DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

cos

cos (cósŭ) vb III shi II cusui (cu-súĭ), cuseam (cu-seámŭ), coasi-ri/coasire (cŭá-siri) shi cuseari/cuseare (cu-seá-ri) – cu agiutorlu-a unui ac (tsi fatsi guvi) sh-hir (tsi easti tricut prit aesti guvi), fac unã singurã cumatã, di dauã (i ma multi) cumãts di pãndzã (stranj, peatitsi, cheali, etc.) icã dauã pãrtsã arupti dit idyea cumatã; cu un ac shi hir, ncljid unã guvã dit pãndzã;
(expr:
1: l-cos sh-pri dinãinti sh-pri dinãpoi = lu-arãd ghini;
2: mi coasi ghini = mi bati ghini, ãnj da un shcop bun;
3: mi cos di mãcari = mãc multu, mi fãnãtescu di mãcari)
{ro: coase}
{fr: coudre}
{en: sew, stich}
ex: s-dutsea s-coasã; araftul va nã coasã sarica; coasã-nj guva di la cãmeasha aruptã; l-cusum sh-pri dinãinti sh-pri dinãpoi
(expr: lu-arãsim ghini); lj-cusui multi (lj-ded multi, l-bãtui ghini, lj-ded un shcop bun); nã cusurã ca ghini
(expr: nã bãturã ca ghini); s-cusurã di mãcari
(expr: s-fãnãtirã di mãcari)

§ cusut (cu-sútŭ) adg cusutã (cu-sú-tã), cusuts (cu-sútsĭ), cusuti/cusute (cu-sú-ti) – (cumãts di stranj, pãndzã, lucri) tsi suntu fapti s-hibã ca unã cumatã cu agiutorlu-a unui ac shi hir
{ro: cusut}
{fr: cousu}
{en: sewn, stiched}

§ coasiri/coasire (cŭá-si-ri) sf coasiri (cŭá-sirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-coasi tsiva; cuseari
{ro: acţiunea de a coase; coasere}
{fr: action de coudre}
{en: action of sewing, of stiching}

§ cuseari/cuseare (cu-seá-ri) sf cuseri (cu-sérĭ) – (unã cu coasiri)

§ nicusut (ni-cu-sútŭ) adg nicusutã (ni-cu-sú-tã), nicusuts (ni-cu-sútsĭ), nicusuti/nicusute (ni-cu-sú-ti) – (cumãts di stranj, pãndzã, lucri) tsi nu suntu cusuti deadun (cu agiutorlu-a unui ac sh-un hir)
{ro: necusut}
{fr: qui n’est pas cousu}
{en: which is not sewn (stiched)}

§ nicoasiri/nicoasire (ni-cŭá-si-ri) sf nicoasiri (ni-cŭá-sirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu nu s-coasi tsiva; nicuseari

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

discultu

discultu (dis-cúl-tu) (mi) vb I discultai (dis-cul-táĭ), discultam (dis-cul-támŭ), discultatã (dis-cul-tá-tã), discultari/discultare (dis-cul-tá-ri) – bag ntribãri sh-caftu s-aflu tsi minduiri i hãbãri ascumti ari cariva tu minti; discultsu, discos, scãrfisescu, discãrfusescu, xitãsescu
{ro: tatona, interoga}
{fr: sonder, inter-roger}
{en: interrogate}

§ discultat (dis-cul-tátŭ) adg discultatã (dis-cul-tá-tã), discultats (dis-cul-tátsĭ), discultati/discultate (dis-cul-tá-ti) – tsi-lj s-ari bãgatã ntribãri tra s-aspunã tsi minduiri i hãbãri ascumti ari tu minti; discultsat, discusut, scãrfisit, discãrfusit, xitãsit
{ro: tatonat, interogat}
{fr: sondé, interrogé}
{en: nterrogated}

§ discultari/discultare (dis-cul-tá-ri) sf discultãri (dis-cul-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un om discultã pi cariva; discultsari, discuseari, discoasiri, scãrfisiri, discãrfusiri, xitãsiri
{ro: acţiunea de a tatona, de a interoga; tatonare, interogare}
{fr: action de sonder, d’interroger}
{en: action of interrogating}

§ discultsu2 (dis-cúl-tsu) (mi) vb I discultsai (dis-cul-tsáĭ), discultsam (dis-cul-tsámŭ), discultsatã (dis-cul-tsá-tã), discultsari/discultsare (dis-cul-tsá-ri) – (unã cu discultu)
ex: loats-lu di-unã parti shi discultsats-lu, discusets-lu; l-discultsai (lj-bãgai ntribãri, l-discusui, l-discurfusii), lu-aflai di iu easti

§ discultsat2 (dis-cul-tsátŭ) adg discultsatã (dis-cul-tsá-tã), discultsats (dis-cul-tsátsĭ), discultsati/discultsate (dis-cul-tsá-ti) – (unã cu discultat)

§ discultsari2/discultsare (dis-cul-tsá-ri) sf discultsãri (dis-cul-tsắrĭ) – (unã cu discultari)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

ncãrfusescu

ncãrfusescu (ncãr-fu-sés-cu) (mi) vb IV ncãrfusii (ncãr-fu-síĭ), ncãrfuseam (ncãr-fu-seámŭ), ncãrfusitã (ncãr-fu-sí-tã), ncãrfusi-ri/ncãrfusire (ncãr-fu-sí-ri) – bag penuri; bat un lucru tu penuri; bag cariva pi crutsi (cu penuri, ca Hristolu); ncrãfusescu, ncurfusescu, pirunsescu;
(expr:
1: ncãrfusescu di arcoari (ciudii, lãhtarã, etc.) = nu pot s-mi min (mi fac corcan) di arcoari (ciudii, fricã, aspãreari multã, etc.); pirunsescu, limnusescu, mãrmurãsescu, etc.;
2: mi ncãrfuseashti cu grairli (zboarãli) = mi fatsi s-tac, s-u ncljid gura;
3: lu ncãrfusescu pi crutsi ca Hristolu = lj-aduc mãri tiranji, vasani, pidimadz, etc.;
4: mi ncãrfuseashti tu cheptu = mi tsãni tu cheptu, mi doari)
{ro: bate în cuie, pironi, răstigni}
{fr: clouer, fixer, crucifier}
{en: nail, fix, crucify}
ex: ncãrfusi nãscãnti penuri mãri; ncãrfusi (li bãtu tu penuri) niscãnti scãnduri; ncãrfusea scãndura!; ncãrfusi tãrãtsli cã avea cãdzutã; arcoarea nã avea ncãrfusitã
(expr: faptã corcanj); va ti ncãrfusim ca Hristolu
(expr: va ti pidipsim multu, ca Hristolu pi crutsi); nji si ncãrfusi
(expr: nj-si limnusi) ciciorlu

§ ncãrfusit (ncãr-fu-sítŭ) adg ncãrfusitã (ncãr-fu-sí-tã), ncãrfusits (ncãr-fu-sítsĭ), ncãrfusi-ti/ncãrfusite (ncãr-fu-sí-ti) – tsi easti acãtsat cu penuri di nu poati si s-minã; bãtut tu penuri; ncrãfusit, ncurfusit, pirunsit
{ro: bătut în cuie, pironit, răstignit}
{fr: cloué, fixé, crucifié}
{en: nailed, fixed, crucified}
ex: stãtea ca ncãrfusit
(expr: limnusit) di prãmãteftu

§ ncãrfusiri/ncãrfusire (ncãr-fu-sí-ri) sf ncãrfusiri (ncãr-fu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu sã ncãrfuseashti tsiva; ncrãfusiri, ncurfusiri, pirunsiri
{ro: acţiunea de a bate în cuie, de a pironi, de a răstigni; pironire, răstignire}
{fr: action de clouer, de fixer, de crucifier}
{en: action of nailing, of fixing, of crucifying}

§ ncrãfusescu (ncrã-fu-sés-cu) (mi) vb IV ncrãfusii (ncrã-fu-síĭ), ncrãfuseam (ncrã-fu-seámŭ), ncrãfusitã (ncrã-fu-sí-tã), ncrãfusiri/ncrãfusire (ncrã-fu-sí-ri) – (unã cu ncãrfusescu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

shulari/shulare

shulari/shulare (shĭu-lá-ri) sf shulãri (shĭu-lắrĭ) – cusãturã lishoarã sh-cu hirlu tricut arar, faptã trã putsãn chiro (pãnã cãndu va si s-facã cusãtura-atsea buna dit soni)
{ro: şular, însăilătură}
{fr: couture raréfiée (provisoire)}
{en: stitching, basting, tacking; basting thread}
ex: lj-ded nã shulari (u-acãtsai cu aclu arar, trã tora di oarã)

§ nshulãrescu (nshĭu-lã-rés-cu) vb IV nshulãrii (nshĭu-lã-ríĭ), nshulãream (nshĭu-lã-reámŭ), nshulãritã (nshĭu-lã-rí-tã), nshulãriri/nshulãrire (nshĭu-lã-rí-ri) – cos cu-un hir (di-aradã albu), cu ntsãpãturi lishoari sh-arari di ac (tra s-tsãnã putsãn chiro), tu locurli iu pistipsescu cã va-l cos ma nãpoi stranjlu cum lipseashti, trã totna; cãtsescu
{ro: însăila, coase rar}
{fr: faufiler (faire un point à) un vêtement}
{en: stitch}
ex: li nshulãri ma nu li cusu ninga

§ nshulãrit (nshĭu-lã-rítŭ) adg nshulãritã (nshĭu-lã-rí-tã), nshulãrits (nshĭu-lã-rítsĭ), nshulãriti/nshulãrite (nshĭu-lã-rí-ti) – (stranj) tsi easti cusut cu ntsãpãturi lishoari sh-arari di ac, ninti ca stranjlu s-hibã cusut, cum lipseashti, trã totna; cãtsit
{ro: însăilat, cusut rar}
{fr: (vêtement) faufilé}
{en: stitched}

§ nshulãriri/nshulãrire (nshĭu-lã-rí-ri) sf nshulãriri (nshĭu-lã-rírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un stranj easti nshulãrit; cãtsiri, shulari
{ro: acţiunea de a însăila, de a coase rar}
{fr: action de faufiler un vêtement}
{en: action of stitching}

§ dishulãrescu (di-shĭu-lã-rés-cu) vb IV dishulãrii (di-shĭu-lã-ríĭ), dishulãream (di-shĭu-lã-reámŭ), dishulãritã (di-shĭu-lã-rí-tã), dishulãriri/dishulãrire (di-shĭu-lã-rí-ri) – discos unã shulari (cusãtura lishoarã sh-cu hirlu tricut arar, faptã trã putsãn chiro)
{ro: descoase o însăilătură}
{fr: découdre une couture faufilée}
{en: unstitch}
ex: unã dzuã sade purtã stranjili, shi si dishulãrarã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

unã

unã (ú-nã) adv invar – prota, cum, di itia cã, isea, insã, dinãcali, dinãoarã, unãshunã, etc.;
(expr:
1: unã cã = cum, di itia cã;
2: unã tsi, unã = itsi, cum, dinãcali tsi;
3: (fatsi, da) unã; unã insã easti = easti idyea soi, easti idyiul lucru;
4: stau pri unã = tut chirolu dzãc idyiul lucru, nu nj-alãxescu mintea;
5: mi duc unã; unã; unã-unã; unã unã; di unã unã = fãrã astãmãtsiri, neacumtinat, nicurmat, dipriunã;
6: him unã (cu cariva) = him deadun, fãtsem sutsatã (cu cariva), minduim unãsoi;
7: ca parti dit un adverbu (ma nu ca numiralu i prinuma “un/unã” di ma nsus): (i) unãshunã adv = diunãoarã, diunoarã, dinãoarã, dinoarã, dãnãoarã, parafta; [bãgats oarã cã zborlu nu sã ngrãpseashti “unã sh-unã”, zbor, cari ari noima datã ma nsus, atsea di “tuti suntu aleapti, gioani, etc.”, iu “unã” easti prinumã(?)]; (ii) unãoarã (icã, unoarã, nãoarã, iu zborlu easti adverbu) = aoa sh-un chiro; un chiro, unã zãmani; itsi chiro s-hibã; caishti cãndu; etc.; [bãgats oarã cã zborlu nu sã ngrãpseashti “unã oarã” icã “unã-oarã”, iu zborlu ari noima di “unã oarã di chiro” cãndu “unã” easti numiral shi “oarã” easti numã]; (iii) diunãoarã (icã, diunoarã, dinãoarã, dinoarã, dãnãoarã, iu zborlu easti adverbu) = tu niheamã di-oarã; fãrã nitsiunã amãnari; unãshunã, dinãcali, diunãcali, parafta; [bãgats oarã cã zborlu nu sã ngrãpseashti “di unã oarã”, “di-unã oarã”, icã “di-unã-oarã” cãndu avem trei zboarã: “di”, “unã” shi “oarã = sãhati” cu noima “di unã oarã, sãhati di chiro”]; (iv) dipriunã = fãrã astãmãtsiri, neacumtinat, nicurmat, tut chirolu, unã-unã; unã unã; di unã unã; vira, etc.; [bãgats oarã cã zborlu nu sã ngrãpseashti ca trei zboarã “di pri unã” icã “di-pri-unã”]; (v) cãtiunãoarã, cãtiunoarã, nitsiunãoarã, nitsiunoarã, etc., etc., etc.)
{ro: întâi}
{fr: premièrement, puisque}
{en: first, because}
ex: nu mi duc, unã (prota), cã nu pot; unã cã (prota, cã; cum, di itia cã) aduchea limba-a lor; ma tinir icã ma aush, unã fatsi (easti idyiul lucru); trã tuts, soarili da unã (da unã soi, da idyea soi); unã-nj fatsi (isea nj-easti, easti idyea soi ti mini); suflitili tuti, unã insã (isea) suntu; el nu sta pri unã
(expr: el sh-alãxeashti mintea); Costa, unã tsi
(expr: itsi, cum, dinãcali tsi) lj-avdzã; unã tsi
(expr: itsi, cum, dinãcali tsi) feata adusi aloatlu; unã intratã
(expr: itsi intrã, cum intrã, dinãcali tsi intrã) amirãlu n casã; unã intrari

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

xetasi/xetase

xetasi/xetase (csé-ta-si) sf xetasi (csé-tasĭ) – mutrirea (cãftarea) tsi s-fatsi cu multã cãshtigã a unui lucru, tra si s-aflã tamam tsi easti (cum lucreadzã, etc.); ntribãrli tsi-lj si bagã a unui tra si s-aflã tsi cunoashti (tsi mindueashti, tsi shtii, etc.); exetasi, setasi, ispit, xitãxiri, sãtãxiri, sitãxiri, discuseari, discãrfusiri
{ro: examen, examinare, cercetare}
{fr: examen, recherche, investigation}
{en: research; investigation}
ex: featsim xetasea-a lui (l-mutrim, lu ntribãm, lu discusum)

§ exetasi/exetase (ec-sé-ta-si) sf exetasi (ec-sé-tasĭ) – (unã cu xetasi)

§ setasi/setase (sé-ta-si) sf setasi (sé-tasĭ) – (unã cu xetasi)

§ sitã2 (sí-tã) sf siti/site (sí-ti) – (unã cu xetasi)

§ xitãxescu (csi-tãc-sés-cu) vb IV xitãxii (csi-tãc-síĭ), xitãxeam (csi-tãc-seámŭ), xitãxitã (csi-tãc-sí-tã), xitãxi-ri/xitãxire (csi-tãc-sí-ri) – mutrescu cu multã cãshtigã un lucru tra sã nvets cum easti (tsi easti, cum lucreadzã, ma s-hibã bun, etc.); trec un lucru ca prit sitã; trec prit tsir shi prit sitã; lu ntreb cariva (l-discos, l-discãrfusescu) tra s-aflu tsi shtii (tsi tsãni ascumtu sh-nu va sã spunã, ma sã shtibã tsiva, etc.); xitãsescu, sitãxescu, sãtãxescu, discos, discãrfusescu
{ro: examina, cerceta}
{fr: examiner, s’informer}
{en: examin, search, get information}
ex: u xitãxi la pãzari (u mutri ghini cãndu fãtsea pãzarea); lu xitãxii ghini

§ xitãxit (csi-tãc-sítŭ) adg xitãxitã (csi-tãc-sí-tã), xitãxits (csi-tãc-sítsĭ), xitãxiti/xitãxite (csi-tãc-sí-ti) – tsi easti mutrit cu sãshtigã di cariva (tra s-lu-aflã tsi shtii, cari easti, tsi tsãni ascumtu sh-nu va s-dzãcã i si s-veadã, etc.); xitãsit, sitãxit, sãtãxit, discusut, discãrfusit
{ro: examinat, cercetat}
{fr: examiné, informé}
{en: examined, searched}

§ xitãxiri/xitãxire (csi-tãc-sí-ri) sf xitãxiri (csi-tãc-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva xitãxeashti; xitãsiri, sitãxiri, sãtãxiri, discuseari, discãrfusiri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn