2: atsea tsi s-fatsi cãndu apirã (algheashti) dzua; hãryii, apirish, apiritã, cripatã, haragmã, hãrãxitã
{ro: acţiunea de a se trezi (scula) din somn în zori de zi; zori de zi}
{fr: action de se réveiller le matin; de se trouver quelque part à la pointe du jour}
{en: action of waking up in the morning; of being somewhere in the morning}
ex: apirirea fu adzã la trei sh-giumitati tahina

§ apiritã (a-pi-rí-tã) sf fãrã pl – lunjina tsi da pri tser ninti ca s-easã soarili tahina; oara, cati tahina, cãndu nchiseashti prota si s-veadã lunjinã, cãndu creapã dzua; apirish, adoarã, adoara, andzari, ndzari, ndzãrimi, dzari, zari, cripatã, deadoarã, deadoara, hãrghii, hãryii, hãrãyii, hãrãxitã, haragmã, harazmã, haraimera
{ro: zori de zi}
{fr: aube, pointe du jour}
{en: dawn}
ex: vinjim ditu-apiritã (di cum cripa dzua) s-ti videm; tu-apiritã (tu hãryii)-nj ti sculai; mizi tu apiritã pãpsi ploaea; easti-un an pãnã tu-apiritã; dit apiritã (hãryii, data-a soarilui) pãn tu ascãpitata a soarilui

§ apirish (a-pi-ríshĭŭ) sm fãrã pl – (unã cu apiritã)
ex: agiumsim tu-apirish (tu hãryii)

§ neapirit (nea-pi-rítŭ) adg neapiritã (nea-pi-rí-tã), neapirits (nea-pi-rítsĭ), neapiriti/neapirite (nea-pi-rí-ti) – (cari s-dishtiptã) ninti ca s-da hãryia; tsi s-aflã tu-un loc tahina ninti ca s-da soarili
{ro: trezit (sculat) din somn naintea zorilor de zi; care este undeva nainte de răsăritul soarelui}
{fr: réveillé avant l’aube; qui se trouve quelque part avant la pointe du jour}
{en: waken up before dawn; who is somewhere before dawn}
ex: agiumsi neapirit (ninti ca s-da soarili) acasã

§ neapiritã (nea-pi-rí-tã) sf fãrã pl – ninti di-apiritã; ninti di cripata-a dzuãljei; nifaptã hãryii
{ro: naintea zorilor de zi}
{fr: avant l’aube}
{en: before dawn}
ex: tu hãryii, neapiritã (ninti ca s-da) soarili; nicã neapiritã (nifaptã hãryii) ghini; nchisim calea neapiritã ghini (ninti ca s-apirã ghini)

§ ascãpira-ri/ascãpirare (as-cã-pi-rá-ri) sf ascãpirãri (as-cã-pi-rắrĭ) – lucrul tsi s-fatsi cãndu ascapirã; scãpirari, fuldzirari, sfuldzirari
{ro: acţiunea de a scăpăra; scăpărare}
{fr: action de jaillir des étincelles; lueur vive et passagère}
{en: action of flashing lights, of discharging lightnings; sparkling and short-lived light}
ex: tu niori acãtsarã ascãpirãrli; bumbunidzãri, ascãpirãri; tu minuta a ascã-pirariljei

§ ascãpirãturã (as-cã-pi-rã-tú-rã) sf ascãpirãturi (as-cã-pi-rã-túri) – scãntealji inshitã dit agudirea-a sturnariljei cu amnarea; lunjina (shcurtã shi tricãtoari, tsi s-fatsi cãndu ascapirã tsiva; lucrul (mãnearlu) cu cari s-ascapirã scãntelj; ascãpirari
{ro: scăpărare}
{fr: lueur vive, rapide et passagère}
{en: fast, strong and short-lived light}

§ scapir (scá-pirŭ) vb I scãpirai (scã-pi-ráĭ), scãpiram (scã-pi-rámŭ), scãpiratã (scã-pi-rá-tã), scãpirari/scã-pirare (scã-pi-rá-ri) – (unã cu ascapir)
ex: aoa scapirã (scãn-tiljadzã) nã palã; lj-au scãpiratã ocljilj

§ scãpirat (scã-pi-rátŭ) adg scãpiratã (scã-pi-rá-tã), scãpirats (scã-pi-rátsĭ), scãpirati/scãpirate (scã-pi-rá-ti) – (unã cu ascãpirat)

§ scãpirari/scãpirare (scã-pi-rá-ri) sf scãpirãri (scã-pi-rắrĭ) – (unã cu ascãpirari)

ex: vigljai (shidzui dishtiptat) tutã noaptea cã avea cãlduri sh-trãsãrea; ari doi oaminj dupã nãs cari lu veaglji (l-pãzescu); mi vigljai (mi-afirii) multu

§ vigljedz (vi-gljĭédzŭ) (mi) vb I vigljai (vi-gljĭáĭ), vigljam (vi-gljĭámŭ), vigljatã (vi-gljĭá-tã), vigljari/vigljare (vi-gljĭá-ri) – (unã cu aveglju)

§ vigljat (vi-gljĭátŭ) adg vigljatã (vi-gljĭá-tã), vigljats (vi-gljĭátsĭ), vigljati/vigljate (vi-gljĭá-ti) – (unã cu avigljat)

§ vigljari/vigljare (vi-gljĭá-ri) sf vigljeri (vi-gljĭérĭ) – (unã cu avigljari)
ex: plãtim multu sh-vigljari cum lipseashti nu avem; vigljarea (afirirea) ãlj lundzeashti bana

§ paraveglju (pá-ra-vé-gljĭu) (mi) vb I paravigljai (pá-ra-vi-gljĭáĭ), paravigljam (pá-ra-vi-gljĭámŭ), paravigljatã (pá-ra-vi-gljĭá-tã), paravigljari/paravigljare (pá-ra-vi-gljĭá-ri) – aveglju multu (ma multu dicãt easti-ananghi); aveglju multu di multu (ma multu dicãt u caftã-arada)
{ro: veghea prea mult}
{fr: veiller trop}
{en: watch too much}

§ paravigljedz (pá-ra-vi-gljĭédzŭ) (mi) vb I paravigljai (pá-ra-vi-gljĭáĭ), paravigljam (pá-ra-vi-gljĭámŭ), para-vigljatã (pá-ra-vi-gljĭá-tã), paravigljari/paravigljare (pá-ra-vi-gljĭá-ri) – (unã cu paraveglju)

§ paravigljat (pá-ra-vi-gljĭátŭ) adg paravigljatã (pá-ra-vi-gljĭá-tã), paravigljats (pá-ra-vi-gljĭátsĭ), para-vigljati/paravigljate (pá-ra-vi-gljĭá-ti) – tsi easti vigljat multu (ma multu dicãt lipseashti)
{ro: care este vegheat prea mult}
{fr: qui est trop veillé}
{en: watched too much}

§ paravigljari/para-vigljare (pá-ra-vi-gljĭá-ri) sf paravigljeri (pá-ra-vi-gljĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva paravigljadzã
{ro: acţiunea de a veghea prea mult}
{fr: action de veiller trop}
{en: action of watching too much}

§ avigljitor (a-vi-glji-tórŭ) adg avigljitoari/avigljitoare (a-vi-glji-tŭá-ri), avigljitori (a-vi-glji-tórĭ), avigljitoari/avigljitoare (a-vi-glji-tŭá-ri) – (atsel) tsi-aveaglji tsiva; tsi easti bãgat cu-arugã s-aveaglji un lucru (casã, ayinji, etc.); avlighitor, vigljitor, pãndar, drãgat, dãrgat, puljac, puleac
{ro: păzitor, pândar}
{fr: veilleur, gardien}
{en: watchman, guardian}
ex: bãgã avigljitori, s-nu-alasã s-intrã nitsi puljlu nãuntru; nipoata-a avigljitorlui (pãndarlui); ishi cu avigljitorlji a lui sã s-priimnã

§ avlighitor (a-vli-ghi-tórŭ) adg avlighitoari/avlighitoare (a-vli-ghi-tŭá-ri), avlighitori (a-vli-ghi-tórĭ), avlighitoari/avlighitoare (a-vli-ghi-tŭá-ri) – (unã cu avigljitor)

§ vigljitor (vi-glji-tórŭ) adg vigljitoari/vigljitoare (vi-glji-tŭá-ri), vigljitori (vi-glji-tórĭ), vigljitoari/vigljitoare (vi-glji-tŭá-ri) – (unã cu avigljitor)

§ viglã (ví-glã) sf vigli/vigle (ví-gli) –
1: un (multi ori un stratiot) tsi-aveaglji tsiva (un loc, unã cali, unã-ayinji, etc.); avigljitor, vigljitor, strajã, caraulã, cãrãulã, cãrãuli, cãrãulgi, caracoli, nubici;
2: dishcljidzãturã (guvã, firidã) njicã prit stizmã (dit unã casã, tsilar, cireap, mitirizi, etc.) prit cari omlu poati s-veadã tsi s-fatsi di-alantã parti (poati s-aminã cu tufechea, etc.)
{ro: strajă, sentinelă, ferăstruică în zid}
{fr: garde, sentinelle; vigie, trou d’observation dans un rampart; trou latéral dans un four; petite ouverture dans le mur}
{en: guard, sentry, small opening in a wall, fortification, oven, etc.}
ex: lj-bãgarã vigli (avigljitori) tra s-nu fugã; vigla (caracolea) nu duchi tsi vrea s-facã; o, Doamne, Dumnidzale shi viglã scãpãtoari

§ veclju2 (vé-cljĭu) (mi) vb I vicljai (vi-cljĭáĭ), vicljam (vi-cljĭámŭ), vicljatã (vi-cljĭá-tã), vicljari/vicljare (vi-cljĭá-ri) – (unã cu aveglju)

§ vicljat2 (vi-cljĭátŭ) adg vicljatã (vi-cljĭá-tã), vicljats (vi-cljĭátsĭ), viclja-ti/vicljate (vi-cljĭá-ti) – (unã cu avigljat)

§ vicljari2/vicljare (vi-cljĭá-ri) sf vicljeri (vi-cljĭérĭ) – (unã cu avigljari)

§ vleghi (vléghĭŭ) (mi) vb I vligheai (vli-ghĭáĭ), vligheam (vli-ghĭámŭ), vligheatã (vli-ghĭá-tã), vligheari/vligheare (vli-ghĭá-ri) – (unã cu aveglju)
ex: shi las si vleaghi (s-aveaglji) vetea-a lor spãstritã

§ vligheat (vli-ghĭátŭ) adg vligheatã (vli-ghĭá-tã), vligheats (vli-ghĭátsĭ), vligheati/vligheate (vli-ghĭá-ti) – (unã cu avigljat)

§ vligheari/vligheare (vli-ghĭá-ri) sf vligheri (vli-ghĭérĭ) – (unã cu avigljari)

§ vlighitor (vli-ghi-tórŭ) adg vlighitoa-ri/vlighitoare (vli-ghi-tŭá-ri), vlighitori (vli-ghi-tórĭ), vlighitoa-ri/vlighitoare (vli-ghi-tŭá-ri) – (unã cu avigljitor)

§ priveglju (pri-vé-gljĭu) vb I privigljai (pri-vi-gljĭáĭ), privigljam (pri-vi-gljĭámŭ), privigljatã (pri-vi-gljĭá-tã), privigljari/privigljare (pri-vi-gljĭá-ri) – stau dishtiptat s-aveglju (s-lu pizescu) un lucru tra s-nu-l lja vãrnu; nu dormu noaptea shi stau la caplu a unui lãndzit tra s-lu mutrescu (ma s-aibã ananghi di tsiva); u trec noaptea s-aveglju mortul; aveglju, avigljedz, veglju, vigljedz
{ro: veghea}
{fr: veiller}
{en: watch during normal sleeping hours}
ex: bãgã s-priveaglji noaptea tutã

§ privigljat (pri-vi-gljĭátŭ) adg privigljatã (pri-vi-gljĭá-tã), privigljats (pri-vi-gljĭátsĭ), privigljati/privigljate (pri-vi-gljĭá-ti) – (lãndzit, mortu) tsi-lj sta cariva noaptea la cap s-lu-aveaglji; avigljat, vigljat
{ro: vegheat}
{fr: veillé, surveillé}
{en: watched over}

§ privigljari/privigljare (pri-vi-gljĭá-ri) sf privigljeri (pri-vi-gljĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-priveaglji cariva; avigljari, vigljari, nihteri
{ro: acţiunea de a veghea; veghere, priveghi}
{fr: action de veiller; veille, vigile}
{en: action of watching during sleeping hours; vigil}

§ apreaveglju (a-prea-vé-gljĭu) (mi) vb I apreavigljai (a-prea-vi-gljĭáĭ), apreavigljam (a-prea-vi-gljĭámŭ), apreavigljatã (a-prea-vi-gljĭá-tã), apreaviglja-ri/apreavigljare (a-prea-vi-gljĭá-ri) – nj-bag ghini oarã (mintea) sh-mi-aveglju, mi-afirescu ghini
{ro: păzi bine}
{fr: (se) garder, surveiller attentivement}
{en: be very careful in protecting himself}
ex: si s-apreaveaglji di Gioea (si sh-bagã mintea shi si s-aveaglji ghini)

§ apreavigljat (a-prea-vi-gljĭátŭ) adg apreavigljatã (a-prea-vi-gljĭá-tã), apreavigljats (a-prea-vi-gljĭátsĭ), apreaviglja-ti/apreavigljate (a-prea-vi-gljĭá-ti) – tsi easti avigljat ghini
{ro: păzit bine}
{fr: gardé, surveillé attentivement}
{en: be very careful and protect himself}

§ apreavigljari/apreavigljare (a-prea-vi-gljĭá-ri) sf apreavigljeri (a-prea-vi-gljĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti apreavigljat
{ro: acţiunea de a fi atent şi de a se păzi bine}
{fr: action de (se) garder, de surveiller attentivement}
{en: action of being very careful in protecting himself}

ex: dishtiptat dit yis, s-toarnã shi dzãtsi; lailji muntsi dishtiptats (tsi s-avea canda sculatã dit somnu) di-a lor cãntari; dishtiptatlu (dishcljislu la minti, dichitorlu) grec; ea eara multu dishtiptatã shi nvitsa cama ghini di ficiorlu; cara ãlj vidzu ahãt dishtiptats, nu vru s-lj-alasã s-fugã ahãts

§ dishtiptari/dish-tiptare (dish-tip-tá-ri) sf dishtiptãri (dish-tip-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-dishteaptã dit somnu (tu minti) cariva
{ro: acţiunea de a trezi din somn; trezire}
{fr: action de (se) reveiller, de s’éveiller}
{en: action of awakening, of waking up}

§ dishtiptatã (dish-tip-tá-tã) sf pl(?) – starea tu cari s-aflã atsel tsi (i) easti dishtiptat dit somnu icã (ii) dishtiptat tu minti
{ro: starea de a fi treaz, de a fi inteligent}
{fr: reveil, éveil, intelligence}
{en: awakening, intelligence}

§ dishtiptãciuni/dishtiptãciune (dish-tip-tã-cĭu-ni) sf dishtiptãciunj (dish-tip-tã-cĭunjĭ) – harea tsi u ari atsel tsi easti (i) dishtiptat dit somnu i (ii) dishteptu la minti
{ro: deşteptăciune, inteligenţă}
{fr: intelligence, perspicacité}
{en: intelligence, shrewdness}
ex: feata nu vrea arcari naparti tu dishtiptãciuni; nu cama putea di marea dishtiptãciuni ali featã; cãndu avdzã dishtiptãciunea a featãljei u cãftã ti nveastã

(expr: s-nãireashti); deadirã foc a hoarãljei
(expr: u-apreasirã hoara) sh-diunãoarã lo foc (s-apreasi); pipiryeili foc suntu (fig: ardu multu limba sh-gura); ficiorlu, dishtiptat foc (fig: multu dishtiptat, cu multã minti); njiclu, foc easti (fig: njiclu easti yiu, dishtiptat, sãrpit); foc nveatsã (fig: nveatsã multu ghini); foc lj-ari
(expr: aminã tufechea) shi-l vãtãmã; focu-s-featsi
(expr: s-ariciui, lu-acãtsã multu inatea); nipututlu ari focuri
(expr: truplu lj-ardi, ari cãlduri, ari heavrã); foc (fig: cripari, taxirati) mari tsi mi-agudi; am mari foc (fig: pãreari di-arãu) cã nu-l vidzui; amirãlu, apres foc
(expr: mplin di inati, nãirit multu, ariciuit), arapi apala; agiun eara, apres (mplin di inati) eara, ai si-sh scoatã foclu
(expr: si-sh scoatã inatea) pri hitsi

§ fucurinã (fu-cu-rí-nã) sf fucurinj (fu-cu-rínj) – loc tsi easti faptu maxus (ãn casã i nafoarã) tra s-ardã foclu; loclu iu s-ari faptã foc altãoarã; loc cu ciunushi; ficurinã, vatrã, veatrã, ugeachi, ugeac (fig: fucurinã = foc, pirã dit suflit)
{ro: vatră}
{fr: foyer, âtre}
{en: hearth, fireplace}
ex: sti fucurinã (vatrã), aspindzurã un cãrlig; tu vuloaga-atsea dit cheari, vedz nã fucurinã (foc, vatrã cu foc) tsi-ardi?; fucurina neasteasã (vatra cu foc tsi ardi dipriunã); calea-calea agiumsi la unã fucurinã; zbura la nã fucurinã cu altsã avinãtori; creashti fucurina (fig: foclu, pira) tu-a meu chept di picurar; dusi la fucurinã, iu mãcã, biu shi s-adrã tsai

§ ficurinã (fi-cu-rí-nã) sf ficurinj (fi-cu-rínj) – (unã cu fucurinã)

§ fucos (fu-cós) adg fucoasã (fu-cŭá-sã), fucosh (fu-cóshĭ), fucoasi/fucoase (fu-cŭá-si) – cari ardi shi ncãldzashti ca foclu (fig: fucos = (suflit, purtari, oclji, zboarã, etc.) tsi ascapirã shi ardi ca foclu, tsi arucã foc; tsi easti apres la purtari, sarpit, arceatcu, preshcav)
{ro: focos; pasionat, violent}
{fr: ardent; passionné}
{en: burning, hot; passionate}
ex: s-asteasirã ocljilj fucosh (fig: tsi ardea ca foclu); avea fatsa apreasã, fucoasã (fig: tsi ardea ca foclu)