curmu2 (cúr-mu) (mi) vb I curmai (cur-máĭ), curmam (cur-mámŭ), curmatã (cur-má-tã), curmari/curmare (cur-má-ri) – ãnj cher unã parti dit putearea-a truplui (icã a mintiljei) dupã tsi am faptã multu chiro un copus mari; feci tsiva, un copus mari sh-mi doari mesea; (foclu, mirachea, vrearea, alumta, etc.) isihãseashti icã-lj scadi dinamea; lu-apustusescu (lu-apitrusescu) pri cariva cu putearea, vrearea, mirachea, etc. tsi u am; avursescu, avrusescu, apustusescu, lãvrusescu, armãn, cãpãescu
{ro: obosi, copleşi}
{fr: apaiser, (se) lasser, (se) fatiguer; (s’)exténuer, accabler}
{en: pacify, quell (storm, fire); tire, exhaust; overwhelm}
ex: itsi s-curmã foclu; ahurhi sã-l curmã (sã-lj yinã, sã-l pitrundã) unã mari seati; mi curmai di mesi (feci tsiva di mi doari mesea); l-curmã (lu-apitrusi) jalea; unã njilã mi curmã (mi-aplucusi); l-curmarã (lj-deadirã, lu-aplucusirã, l-pudidirã) lãcrinjli; vã curmat (avursit) di-ahãt anifur; cari mi curmai (avursii, apustusii); mi curmai (avursii) di-alãgari; atsel tsi-alagã multu, va si s-curmã curundu
§ curmat2 (cur-mátŭ) adg curmatã (cur-má-tã), curmats (cur-mátsĭ), curmati/curmate (cur-má-ti) – tsi sh-ari chirutã unã parti dit putearea-a truplui (icã a mintiljei) dupã tsi ari faptã multu chiro un copus mari; (foclu, mirachea, vrearea, alumta, etc.) tsi-lj s-ari scãdzutã (isihãsitã) dinamea; tsi easti apitrusit di tsiva i cariva cu putearea (vrearea, mirachea, etc.) tsi u ari; avursit, avrusit, apustusit, lãvrusit, armas, cãpãit
{ro: obosit, copleşit}
{fr: apaisé, lassé, fatigué; exténué, accablé}
{en: pacified, quelled (storm, fire); tired, exhausted; overwhelmed}
ex: curmat (avursit, cãpãit) shidea pri cheatrã… chitrarlu; cã-i dirnat, cã-i curmat (avursit); di-ahãntã cali greu curmat (cãpãit, multu-avursit); carti, curmatã (avursitã) di imnari; feata, curmatã moartã (avursitã, ca unã moartã!); hii curmatã di mesi (hii avursitã, (featsish un mari copus di) ti doari mesea)
§ curmari2/curmare (cur-má-ri) sf curmãri (cur-mắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-curmã; avursiri, avrusiri, apustusiri, lãvrusiri, armãneari, cãpãiri
{ro: acţiunea de a obosi, de a copleşi, obosire, copleşire}
{fr: action d’apaiser, de (se) lasser, de (se) fatiguer; de (s’)exténuer, d’accabler}
{en: action of pacifying, of quelling (storm, fire); of tiring, of exhausting; of overwhelming}
ex: cu limba scoasã di curmari shi di aushatic
§ nicurmat2 (ni-cur-mátŭ) adg nicurmatã (ni-cur-má-tã), nicurmats (ni-cur-mátsĭ), nicurmati/nicurmate (ni-cur-má-ti) – (foclu, mirachea, vrearea, alumta, etc.) tsi nu-lj s-ari scãdzutã (isihãsitã) dinamea; tsi nu sh-ari chirutã unã parti dit putearea-a truplui (icã a mintiljei) dupã tsi ari faptã multu chiro un copus mari; tsi nu easti apitrusit di tsiva i cariva cu putearea (vrearea, mirachea, etc.) tsi u ari; neavursit, neavrusit, neapustusit, nilãvrusit, nearmas, nicãpãit
{ro: neobosit, necopleşit}
{fr: qui n’est pas fatigué; qui n’est pas exténué, qui n’est pas accablé; infatigable}
{en: unquelled (storm, fire); who is not tired, unexhausted; who is not overwhelmed}
§ nicurmari2/nicur-mare (ni-cur-má-ri) sf nicurmãri (ni-cur-mắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva nu s-curmã; neavursiri, neavrusiri, neapustusiri, nilãvrusiri, nearmãneari, nicãpãiri
{ro: acţiunea de a nu obosi, de a nu copleşi, neobosire, necopleşire}
{fr: action de ne pas (se) las-ser, de ne pas (se) fatiguer; de ne pas (s’)exténuer, de ne pas s’accabler}
{en: action of not quelling (storm, fire); of not tiring, of not exhausting; of not overwhelming}
§ discurmu (dis-cúr-mu) (mi) vb I discurmai (dis-cur-máĭ), discurmam (dis-cur-mámŭ), discurmatã (dis-cur-má-tã), discurmari/discurmare (dis-cur-má-ri) – astãmãtsescu (mi curmu di la) un copus tsi-l fac (lucru tsi mi avurseashti multu) tra sã-nj ljau anasa shi sã-nj yinã suflitlu la loc; stau di isihãsescu (cã mi aduchescu multu apustusit); dizvursescu, dispustusescu, arihãtipsescu, apãn-ghisescu, arãpas, arãpãsedz, arãpãsescu, aripas, aripãsedz, arupas, rãpas, rãpãsedz, rupas, rupusedz, ripas {(se) odihni, (se) reface}
{fr: (se) reposer, (se) refaire}
{en: rest, recover, recuperate}
ex: un gioni din calea mari, tuts cãts trec piningã el si s-discurmã (s-dizvurseascã) n loclu-atsel, shi-nj tsã-l bashi cu dor mari (angucitoari: shoputlu); mi discurmai (dizvursii) dzua tutã; somnul lji discurmã (lji dizvursi, arihãtipsi, isihãsi); si s-discurmã (s-dizvurseascã) di pi cali; nj-discurmai bratsãli dupã purtarea-a lucrilor
§ discurmat (dis-cur-mátŭ) adg discurmatã (dis-cur-má-tã), discurmats (dis-cur-mátsĭ), discurmati/discurmate (dis-cur-má-ti) – tsi ari astãmãtsitã copuslu faptu (lucru tsi-l avurseashti multu) tra s-poatã sã-sh lja anasa; tsi ari shidzutã tes tra s-isihãseascã; dizvursit, dispustusit, arihãtipsit, apãnghisit, arãpãsat, arãpãsit, aripãsat, arupãsat, rãpãsat, rupusat, ripãsat {odihnit, refăcut}
{fr: reposé, refait}
{en: rested, recovered, recuperated}
§ discurmari/discurmare (dis-cur-má-ri) sf discurmãri (dis-cur-mắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-discurmã; dizvursiri, dispustusiri, arihãtipsiri, apãnghisiri, arãpãsari, arãpãsiri, aripãsari, arupãsari, rãpãsari, rupusari, ripãsari; arãpas, aripas, arupas, rãpas, ripas, rupas {acţiunea de a (se) odihni, de a (se) reface; odihnă}
{fr: action de (se) reposer, de (se) refaire; repos}
{en: action of resting, of recovering, of recuperating; rest}
ex: discurmarea nu vatãmã
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn