shilji/shilje (shí-lji) sf shilji/shilje (shí-lji) – cumatã njicã di per (earbã, palji, plevã, peanã, puh, etc.); cumatã njicã di cuprii; shulji, shulj, salmã, sãlmã, scamã, canã, frumã, cuprii; (fig:
1: shilji = lucru njic tsi nu-axizeashti tsiva; expr:
2: di shilji-palji; di shilji, di palji = di lucri njits, di chirãturi, di lucri fãrã simasii, tsi nu-axizescu multu;
3: nitsiunã shilji = tsiva dip;
4: shilea nu s-plãndzi = nu s-plãndzi vãrnu, cãt njic sh-fãrã simasii s-hibã;
5: li dzãc pãnã la shilji = di dzãc di hir-hir, unã cãti unã, cu minutsami;
6: lu-am shilji ntr-oclji = nu-l voi dip, nu pot s-lu ved dininti, nu lu-am tu stumahi)
{ro: firicel de păr, iarbă, paie, etc.}
{fr: brin, vétilles}
{en: fragment (hair, grass, etc.); dirt}
ex: ti umplush di shilji; ari cãdzutã shili (cuprii) tu lapti, lipseashti s-lu stricori; laptili s-virsã, s-adunã cu shilji; aflã nã fãntãnã mplinã di shilji shi di cuprii; lj-intrã nã shilji (tsiva, nã cuprii) ntr-oclji; mini nu tsã voi nitsiunã shilji
(expr: nu tsã voi tsiva); nu alãsã nitsi unã shilji
(expr: dip tsiva) di tuti cãti avea faptã zurlul; iuva nu aflarã nitsi shilji
(expr: tsiva dip) di semnu; pãnã tu minuta-aestã nitsi nã shilji (tsiva dip) nu nj-ai adusã trã adutseari-aminti; s-aplicã nãoarã sh-lu mutã mash cu dzidziticlu, canda mutã vãrã shilji, vãrã palj
(expr: canda mutã nai ma njiclu lucri); lji spuni lãcrimata shi plãmta tuti pãn la shilji (pãnã la nai ma njitsli lucri); ahãntsã anj nu s-plãmsi shilja
(expr: vãrnu) di nãs; s-apleacã pri groapã shi greashti agalea, tsi necã shilja (vãrnu) di ningã tini s-nu-avdã; shilea
(expr: vãrnu) nu s-plãndzea di nãs, ahãntu bun tsi eara; lji spuni tuti, pãnã la shilji
(expr: cu minutsami); sã s-ascapã di njiclu, tsi lu-avea shilji ntr-oclji
(expr: expr: tsi nu poati s-lu veadã dininti); di shilji, di palji
(expr: cu chirãturi, lucri njits) tsãni casã; ashteaptã sãnãtati di shilji di palji
(expr: di la nai ma njiclu lucru); s-lã yinã di singuri tuti shi s-nu s-minã ma nclo, trã shilji sh-palji
(expr: trã nai ma njitsli lucri); ma nclo nu s-minã trã nã shilji-lucru
§ shulji/shulje (shĭú-lji) sf shulji/shulje (shĭú-lji) – (unã cu shilji)
§ shulj (shĭúljĭŭ) sn shulji/shulje (shĭú-lji) – (unã cu shilji)
ex: ti-aprindzi di shulji, di palji
(expr: di lucri njits, fãrã simasii)
§ nshilj (nshiljĭŭ) (mi) vb I nshiljai (nshi-ljĭáĭ), nshiljam (nshi-ljĭámŭ), nshiljatã (nshi-ljĭá-tã), nshiljari/nshiljare (nshi-ljĭá-ri) – ameastic tsiva (unã lugurii) cu lucri xeani (cuprii, shilji, chi-tritseali, etc.)
{ro: amesteca cu gunoi, cu corpuri străine}
{fr: mêler avec des corps étrangers}
{en: mix with litter, with foreign objects}
ex: lu nshilje (lu-amisticã) grãnlu cu chitritseali ca s-tragã ngreu; mizi curai cafeea, tini u nshiljash nãpoi (lj-bãgash cuprii, lucri xeani); lji si nshilje ocljul (lj-intrã tsiva, cuprii, shilji tu oclju)
§ nshiljat (nshi-ljĭátŭ) adg nshiljatã (nshi-ljĭá-tã), nshiljats (nshi-ljĭátsĭ), nshiljati/nshiljate (nshi-ljĭá-ti) – tsi s-ari amisticatã cu lucri xeani (cuprii, shilji, chitritseali, etc.)
{ro: amestecat cu gunoi, cu corpuri străine}
{fr: mêlé avec des corps étrangers}
{en: mixed with litter, with foreign objects}
ex: urizlu tsi-acumpãrash easti nshiljat multu (ari multi shilji, cuprii)
§ nshiljari/nshiljare (nshi-ljĭá-ri) sf nshiljeri (nshi-ljĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu si nshiljadzã tsiva
{ro: acţiunea de a amesteca cu gunoi, cu corpuri străine}
{fr: action de mêler avec des corps étrangers}
{en: action of mixed with litter, with foreign objects}
§ dishilj (di-shiljĭŭ) (mi) vb I dishiljai (di-shi-ljĭáĭ), dishiljam (di-shi-ljĭámŭ), dishiljatã (di-shi-ljĭá-tã), dishiljari/dishiljare (di-shi-ljĭá-ri) – cur di cuprii njits (chitritseali, etc.) fisuljlu (cafeea, urizlu, etc.) di-aradã ninti ca s-lu bag tu mãcari; scot shilja tsi-nj s-aflã tu oclju
{ro: curăţa de gunoi boabele de fasole (orez, etc.)}
{fr: enlever l’ordure (corps étrangers) qui se trouve mêlée avec le riz (haricots, etc.)}
{en: clean rice (beans, coffee, etc.) of litter}
ex: dishilã nã ocã di cafei; dishilã-nj ocljul cã nu pot s-lu dishcljid
§ dishiljat1 (di-shi-ljĭátŭ) adg dishiljatã (di-shi-ljĭá-tã), dishiljats (di-shi-ljĭátsĭ), dishilja-ti/dishiljate (di-shi-ljĭá-ti) – (fisulj, etc.) tsi easti curat di cuprii; (cuprii) scoasã dit fisulj (uriz, etc.)
{ro: curăţat de gunoi}
{fr: netoyé d’ordure (corps étrangers)}
{en: (litter) cleaned from rice (beans, etc.); (rice, beans) cleaned of litter}
§ dishilja-ri1/dishiljare (di-shi-ljĭá-ri) sf dishiljeri (di-shi-ljĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-dishiljadzã urizlu (fisuljlu, etc.)
{ro: acţiunea de a curăţa de gunoi boabele de fasole (orez, etc.)}
{fr: action d’enlever l’ordure (corps étrangers) qui se trouve mêlée avec le riz (haricots, etc.)}
{en: action of cleaning rice (beans, etc.) of litter}
