|
|
disfac
disfac (dis-fácŭ) (mi) vb III shi II – vedz tu fac
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: facadar
adar (a-dárŭ) (mi) vb I adrai (a-dráĭ) shi adãrai (a-dã-ráĭ), adram (a-drámŭ) shi adãram (a-dã-rámŭ), adratã (a-drá-tã) shi adãratã (a-dã-rá-tã), adrari/adrare (a-drá-ri) shi adãrari/adãrare (a-dã-rá-ri) – fac;
(expr:
1: tsi-adari? = tsi fats?, cum eshti?, cum ts-u-ai chefea?;
2: mi-adar = mi ndreg, mi-armãtusescu, mi stulsescu;
3: nj-adrai caplu; mi-adrai di yin = biui yin i arãchii multã sh-mi mbitai;
4: lj-adar groapa = l-vatãm;
5: cu adãvgarea-a unui altu zbor dupã el, verbul “adar” agiutã la fãtsearea di alti verbi ca, bunãoarã: (i) adar pãzari = pãzãripsescu; (ii) adar mãyi = mãyipsescu; (iii) adar aveari = avutsãscu; (iv) adar lucri = lucredz; etc.)
{ro: face, construi}
{fr: faire, arranger, construire}
{en: do, make, construct}
ex: adrai (anãltsai) nã casã; adãrarã (featsirã) fãntãnj multi; cã-i lucru tsi s-adarã (s-fatsi); tsi-adari
(expr: tsi fats, cum eshti) prefte? cum lj-u trets?; adarã-lj groapa
(expr: fã-lj groapa, vatãmã-l); cum s-adãrã
(expr: sã ndreapsi, s-armãtusi)?; cã tu sirmi ti adari
(expr: ti-armãtusish); adarã-nj-ti
(expr: armãtusea-ti, stulsea-ti, bagã-ts ucnã pri fatsã), lea doamna-a mea, cã yini gionli shi-nj ti lja; s-adrã
(expr: sã ndreapsi) trã la numtã; s-adrã
(expr: s-armãtusi) tu hrisãhi; lalãl a meu adrã casi nali; dusi si s-adarã
(expr: si sã ndreagã); u adãrarã
(expr: u stulsirã, ndreapsirã) cu veri, biligits shi sãrguci; cum lu-avea adratã caplu
(expr: s-avea mbitatã); lj-adrarã capitili
(expr: si mbitarã)
§ adrat (a-drátŭ) adg adratã (a-drá-tã), adrats (a-drátsĭ), adrati/adrate (a-drá-ti) – faptu
{ro: făcut, construit}
{fr: fait, arrangé, construit}
{en: done, made, constructed}
ex: ursa adratã (faptã) ca moashi; vinji adrat
(expr: mbitat) di la hani; cu cundiljlu canda-adratã
(expr: ndreaptã, ncundiljatã, buisitã)
§ adãrat (a-dã-rátŭ) adg adãratã (a-dã-rá-tã), adãrats (a-dã-rátsĭ), adãrati/adãrate (a-dã-rá-ti) – (unã cu adrat)
alãchescu
alãchescu (a-lã-chĭés-cu) (mi) vb IV alãchii (a-lã-chíĭ), alãcheam (a-lã-chĭamŭ), alãchitã (a-lã-chí-tã), alãchiri/alãchire (a-lã-chí-ri) – fac dauã lucri si sta deadun aculsiti cu unã colã; alichescu, lãchescu, aculsescu;
(expr:
1: mi-alãchescu n cor = intru n cor;
2: nji s-alãcheashti inima, ocljul (di-unã featã) = nj-astãmãtseashti inima, cad tu mari vreari;
3: lu-alãchescu = mi-adun cu, lu-agiungu di dinãpoi;
4: mi-alãchescu di cariva = hiu deadun tut chirolu cu el; nu mi dispartu di el; lj-stau ca unã aumbrã;
5: (oili) s-alãchescu = (oili) slãghescu multu;
6: (mãcarea nu-nj s-alicheashti di buric = mãcarea nu mi saturã, mi-alasã agiun;
7: lj-alãchescu unã (pliscutã, fushti) = lj-dau, lj-plãscãnescu unã pliscutã, unã fushti)
{ro: lipi}
{fr: coller}
{en: glue}
ex: baliga alãcheashti; s-avea alãchitã di fundu-lj unã flurii; ocljilj ãlj s-alãchirã
(expr: lj-astãmãtsirã) ningã Toli; lji s-alãchi
(expr: lj-astãmãtsi) inima di mushuteatsa-a ljei; totna s-alãcheashti di mini
(expr: sta ningã mini ca unã aumbrã); iu s-mi-alãcheascã
(expr: s-mi-agiungã) dushmanjlji!; nitsi draclu nu n-alãchea
(expr: nu nã agiundzea); di uscãciuni mari, oili s-avea alãchitã
(expr: avea slãghitã); alãchea-lj unã
(expr: dã-lj unã pliscutã)!
§ alãchit1 (a-lã-chítŭ) adg alãchitã (a-lã-chí-tã), alãchits (a-lã-chítsĭ), alãchiti/alãchite (a-lã-chí-ti) – ashi cum easti tsiva cãndu easti faptu s-hibã unã cu (aculsit di) altu tsiva; alichit, lãchit, aculsit, etc.; (fig: alãchit = (i) oarfãn, ftoh; (ii) slab, slãghit multu)
{ro: lipit}
{fr: collé}
{en: glued}
ex: shidea alãchits
(expr: un ningã-alantu, canda eara alãchits); carni alãchitã (fig: slabã); agiumsi oarfãn, oarfãn alãchit (fig: multu ftoh, oarfãn)
§ alãchiri/alãchire (a-lã-chí-ri) sf alãchiri (a-lã-chírĭ) – atsea tsi-u fatsi un cãndu alãcheashti tsiva; alichiri, lãchiri, aculsiri, astãmãtsiri, etc.
{ro: acţiunea de a lipi; lipire}
{fr: action de coller}
aleg1
aleg1 (a-légŭ) (mi) vb III shi II alepshu (a-lép-shĭu), alidzeam (a-li-dzeámŭ), aleaptã (a-leáp-tã) shi aleapsã (a-leáp-sã), aleadziri/aleadzire (a-leá-dzi-ri) shi alidzeari/alidzeare (a-li-dzeá-ri) –
1: l-ljau un lucru (lu-aspun, ãl scot, ãl bag di-unã parti, etc.) cã mi-arãseashti ma multu (cã easti altã soi, cã easti ahoryea) di alanti lucri;
2: di tuts oaminjlji tsi da votlu (psiflu) (tsi vuteadzã, tsi psifisescu la unã “aleadziri”), ma multsãlj suntu di pãrearea ca un (tsi easti lugursit ma bunlu) s-hibã atsel cari sã-lj pãristiseascã la chivernisi (stat, pulitii, etc.) tu lucrili tsi suntu trã fãtseari;
(expr:
1: mi-aleg (di altsã) = mi-aspun ahoryea di-alantsã (altã soi, ma bunlu, ma mushatlu, ma cumintili, etc.); mi-aspun s-hiu altã soi (di altsã); nu nj-u-aduc cu…;
2: mi-aleg cu aestu lucru = di tuti lucrili tsi-aveam trã alidzeari armash cu aestu lucru;
3: altã nu mi-aleadzi = nu-am altutsiva trã fãtseari dicãt…;
4: aleg hiri (lucri) mintiti = li dizmeastic, li disfac, li dizleg;
5: mardzinea aleadzi = va videm tu soni tsi va si s-facã, tsi apofasi va s-lom)
{ro: alege; (se) diferenţia}
{fr: choisir; élire; (se) distinguer, (se) différencier}
{en: select; elect; distinguish}
ex: cum aledz, acshi culedz; cãti-aleapsim (lom ca ma bunili), li hãrzim; alepshu (u loai cã mi-arisi; icã dghivãsii) unã carti; aushlu s-aleapsi
(expr: armasi) cu alãga-rea; va lu-alidzem (ma multsãlj di noi aspunem cu votlu (psiflu) cã-l lugursim ma bunlu shi-l bãgãm s-hibã) ma marli; lu-aleapsirã cogeabash; adzã easti anlu di cãndu lu-aleapsirã epitrop; stãmãna-aestã s-aleadzi (s-lja apofasea) s-njirdzem la mãnãstir; di soatsãli tuti, tini ti-alidzeai
(expr: ti-aspuneai ahoryea); armãnlu aleadzi; nu mi-aleg
(expr: nu hiu altã soi) di tini; adarã un san la u favru di nu s-alidzea di
(expr: nu puteai s-dzãts cã easti altã soi di, eara dip unã soi cu) sanlu-a aushlui; di tuts el s-aleapsi
(expr: ishi tu padi, s-vidzu ma bunlu, ma gionili) la bãtichii; aleadzi
(expr: diz-measticã) chedinlu aestu cã s-minti; stai s-aleadzim
(expr: s-lu dizligãm) lucrul
§ aleptu1 (a-lép-tu) adg aleaptã (a-leáp-tã), aleptsã (a-lép-tsã), aleapti/aleapte (a-leáp-ti) –1: tsi easti loat (aspus, scos, bãgat di-unã parti) cã easti arãsit ma multu;
ameastic1
ameastic1 (a-meás-ticŭ) (mi) vb I amisticai (a-mis-ti-cáĭ), amis-ticam (a-mis-ti-cámŭ), amisticatã (a-mis-ti-cá-tã), amistica-ri/amisticare (a-mis-ti-cá-ri) – mintescu ma multi lucri sh-li fac sã sta deadun ca un singur (shi idyiul) lucru; fac sutsatã cu cariva; meastic, mintescu, anãcãtusescu, mi-adun
{ro: (se) mesteca}
{fr: (se) mêler, mélanger}
{en: mix (up), mingle, blend, stir up}
ex: nu-amistica shteyili cu urdzãtsli; cãndu ti-ameastits tu tãrtsi ti mãcã portsilj; ameasticã-lj niheamã pãni cu nuts; s-amisticã chedinlu (s-mintirã hirili dit chedin) di nu pot s-lu disfac; cãrtsãli s-amisticarã (s-mintirã); cu-arinã s-amisticã (s-anãcãtusi, s-minti); s-amisticarã armãnj cu vurgari sh-cu arbinesh di nu-sh cunoashti cãnili domnu-su (di mintits tsi suntu, nu lã da di hãbari domnu-su); mi-amisticai (mi feci sots) cu nãs s-fac lucru; nu s-amisticarã (nu s-mintirã, nu s-urdinarã) vãrnãoarã un cu-alantu; s-amisticã (s-bãgã tu zbor) sh-tat-su a ficiorlui; cãndu s-ameasticã (s-astalji, s-adunã) dzua cu noaptea; cari s-ameasticã prit gumari, clutsãts vai mãcã; nu ti-ameasticã, iu nu-ts hearbi oala
(expr: nu ti-ameasticã tu lucrili-a altor)
§ amisticat1 (a-mis-ti-cátŭ) adg amisticatã (a-mis-ti-cá-tã), amisticats (a-mis-ti-cátsĭ), amisticati/amisticate (a-mis-ti-cá-ti) – tsi easti faptu di ma multi lucri mintiti deadun; misticat, mintit, anãcãtusit;
(expr: sufrãntseali-amisticati = sufrãntseali tsi da (s-agudescu, s-alichescu) unã di-alantã)
{ro: mestecat}
{fr: mêlé, mélangé; associable; joint}
{en: mixed (up), mingled, blen-ded, stirred up}
ex: easti amisticat (easti cunuscut, s-urdinã) cu nai cama mãrlji oaminj dit Vlãhii; cãntic amisticat cu cloput; easti un om amisticat (tsi s-ameasticã cu lumea, tsi cunoashti multã lumi, tsi ari ligãturi cu multsã oaspits); dzeani amisticati (ligati, alichiti deadun)
§ amisticari1/amisticare (a-mis-ti-cá-ri) sf amisticãri (a-mis-ti-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-ameasticã tsiva, icã s-ameasticã ma multi lucri; misticari, mintiri, anãcãtusiri
{ro: acţiunea de a amesteca, mestecare}
{fr: action de (se) mêler, de (se) mélanger; mêlée, contact, rélation}
{en: action of mixing (up, of mingling, of blending, of stirring up}
analisã
analisã (a-ná-li-sã) sf analisi/analise (a-ná-li-si) – disfãtsearea-a unui lucru tu pãrtsã tra si s-veadã di tsi easti faptu; mutrirea-a unei scriituri tra si s-aflã tsi va s-dzãcã, tsi noimã ari, tsi alatusi di gramaticã ari tu scriari, etc.
{ro: analiză (gramaticală)}
{fr: analyse (grammaticale)}
{en: (grammatical) analysis}
§ anãlisescu (a-nã-li-sés-cu) vb IV anãlisii (a-nã-li-síĭ), anãliseam (a-nã-li-seámŭ), anãlisitã (a-nã-li-sí-tã), anãlisiri/anãlisire (a-nã-li-sí-ri) – disfac un lucru tu pãrtsili dit cari easti faptu; disfac, tuchescu
{ro: descompune}
{fr: décomposer, fondre}
{en: decompose, melt}
§ anãlisit (a-nã-li-sítŭ) adg anãlisitã (a-nã-li-sí-tã), anãlisits (a-nã-li-sítsĭ), anãlisiti/anãlisite (a-nã-li-sí-ti) – tsi easti disfãcut tu pãrtsãli di cari easti faptu; disfaptu, tuchit
{ro: descompus}
{fr: décomposé, fondu}
{en: decomposed, melted} anãlisi-ri/anãlisire (a-nã-li-sí-ri) sf anãlisiri (a-nã-li-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva anãliseashti
{ro: acţiunea de a descompune; descompunere}
{fr: action de décomposer, de fondre}
{en: action of decomposing, of melting}
§ analisit (a-na-li-sítŭ) adg analisitã (a-na-li-sí-tã), analisits (a-na-li-sítsĭ), analisiti/analisite (a-na-li-sí-ti) – (unã cu anãlisit)
§ anãlsescu (a-nãl-sés-cu) vb IV anãlsii (a-nãl-síĭ), anãlseam (a-nãl-seámŭ), anãlsitã (a-nãl-sí-tã), anãlsi-ri/anãlsire (a-nãl-sí-ri) – (unã cu anãlisescu)
§ anãlsit (a-nãl-sítŭ) adg anãlsitã (a-nãl-sí-tã), anãlsits (a-nãl-sítsĭ), anãlsi-ti/anãlsite (a-nãl-sí-ti) – (unã cu anãlisit)
§ anãlsiri/anãlsire (a-nãl-sí-ri) sf anãlsiri (a-nãl-sírĭ) – (unã cu anãlisiri)
anvãrtescu
anvãrtescu (an-vãr-tés-cu) (mi) vb IV anvãrtii (an-vãr-tíĭ), an-vãrteam (an-vãr-teámŭ), anvãrtitã (an-vãr-tí-tã), anvãrtiri/anvãrtire (an-vãr-tí-ri) – shuts hiri ma suptsãri un deavãrliga di-alantu tra s-fac un hir ma gros shi ma vãrtos; l-shuts un lucru avãrliga di el insush (sulã, aroatã, mustatsã, etc.); anvãlescu cu tsiva un lucru di tuti pãrtsãli; ãnvãrtescu, nvãrtescu; shuts, shutsãscu; anvãlescu, anvilescu, nvãlescu, nvilescu, acoapir;
(expr:
1: mi-anvãrtescu iuva = fac unã voltã sh-mi duc deavãrliga di-un lucru (un loc, un munti, unã casã, etc.); dau tãrcoali, yin deavãrliga, shuntescu, tãrculescu, turculescu;
2: u-anvãrtescu = u fur, u spãstrescu, u-ahulescu, u nciulescu, u-agudescu, u bag tu tastru, etc.)
{ro: învârti, înfăşura}
{fr: (faire) tourner, pirouetter, envelopper}
{en: turn, pirouette, wrap up}
ex: lja nelu, lu-anvãrteashti tu-unã bucatã di cãmeashi-lj shi dzãtsi; si-anvãrteashti
(expr: yini deavãrliga), canda-i har; tsi ti-anvãrteshti
(expr: tsi dai tãrcoali, tsi yini deavãrliga, tsi ti shunteshti) pri-aoatsi?; pri iu avdi feati sh-ficiori mushats, pri-aclo s-anvãrteashti
(expr: s-dutsi, da tãrcoali); calu cu ficiorlu s-anvãrtirã ninga di dauã, di trei ori shi intrarã tu casa-a vãsiljelui; ca s-shutsãrã, ca si-anvãrtirã; di iu lu-ai anvãrtitã?
(expr: di iu lu-ai furatã?); limba n gurã u-anvãrteshti, la mãseaua tsi ti doari
§ anvãrtit (an-vãr-títŭ) adg anvãrtitã (an-vãr-tí-tã), anvãrtits (an-vãr-títsĭ), anvãrtiti/anvãrtite (an-vãr-tí-ti) – tsi easti shutsãt avãrliga; tsi easti anvãlit cu tsiva di tuti pãrtsãli; ãnvãrtit, nvãrtit; shutsãt, anvãlit, anvilit, nvãlit, nvilit, acupirit
{ro: învârtit, înfăşurat}
{fr: tourné, pirouetté, enveloppé}
{en: turned, pirouetted, wrapped up}
ex: cusitsi anvãrtiti (shutsãti) n cap; eara anvãrtits (anvãlits tu-un lucru); li tsãnea ascumti tuti dzãlili, an-vãrtiti cu pãndzã di sirmã
§ anvãrtiri/anvãrtire (an-vãr-tí-ri) sf anvãrtiri (an-vãr-tírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-anvãrteashti tsiva; ãnvãrtiri, nvãrtiri; shutsãri, anvãliri, anviliri, nvãliri, nviliri, acupiriri
{ro: acţiunea de a învârti, de a înfăşura; învârtire, înfăşurare}
arãschiredz
arãschiredz (a-rãs-chi-rédzŭ) vb I arãschirai (a-rãs-chi-ráĭ), arãschiram (a-rãs-chi-rámŭ), arãschiratã (a-rãs-chi-rá-tã), arãs-chirari/arãschirare (a-rãs-chi-rá-ri) – dispartu sh-li arãescu lucri tsi s-aflã deadun tu-un loc; bag lucrili s-hibã ahoryea un di-alantu; mi tindu di tuti pãrtsãli; disfac sh-tindu (shamia, flambura, etc.) s-fliturã tu vimtu; arãspãndescu, scrupsescu, prãstuescu, arãescu, etc.
{ro: răsfira, împrăştia, desfăşura}
{fr: déployer, éparpiller, faire flotter au vent}
{en: unfold, disperse, spread}
ex: ca sirma lj-u-arãschira (lj-u flitura tu vimtu)
§ arãschirat (a-rãs-chi-rátŭ) adg arãschiratã (a-rãs-chi-rá-tã), arãschirats (a-rãs-chi-rátsĭ), arãschirati/arãschirate (a-rãs-chi-rá-ti) – tsi easti dispãrtsãt di alti lucri sh-arãspãndit tu tuti pãrtsãli; tsi easti disfaptu sh-timtu tra s-fliturã tu vimtu; arãspãndit, scrupsit, prãstuit, arãit, etc.
{ro: răsfirat, împrăştiat, desfăşurat}
{fr: déployé, éparpillé, qui est fait flotter au vent}
{en: unfolded, dispersed, spread}
§ arãschira-ri/arãschirare (a-rãs-chi-rá-ri) sf arãschirãri (a-rãs-chi-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-arãschireadzã tsiva; arãspãndiri, scrupsiri, prãstuiri, arãiri, etc.
{ro: acţiunea de a răsfira, de a împrăştia, de a desfăşura; răsfirare, împrăştiere, desfăşurare}
{fr: action de déployer, d’éparpiller, de faire flotter au vent}
{en: action of unfolding, of dispersing, of spreading}
§ rãschiredz (rãs-chi-rédzŭ) vb I rãschirai (rãs-chi-ráĭ), rãschiram (rãs-chi-rámŭ), rãschiratã (rãs-chi-rá-tã), rãschirari/rãschirare (rãs-chi-rá-ri) – (unã cu arãschiredz)
§ rãschirat (rãs-chi-rátŭ) adg rãschiratã (rãs-chi-rá-tã), rãschirats (rãs-chi-rátsĭ), rãschirati/rãschirate (rãs-chi-rá-ti) – (unã cu arãschirat)
ex: boatsi astimtã shi rãschiratã
§ rãschirari/rãschirare (rãs-chi-rá-ri) sf rãschirãri (rãs-chi-rắrĭ) – (unã cu arãschirari)
ascalnu
ascalnu (as-cál-nu) (mi) vb I ascãlnai (as-cãl-náĭ), ascãlnam (as-cãl-námŭ), ascãlnatã (as-cãl-ná-tã), ascãlnari/ascãlnare (as-cãl-ná-ri) – mi-acats cu mãnjli di-un loc sh-di altu tra s-pot s-mi-alin pi-un arburi (pi-unã shcãmbã mari, pi-anifurlu-a unui munti arãpos, etc.); acats un lucru di tsiva sh-lu-alas s-aspindzurã cãtrã nghios; ascalin, angãrlim, spindzur, aspindzur acats (di tsiva);
(expr:
1: nji s-ascalnã (tu gushi) = nj-armasi tsiva (tu gushi; nji s-astãmãtsi unã cumatã di mãcari tu gãrgãlan shi nu pot s-u ngljit);
2: lu-ascalnu di gushi = lu-anciup)
{ro: atârna, căţăra, suspenda}
{fr: (s’)accrocher, suspendre}
{en: hook, hang up}
ex: lji s-acãtsã, ningã un arãu, nelu di un lemnu, shi aclo armasi ascãlnat; mi ascãlnai (mi-acãtsai cu bratsãli sh-mi-alinai) pri prun; ascalnã-ti (acatsã-ti) di el; ascãlnats-lu (acãtsats-lu, spindzurats-lu) di alumachi; a lui nu-lj s-ascalnã
(expr: nu-lj s-acatsã tu gãrgãlan) dip tsiva; cu oslu di gãljinushi, tsi-l mãcã, shi lji s-ascãlnã
(expr: lji s-acãtsã tu gãrgãlan); lu-ascãlnã
(expr: lu-anciupã) di gushi
§ ascãlnat (as-cãl-nátŭ) adg ascãlnatã (as-cãl-ná-tã), ascãlnats (as-cãl-nátsĭ), ascãlnati/ascãlnate (as-cãl-ná-ti) – tsi s-ari alinatã pri tsiva cu angãrlimarea; tsi easti acãtsat di-un lucru sh-alãsat s-aspindzurã cãtrã nghios; angãrlimat, spindzurat, aspindzurat, acãtsat, anciupat, etc.
{ro: atârnat, căţărat, suspendat}
{fr: ac-croché, suspendu}
{en: hooked; hung up}
ex: cucoashi nu-armasi ascãlnatã (spindzuratã)!
§ ascãlnari/ascãlnare (as-cãl-ná-ri) sf ascãlnãri (as-cãl-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un lucru s-ascalnã; angãrlimari, spindzurari, aspindzurari, acãtsari, anciupari, etc.
{ro: acţiunea de a atârna, de a căţăra, de a suspenda; atârnare, căţărare, suspendare}
{fr: action de (s’)accrocher, de suspendre}
{en: action of hooking, of hanging up}
§ ascalin (as-cá-linŭ) (mi) vb I ascãlinai (as-cã-li-náĭ), ascãlinam (as-cã-li-námŭ), ascãlinatã (as-cã-li-ná-tã), ascãlinari/ascãlinare (as-cã-li-ná-ri) – (unã cu ascalnu)
ascap
ascap (as-cápŭ) vb I ascãpai (as-cã-páĭ), ascãpam (as-cã-pámŭ), ascãpatã (as-cã-pá-tã), ascãpari/ascãpare (as-cã-pá-ri) – mi zmulgu di-iuva shi-nj ljau calea; mi disfac dit tsiva sh-fug (dit un loc, di cariva, etc. tsi nu mi-ariseashti); trec prit (es dit) unã catastasi greauã; lu-alas (bitisescu) un lucru; bitisescu (aspargu, hãrgiuescu) paradzlji; scap, discap, asusescu, curturisescu, cutursescu, nchiuluescu, bitisescu
{ro: scăpa; termina}
{fr: échapper, se sauver; terminer, achever}
{en: escape; finish, end}
ex: paradzlji lj-ascãparã (s-bitisirã, lj-asparsirã); seara, dzua ascapã (bitiseashti); nj-ascãpã (nj-fudzi) dit mãnã; ascap (mi zmulgu, fug) dit mãna-a lui; mizi ascãpai dit hãpsãnã; ascãpai di (mi lai di, u-ashtershu) unã borgi mari; ascãpai shi di njitsli borgi tsi-aveam ti dari; ascãpãm (tricum) dinclo di munti; Mitlu nu lu-ascãpa (nu lu-alãsa) dintr-oclji saclu; pãnã s-ascap di pirmith (s-bitisescu pirmithlu); Doamne! ascapã-nj-mi di-arãu; lu-ascãpai di moarti; lipseashti s-u-aibã ascãpatã vãrnu; astã-searã ascãpai; s-mi-ascãparish, s-nu mi cheri
§ ascãpat (as-cã-pátŭ) adg ascãpatã (as-cã-pá-tã), ascãpats (as-cã-pátsĭ), ascãpati/ascãpate (as-cã-pá-ti) – tsi s-ari zmulsã di cariva; tsi s-ari disfaptã di tsiva sh-ari vgatã; tsi ari tricutã prit unã catastasi greauã; tsi lu-ari alãsatã un lucru (lu-ari bitisitã); tsi lj-ari aspartã (hãrgiuitã) paradzlji; scãpat, discãpat, asusit, curturisit, cutursit, nchiuluit, bitisit
{ro: scăpat; terminat}
{fr: échappé, sauvé; terminé, achevé}
{en: escaped; finished, ended}
ex: dzã ca s-eshti ascãpatã (curturisitã); ascãpats di-Arap, inshirã tu lumi; va s-escu ascãpat shi va s-nã bãnãm deadun pãnã la moarti; cara s-tritsea di gardu eara ascãpatã
§ ascãpari/ascãpare (as-cã-pá-ri) sf ascãpãri (as-cã-pắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva ascapã di tsiva; scãpari, discãpari, asusiri, curturisiri, cutursiri, nchiuluiri, bitisiri
{ro: acţiunea de a scăpa; de a termina; scăpare, terminare}
{fr: action d’échapper, de se sauver; de terminer, d’achever; salut, délivrance}
{en: action of escaping; of finishing, of ending; salvation, end}
ex: mintea-a aushlor, ghineatsa shi ascãparea-a tinirlor; cari vidzu acshi feata, cã nu-ari ascãpari; la mãnar sh-aflã ascãparea
ascumbusescu
ascumbusescu (as-cum-bu-sés-cu) (mi) vb IV ascumbusii (as-cum-bu-síĭ), ascumbuseam (as-cum-bu-seámŭ), ascumbusitã (as-cum-bu-sí-tã), ascumbusiri/ascumbusire (as-cum-bu-sí-ri) – nj-anduplic mãnitsli di la cãmeashi (fustani, stranj, etc.) sh-cãtivãrãoarã poalili i pudhunarlji di la pandaloni sh-li mut ma nsus pi bratsã i pi trup; scumbusescu, nãscumbusescu; (fig: mi-ascumbusescu = mi ndreg, mi fac etim tra s-fac un lucru)
{ro: sufleca}
{fr: retrousser les manches}
{en: roll up the sleeves}
ex: ascumbusea-ti (fig: adunã-ts mãnitsli, ndreadzi-ti) nveastã s-adari pitã; ascumbusea-ts dauãli bratsã; s-ascumbusi shi li-adrã tuti lucrili a casãljei hãzãri; si scumbusi mushat, arni casa, di u featsi ca yilia
§ ascumbusit (as-cum-bu-sítŭ) adg ascumbusitã (as-cum-bu-sí-tã), ascumbusits (as-cum-bu-sítsĭ), ascumbusi-ti/ascumbusite (as-cum-bu-sí-ti) – tsi easti cu mãnitsli (pudhunarlji, poalili) nduplicati sh-trapti nsus; cu bratsãli ascumbusiti; scumbusit, nãscumbusit
{ro: suflecat}
{fr: avec les manches retroussées}
{en: with the sleeves rolled up}
§ ascumbusiri/ascumbusire (as-cum-bu-sí-ri) sf ascumbusiri (as-cum-bu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-ascumbuseashti; scumbusiri, nãscumbusiri
{ro: acţiunea de a sufleca; suflecare}
{fr: action de retrousser les manches}
{en: action of rolling up the sleeves}
§ discumbusescu (dis-cum-bu-sés-cu) (mi) vb IV discumbusii (dis-cum-bu-síĭ), discumbuseam (dis-cum-bu-seámŭ), discumbusitã (dis-cum-bu-sí-tã), discumbusi-ri/discumbusire (dis-cum-bu-sí-ri) – disfac mãnitsli ascumbusiti (nduplicati, adunati) di la cãmeashi (stranj, poalili di la fustani, pudunarlji di la pandaloni, etc.);
(expr: mi discumbusii = alas lucrul tsi fãtseam)
{ro: desufleca}
{fr: défaire les manches retroussées}
{en: pull down the rolled sleeves}
ex: dupã tsi aspilai vasili nj-discumbusii mãnitsli; noaptea ntardu mi discumbusii
(expr: alãsai lucrul)
§ discumbusit (dis-cum-bu-sítŭ) adg dis-cumbusitã (dis-cum-bu-sí-tã), discumbusits (dis-cum-bu-sítsĭ), discumbusiti/discumbusite (dis-cum-bu-sí-ti) – tsi sh-ari disfaptã mãnitsli ascumbusiti
disfacŭ
RO:
EN:to open
FR:ouvrir
Dictsiunar Armãn-Romãn-Englez-Francez - Mariana Bara 2015