|
|
dishiledz
dishiledz (di-shi-lédzŭ) (mi) vb I – vedz tu shali2
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: shali2dãuledz
dãuledz (dã-u-lédzŭ) vb I dãulai (dã-u-láĭ), dãulam (dã-u-lámŭ), dãulatã (dã-u-lá-tã), dãulari/dãulare (dã-u-lá-ri) – portu dea-numirea lucri greali tsi mi ncusureadzã; nj-curmu mesea di lucrul greu tsi-l fac; misucupsescu, dishiledz, curmu
{ro: (se) deşela, (se) speti}
{fr: échiner, s’éreinter}
{en: break someone’s back}
ex: ãl bãturã di-l dãularã
§ dãulat (dã-u-látŭ) adg dãulatã (dã-u-lá-tã), dãulats (dã-u-látsĭ), dãulati/dãulate (dã-u-lá-ti) – tsi s-ari ncusuratã di lucrili greali tsi li poartã; tsi s-ari curmatã di mesi di lucrul greu tsi-l fatsi; misucupsit, dishilat, curmat
{ro: deşelat, spetit}
{fr: échiné, éreinté}
{en: having his back broken by hard work}
§ dãulari/dãulare (dã-u-lá-ri) sf dãulãri (dã-u-lắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva dãuleadzã; misucupsiri, dishilari, curmari
{ro: acţiunea de a (se) deşela, de a (se) speti; deşelare, spetire}
{fr: action d’échiner, de s’éreinter}
{en: action of breaking someone’s back}
mãshcu
mãshcu (mắsh-cu) (mi) vb I mãshcai (mãsh-cáĭ), mãshcam (mãsh-cámŭ), mãshcatã (mãsh-cá-tã), mãshcari/mãshcare (mãsh-cá-ri) – arup cu gura unã cumatã dit un lucru tsi s-mãcã (di-aradã, tra s-lu mãc); acats cu dintsãlj sh-lji strãngu tra s-disic tsiva (s-dinjic, s-ameastic, s-lj-aduc dureari a unui, s-lji scot sãndzi, etc.); mushcu, mursic; (fig:
1: mi mãshcã = nj-pari-arãu, mi fac pishman, mi tunusescu, mitãnjusescu; expr:
2: nj-mãshcu limba = fac un copus tra s-nu dzãc tsiva; nu dzãc tsiva, cã nu voi s-aspun tsi minduescu, tac;
3: mãshcã-ts nãrli = fudz di-aoa, s-ti lja neclu;
4: nj-mãshcu mãnjli = nj-yini multã zori;
5: el mãshcã loclu (tsara) = cadi pliguit mpadi (mortu, vãtãmat);
6: nj-mãshcu budzãli (mi mãshcu) di-arshini = mi-arushinedz multu;
7: mi mãshcã sharpili = cad pri mari cripãri, taxirãts;
8: mi mãshcã pãntica, buriclu = mi doari pãntica, canda mi mãshcã tsiva tu pãnticã)
{ro: muşca}
{fr: mordre}
{en: bite}
ex: ornjili tuti va mãshcã di mini; nã nipãrticã si ndridzea s-mãshcã amirãlu; pãnã nu-l cãrteshti, cãnili nu ti mushcã; mãshcã-ts limba
(expr: tats, nu dzã ahtãri zboarã); s-dutsea shi sh-mãshca mãnjli di inati
(expr: lj-yinea multã zori); tsã lj-arucutea mpadi di mãshca loclu
(expr: tsã-lj fãtsea si s-arucuteascã mortsã mpadi pri loc); va ti pingu s-mushti loclu; mi mãshcai (fig: mi feci pishman, mi tunusii) tr-atseali tsi dzãsh; s-mãshcarã di-arshini
(expr: s-arushinarã multu); apãrnji s-u mãshcã buriclu
(expr: s-u doarã pãntica); sharpi lai lu-ari mãshcatã
(expr: easti multu cripat, cãdzu tu mãri taxirãts)
§ mãshcat (mãsh-cátŭ) adg mãshcatã (mãsh-cá-tã), mãshcats (mãsh-cátsĭ), mãshcati/mãshcate (mãsh-cá-ti) – tsi fu acãtsat shi stres cu dintsãlj tra s-hibã faptu sã-l doarã (s-hibã mãcat, s-hibã disicat, etc.); mushcat, mursicat
{ro: muşcat}
{fr: mordu}
{en: bitten}
ex: di lupoanji, arãu mãshcat
§ mãshcari1/mãshcare (mãsh-cá-ri) sf mãshcãri (mãsh-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-mãshcã tsiva; mushcari, mursicari
{ro: acţiunea de a muşca}
misucupsescu
misucupsescu (mi-su-cup-sés-cu) (mi) vb IV misucupsii (mi-su-cup-síĭ), misucupseam (mi-su-cup-seámŭ), misucupsitã (mi-su-cup-sí-tã), misucupsiri/misucupsire (mi-su-cup-sí-ri) – portu deanumirea lucri greali tsi mi ncusureadzã; mi curmu di mesi di lucrul greu tsi-l fac; dishiledz, dãuledz; (fig: mi misucupsescu = (i) cãpãescu di copuslu mari tsi-l fac; (ii) mi molj, mi fac mulashcu)
{ro: deşela, speti}
{fr: échiner, devenir fourbu}
{en: break someone’s back}
§ misucupsit (mi-su-cup-sítŭ) adg misucupsitã (mi-su-cup-sí-tã), misucupsits (mi-su-cup-sítsĭ), misucupsi-ti/misucupsite (mi-su-cup-sí-ti) – tsi s-ari ncusuratã di lucrili greali tsi li poartã; tsi s-ari curmatã di mesi di lucrul tsi-l fatsi; dishilat, dãulat
{ro: deşelat, spetit}
{fr: échiné, fléchi, courbé}
{en: having his back broken by hard work}
§ misucupsi-ri/misucupsire (mi-su-cup-sí-ri) sf misucupsiri (mi-su-cup-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-misucupseashti; dishilari, dãulari
{ro: acţiunea de a deşela, de a speti; deşelare, spetire}
{fr: action d’échiner}
{en: action of breaking someone’s back}
shali2/shale
shali2/shale (shĭá-li) sf shali/shale (shĭá-li) shi shelj (shĭéljĭ) – partea di nghios a schinãratlui di om
{ro: şale}
{fr: lombes, reins}
{en: loins}
ex: mi dor shalili; l-doari tu shali
§ dishiledz (di-shi-lédzŭ) (mi) vb I dishilai (di-shi-láĭ), dishilam (di-shi-lámŭ), dishilatã (di-shi-lá-tã), dishilari/dishilare (di-shi-lá-ri) – fac calu (omlu, gumarlu, etc.) s-poartã unã furtii multu greauã pri shalili-a lui; portu deanumirea lucri greali tsi mi ncusureadzã; mi curmu di mesi di lucrul greu tsi-l fac; misucupsescu, dãuledz; (fig:
1: mi dishiledz = (i) cãpãescu di copuslu mari tsi-l fac; (ii) mi molj, mi fac mulashcu; expr:
2: l-dishiledz di shcop (chiutecã) = l-bat ghini, ãlj trag unã bunã bãteari, lj-dau un shcop bun)
{ro: (se) deşela, (se) speti}
{fr: échiner, s’éreinter, (se) courbaturer}
{en: break someone’s back}
ex: va nã dishilãm (misucupsim) di-ahãt lucru; furtiili greali va nã dishileadzã caljlji
§ dishel1 (di-shĭélŭ) (mi) vb I dishilai (di-shi-láĭ), dishilam (di-shi-lámŭ), dishilatã (di-shi-lá-tã), dishilari/dishilare (di-shi-lá-ri) – (unã cu dishiledz)
ex: s-dishilã calu di ncãrcat tsi eara; u dishilã di chiutecã
(expr: u bãtu ghini)
§ dishilat1 (di-shi-látŭ) adg dishilatã (di-shi-lá-tã), dishilats (di-shi-látsĭ), dishilati/dishilate (di-shi-lá-ti) – tsi-l dor shalili di greatsa tsi u poartã; tsi s-ari ncusuratã di lucrili greali tsi li poartã; tsi s-ari curmatã di mesi di lucrul tsi-l fatsi; dishilat, dãulat
{ro: deşelat, spetit}
{fr: échiné, éreinté, courbatu; amolli}
{en: having his back broken by hard work}
§ dishila-ri1/dishilare (di-shi-lá-ri) sf dishilãri (di-shi-lắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-dishileadzã; misucupsiri, dãulari
{ro: acţiunea de a (se) deşela, de a (se) speti; deşelare, spetire}
{fr: action d’échiner, de s’éreinter, de (se) courbaturer; échinement, éreintement, amollissement}