin)

§ chischim (chis-chímŭ) adg, adv chischimã (chis-chí-mã), chischinj (chis-chínjĭ), chischimi/chischime (chis-chí-mi) – (unã cu chischin)
ex: mi-ariseshti lucrul chischim (curat); easti multu chischimã (curatã); imnã chischimi (curati)

§ chischineatsã (chis-chi-neá-tsã) sf chischinets (chis-chi-nétsĭ) – harea tsi u-ari omlu tsi easti curat, tsi easti sarpit, tsi lj-acatsã mãna, etc.; spastrã, pastrã, nãscãrii, sãrpitsãlji, dishtiptãciuni, etc.
{ro: curăţenie, abilitate, deşteptăciune}
{fr: propreté, adresse, sagacité}
{en: cleanliness, ability, sagacity}
ex: spastra shi chischineatsa (nãscãria) din casa-a inglejilor; eara cu numa ti nicuchirata sh-ti chischineatsa (spastra din casa)-a ljei

§ chischimeatsã (chis-chi-meá-tsã) sf chischimets (chis-chi-métsĭ) – (unã cu chischineatsã)
ex: vidzui ãn casa-a ljei multã chischimeatsã (spastrã, nãscãrii)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

dishteptu1

dishteptu1 (dish-tép-tu) adg dishteaptã (dish-teáp-tã), dishteptsã (dish-tép-tsã), dishteapti/dishteapte (dish-teáp-ti) –
1: cari dish-cljisi ocljilj dupã tsi ari durnjitã un chiro shi s-aflã tu-unã stari tu cari shtii iu easti shi tsi s-fatsi deavãrliga; tsi s-ari sculatã dit somnu;
2: cari aducheashti lishor noima-a atsilor tsi avdi (veadi, dghivãseashti, etc.); dishtiptat, dichitor, pirã, dishcljis (la minti), disfaptu (la cap), mintimen
{ro: treaz; deştept, inteligent}
{fr: éveillé, réveillé; intelligent, éveillé d’esprit}
{en: awake; intelligent, smart}
ex: doarmi i easti dishteptu (dishtiptat dit somnu)?; dishteptu (dishcljis la minti, dichitor) fui, chirauã; feata-aestã easti multu dishteaptã (mintimenã)

§ dishteptu2 (dish-tép-tu) (mi) vb I dishtiptai (dish-tip-táĭ), dishtiptam (dish-tip-támŭ), dishtiptatã (dish-tip-tá-tã), dishtiptari/dishtiptare (dish-tip-tá-ri) –
1: di-aclo iu durnja, l-fac pri cariva s-dishcljidã ocljilj; scol dit somnu;
2: l-fac pri cariva s-aducheascã (ma lishor) lucri tsi nu putea s-li aducheascã dip (i sh-ahãntu lishor) ma ninti
{ro: trezi (din somn), deştepta (mintea)}
{fr: (se) reveiller, s’éveiller, ouvrir l’esprit}
{en: awake, wake up, arouse interest}
ex: s-culcã cãndu apirã, s-dishteaptã di ntunearicã (angucitoari: losturlu); puilu dishteaptã (scoalã dit somnu) cãrvãnarlji; nu dishteaptã sharpili tsi doarmi; tora ti dishteptsã (ti scolj dit somnu) tini?; un yis arãu mi dishtiptã (mi featsi sã-nj dishcljid ocljilj dit somnu) cu lãhtarã; lumea s-dishteaptã (sh-dishcljidi mintea) an di an; dishteaptã-ti (dishcljidi-ts mintea, scoalã-ti dit somnu) armãne!

§ dishtiptat (dish-tip-tátŭ) adg dishtiptatã (dish-tip-tá-tã), dishtiptats (dish-tip-tátsĭ), dishtiptati/dishtiptate (dish-tip-tá-ti) –
1: tsi ari dishcljisã ocljilj shi nu mata doarmi; tsi s-ari sculatã dit somnu;
2: tsi easti faptu s-aducheascã ma lishor lucri tsi nu putea s-li aducheascã ghini ma ninti
{ro: trezit (din somn), deşteptat}
{fr: reveillé, éveillé}
{en: awaken}
ex: dishtiptat dit yis, s-toarnã shi dzãtsi; lailji muntsi dishtiptats (tsi s-avea canda sculatã dit somnu) di-a lor cãntari; dishtiptatlu (dishcljislu la minti, dichitorlu) grec; ea eara multu dishtiptatã shi nvitsa cama ghini di ficiorlu; cara ãlj vidzu ahãt dishtiptats, nu vru s-lj-alasã s-fugã ahãts

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

mbet

mbet (mbétŭ) (mi) vb I mbitai (mbi-táĭ), mbitam (mbi-támŭ), mbitatã (mbi-tá-tã), mbitari/mbitare (mbi-tá-ri) – dau a unui om s-bea biuturã cu shpirtu (yin, arãchii, birã, etc.) pãnã cãndu lj-u da n cap (s-aducheashti hãrios, mintea nchiseashti sã-lj yinã deavãrliga, nu poati sã-sh urseascã ghini truplu, imnarea, shi multi ori nu shtii tsi fatsi i dzãtsi); mi-afum di beari; ambet, ãmbet (fig:
1: mi mbet = anjurizma-a lilicilor, mushuteatsa-a fisiljei, zborlu dultsi a vrutãljei, etc. mi fatsi s-mi-aduchescu hãrios, s-andãrlãsescu, dip ca atumtsea cãndu beau shpirtu; expr:
2: mi mbet cucutã; mi mbet di-nj beau mintsãli = mi mbet multu sh-nu mata shtiu tsi fac i dzãc)
{ro: (se) îmbăta}
{fr: (s’)enivrer}
{en: inebriate, get drunk}
ex: deadi di biu shi si mbitarã shamishdoilji; si mbitã cu apã; earam la hani-asearã cu oaspits sh-mi mbitai; cara bea, si mbeatã di sh-bea mintsãli
(expr: biu ahãntu multu di nu mata shtii tsi fatsi); escu mbitat (fig: ndãrlãsit) di yitrii; s-amintarem va nã mbitãm (va bem multu) nã searã

§ mbitat (mbi-tátŭ) adg mbitatã (mbi-tá-tã), mbitats (mbi-tátsĭ), mbitati/mbitate (mbi-tá-ti) – tsi ari biutã multã biuturã cu shpirtu shi nu mata shtii tsi fatsi i dzãtsi; ambitat, ãmbitat, afumat`
{ro: beat, îmbătat}
{fr: ivre, enivré}
{en: inebriated, drunk}
ex: mbitatlu sh-u-ari, cã nãs i-amirã; fucãrãlu, armasi ca ghiftu mbitat, arushinat, di nu shtea tsi s-greascã; acãtsarã avigljitorlji si s-dishteaptã ca tsiva ghiftsã mbitats; di mbitat (di-atsel tsi-ari biutã multu) s-aspari sh-zurlul; easti nica mbitat (ndãrlãsit di beari); imna mbitat cucutã
(expr: mbitat multu) pit mãhãlã; trã mbitat macã vai meshti, chirdutã va s-ducã

§ mbitari/mbitare (mbi-tá-ri) sf mbitãri (mbi-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva bea multã biuturã cu shpirtu shi nu mata shtii tsi fatsi; ambitari, ãmbitari, afumari
{ro: acţiunea de a (se) îmbăta; îmbătare}
{fr: action de (s’)enivrer, enivrement}
{en: action of inebriating, of getting drunk}
ex: tini vrei mbitari, cã prindi s-tsã li talj!

§ mbitãtor (mbi-tã-tórŭ) adg mbitãtoari/mbitãtoare (mbi-tã-tŭá-ri), mbitãtori (mbi-tã-tórĭ), mbitãtoari/mbitãtoare (mbi-tã-tŭá-ri) – tsi sã mbeatã multu; tsi lu-arãseashti multu tra s-bea biuturi cu shpirtu; (omlu i biutura) tsi-l fatsi pi cariva si sã mbeatã; mbi-tãtonj, ambitãtonj, ambitãtor, ãmbitãtonj, ãmbitãtor; bicriu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

scol

scol (scólŭ) (mi) vb I sculai (scu-láĭ), sculam (scu-lámŭ), sculatã (scu-lá-tã), sculari/sculare (scu-lá-ri) –
1: analtsu (mut) un lucru dit loclu iu s-aflã ashtirnut (tra s-lu fac si sta mprostu i s-lu duc, si s-ducã tu-altu loc);
2: es dit ashtirnut dupã tsi mi dishteptu dit somnu; es dit crivati dupã tsi mi fac ghini sh-mi vindic dupã unã lãngoari, etc.; ascol, nscol, analtsu, mprustedz, mut;
(expr:
1: scol measa (misalea) = mut measa, ljau mãcãrli tsi s-aflã pri measã (di-aradã dupã tsi bitiseashti measa);
2: scol loclu = aspargu isihia-a loclui, dishteptu loclu (cu aurlarea, cãntarea, shimãtãlu tsi fac, etc.);
3: si scoalã vimtu = acatsã s-batã vimtul;
4: scol un cãntic = scot (ngrãpsescu) un cãntic (puizii) trã cariva tsi-ari faptã un giunatic, un lucru ti-anami;
5: nji si scoalã mintea = nj-si minteashti mintea, glãrescu di minti;
6: si scoalã dit mortsã = nyeadzã;
7: s-lu scol dãvii = s-lu dau tru giudets, s-fac plãngu la chivernisi contra-a lui;
8: scol, scol cap, nj-scol panastasi = mi mut (ximut, ribilipsescu) contra-a chivernisiljei (a statlui, a vãsiljelui, etc.), nchisescu unã panastasi)
{ro: scula, mişca, ridica, trezi din somn, însănătoşi}
{fr: lever, relever; enlever le couvert; réveiller; recouvrer la santé}
{en: raise, lift, awake (from sleep), get out of bed, heal}
ex: am un cal cu sumar, sumarlu s-lji sculari, dai di unã-ambari (angucitoari: sinduchea); scoalã-ti tini si shed io; scoalã-l di mpadi (lja-l, mutã-l; fã-l si sta mprostu); tu-apiritã si scoalã mã-sa (s-dishteaptã sh-easi dit ashtirnut); nica nu si sculã (nu inshi dit ashtirnut) linivoasa; si sculã (lj-tricu lãngoarea), easti ghini; si sculã (s-vindicã sh-ishi dit ashtirnut) dupã-unã lungã lãngoari; scularã
(expr: mutarã mãcãrli di pri) measa; prota yinlu si-lj si scoalã
(expr: si-l si lja, s-nu-lj si da yin s-bea); pita tsi-armasi u scularã
(expr: tsãnurã, loarã di pri measã) tri seara; si scoalã
(expr: acatsã s-batã) di cu noaptea un vimtu; cãntã muntsãlj di si scoalã
(expr: di-lj dishteaptã dit isihia tu cari s-afla); tãmpãnarlji scula loclu
(expr: lj-aspãrdzea isihia-a loclui cu shimãtãlu tsi fãtsea); di minti si scoalã
(expr: lj-si minteashti mintea, glãreashti di minti); lji si sculã mintea
(expr: glãri di minti); s-nu nji scoalã
(expr: ngrãpseascã un) cãntic ãn hoarã; truoarã cãntic nã sculã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

shtiu

shtiu (shtíŭ) (mi) vb III shi II shtiui (shti-úĭ), shtiam (shti-ĭámŭ) shi shteam (shteámŭ), shtiutã (shti-ú-tã), shtiri/shtire (shtí-ri) shi shteari/shteare (shteá-ri) – hiu sigur cã atseali tsi am tu minti (tsi ved, tsi avdu, tsi nvets, tsi-nj s-ari spusã, etc.) suntu dealihea (fãrã di altã); pistipsescu multu (dip ca atumtsea cãndu hiu sigur) cã tsiva easti dealihea, ashi cum s-ari faptã; cunoscu;
(expr:
1: shtiu ca apa (shtiu multu ghini, dip ashi cum curã apa di la-arãu;
2: las s-nu shtibã ndoauã, c-aushashti agonja = ma ghini s-nu shtibã multi, cã multi ghideri va s-aibã tu banã;
3: shtii tini pri iu s-chishi cãtusha? = tini nu shtii tsiva)
{ro: şti, cunoaşte}
{fr: savoir; connaître; tenir compte de}
{en: know, consider}
ex: di fatsiri nu-am ni limbã, nitsi gurã sã zburãscu, ma la tuts lã spun sã shtibã, cusurli-a lor shi nu s-nãirescu (angucitoari: yilia); l-shtiu (l-cunoscu) ghini; si shteari (s-cunushteari) tini cum nj-s-ari urãtã bana; shtiindalui (cunuscãndalui) cã tutã amãrtia vrea cadã pri mini; lji shtea (lj-cunushtea, lj-zbura) limba; lu shtii (l-cunoshti, lu-aducheshti) tsi om easti?; cara si shtibã (s-lu mealã, s-lj-adunã gailelu) Elimbul di neauã, atumtsea shi eu di tini; shtii multi cã ari nvitsatã nuntru; nu li shtii astãdz; u shtiu tsi va s-tsã dau; cari shtii s-tacã, easti totna amintat

§ shtiut1 (shti-útŭ) adg shtiutã (shti-ú-tã), shtiuts (shti-útsĭ), shtiuti/shtiute (shti-ú-ti) – (lucru) cunuscut cã easti dealihea; (om) tsi easti sigur cã atseali tsi mindu-eashti (veadi, avdi, nveatsã, tsi-lj si spun, etc.) suntu dealihea; cunuscut
{ro: (lucru) ştiut or cunoscut}
{fr: su; connu}
{en: known}
ex: la locuri shtiuti (cunuscuti)

§ shtiri1/shtire (shtí-ri) sf shtiri (shtírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva shtii tsiva; shteari, cunushteari
{ro: acţiunea de a şti, de a cunoaşte; cunoaştere}
{fr: action de savoir; de connaître; de tenir compte de}
{en: action of knowing, of considering}
ex: avea shtiri (cunushteari) di carti; cu giuneatsa-a lui, cu shtirea-a lui, lu-adusi sh-cucotlu; feata nu chiru ashitsi fãrã shtirea-a pãrintsãlor; fãrã shtirea shi vrearea-a lui, lu-adusirã cicioarli ndreptu n casã

§ shteari/shteare (shteá-ri) sf shteri (shtérĭ) – (unã cu shtiri1)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

yiu

yiu (yíŭ) adg vii/vie (yí-i), yii (yíĭ), yii (yíĭ) –
1: tsi bãneadzã sh-nu easti mortu; tsi easti durusit cu banã; (hiintsã, lucru, idei) tsi s-aflã tu catastasea di dupã amintari shi pãnã la moarti i afãnsiri;
2: lucru trã mãcari tsi armãni ashi cum easti nihertu sh-nicoptu (ca, bunãoarã, carnea dupã tãljarea-a nimaljlui icã zãrzãvãtsli, yimishili, etc., dupã adunarea-a lor shi nãinti ca s-hibã ndreapti tri mãcari cu cutsearea i hirbearea); nicoptu, nihertu, etc.; (fig: yiu = (i) tsi easti ca yearyirlu, sarpit, sertic, dishtiptat, etc.; (ii) tsi s-aspuni el insush, tsi s-aspuni limpidi, ashi cum easti dealihea; (iii) njedzlu, mesea-a unui lucru; expr:
2: apã yii = (i) multu ghini; (ii) apã (dit pãrmiti) tsi lu nyeadzã omlu mortu, tsi-l fatsi omlu s-nu moarã;
3: l-beau di yiu = lu-afãnsescu, l-dinjic, l-dizvoc, lu-arup, etc.)
{ro: viu, personal; crud, necopt}
{fr: vif, vivant, en vie, en personne; cru, non cuit}
{en: alive, living, in person; raw, uncooked}
ex: yiulu fatsi mortul sh-mortul fatsi yiulu (angucitoari: gãljina shi oulu); nu shtiu tsiva, easti yiu (tu banã, bãneadzã) i mortu; yiu (cum eshti ninga tu banã) ti mãc; mutrita yii (fig: dishtiptatã); vãrcolac yiu (dealihea, tsi nu easti mortu); aestu eara Shutlu yiu (fig: el insush, ashi cum easti, vãrã altu); pãnea nu s-coapsi, easti yii (fig: nicoaptã); apã yii, fãrã moarti; nj-aspunea lucri yii (fig: tsi s-aspun limpidi, ashi cum suntu dealihea); tu yia (fig: njedzlu, mesea) a cãloariljei; li shtii tuti, apã yii
(expr: multu ghini)

§ ghiu (ghíŭ) adg ghii/ghie (ghí-i), ghii (ghíĭ), ghii (ghíĭ) – (unã cu yiu)

§ yeatsã1 (yĭá-tsã) sf yets (yĭétsĭ) shi yetsuri (yĭé-tsurĭ) – harea tsi-l fatsi omlu (pravda, earba, etc.) s-hibã yiu; catastasea-a-atsilui tsi s-aflã dealihea tu lumi (cã easti unã prici yii i un lucru tsi nu easti yiu) di cãndu s-fatsi shi pãnã s-afãnseashti dit aestã lumi; banã, zuii, gheatsã;
(expr: yeatsa a etãljei = eta a etãljei, yeatsa di totna sh-trã totna)
{ro: viaţă, existenţă, eternitate}
{fr: vie, existence, éternité}
{en: life, existence, eternity}
ex: s-ascapã cu yeatsã (banã); sh-u tricurã yeatsa-a lor (bana-a lor); tsi yeatsã (banã) dush mini tu eta-aestã?; nu-nj voi yeatsa (bana)!; cari s-hãrseashti di tru-aestã banã, yeatsa a etãljei (fig: yeatsa di tora sh-trã totna) amintã; s-lom yeatsa a etãljei (fig: yeatsa trã totna, trã eta-a etãljei); mash fumlu tsi insha prit ugeatsi eara un semnu di yeatsã (semnu di banã, semnu cã aclotsi, tu casili cu ugeatsi, bãneadzã cariva)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn