DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

acumpãr

acumpãr (a-cúm-pãrŭ) (mi) vb I acumpãrai (a-cum-pã-ráĭ), acum-pãram (a-cum-pã-rámŭ), acumpãratã (a-cum-pã-rá-tã), acumpãra-ri/acumpãrare (a-cum-pã-rá-ri) – plãtescu (dau pãradz) tra s-ljau un lucru; acumpru, ancumpãr, ancupãr, cumpru, cumpãr, cupãr; (fig:
1: acumpãr = (i) aduchescu, ascultu; (ii) pistipsescu, nvets lucri; (iii) caftu s-aflu tsi shtii, lu shpiunedz; expr:
2: acumpãr multi sh-vindu putsãni = ascultu multu shi zburãscu putsãn;
3: (om) tsi ti vindi sh-ti-acumpãrã = (om) tsi poati s-ti-arãdã cu zboarãli;
4: zboarãli li ari acumpãrati = zburashti putsãn, cu putsãni zboarã; zboarãli-lj suntu scumpi, canda-lj suntu acum-pãrati)
{ro: cumpăra}
{fr: acheter}
{en: buy}
ex: acumpãrã doi sats di pãni; ca s-acumpãrã cari di cari; acumpãrai un cal; preftul lu-acumpãrã (fig: aduchi) cãts pãradz fatsi; acumpãrai (fig: aduchii) tuti cãti li zbura; acumpãrã-l (fig: caftã s-vedz, mutrea, aflã, aduchea) trã tsi vinji; tini nu zbura, acumpãrã (fig: ascultã)!; omlu cu minti acumpãrã (fig: nveatsã) di la altsã, nu vindi; vrea s-mi-acumpãrã (s-mi shpiuneadzã shi s-aflã di la mini) cum u dutsim, cum fatsim, tsi zburãm; acumpãrã cama multi sh-vindi putsãni
(expr: ma multu s-ascultsã dicãt si zburãshti)

§ acumpãrat (a-cum-pã-rátŭ) adg acumpãratã (a-cum-pã-rá-tã), acumpãrats (a-cum-pã-rátsĭ), acumpãrati/acumpãrate (a-cum-pã-rá-ti) – lucru loat tu loclu-a pãradzlor dats; acumprat, ancumpãrat, ancupãrat, cum-prat, cumpãrat, cupãrat
{ro: cumpărat}
{fr: acheté}
{en: bought}

§ acumpãrari/acumpãrare (a-cum-pã-rá-ri) sf acumpãrãri (a-cum-pã-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva acumpãrã; acumprari, ancumpãrari, ancupãrari, cumprari, cumpãrari, cupãrari, etc.
{ro: acţiunea de a cumpăra; cumpărare}
{fr: action d’acheter}
{en: action of buying}
ex: la acumpãrari dishcljidi-ts ocljilj

§ acumpru (a-cúm-pru) vb I acumprai (a-cum-práĭ), acumpram (a-cum-prámŭ), acumpratã (a-cum-prá-tã), acumprari/acumprare (a-cum-prá-ri) – (unã cu acumpãr)
ex: acumpru din hoarã un cal; li-acumpri
(expr: pistipseshti tsi tsã si spuni) sh-cama groasi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

mushtinedz

mushtinedz (mush-ti-nédzŭ) (mi) vb I mushtinai (mush-ti-náĭ), mushtinam (mush-ti-námŭ), mushtinatã (mush-ti-ná-tã), mush-tinari/mushtinare (mush-ti-ná-ri) – lj-dau tsiva (paradz, unã doarã) cã-nj featsi un bun (cã nj-adusi unã hãbari bunã); lj-dau tsiva a unui tra s-lji pricunoscu bunili tsi-ari (tsi nj-ari) faptã; lj-u plãtescu (l-culãsescu) tri arãulu tsi-nj lu featsi; mãshtinedz, discumpãr, pricunoscu, culãsescu
{ro: răsplăti; pedepsi}
{fr: récompenser; punir}
{en: reward; punish}
ex: mea, di atsea nvitsari a lui va si-lj si mushtineadzã (va-lj si plãteascã); amãrtioslu va si s-rushineadzã sh-va si s-mushtineadzã (va hibã culãsit)

§ mushtinat (mush-ti-nátŭ) adg mushtinatã (mush-ti-ná-tã), mushtinats (mush-ti-nátsĭ), mushtinati/mushtinate (mush-ti-ná-ti) – tsi-lj s-ari datã tsiva (ca pricunushteari) trã bunlu tsi lu-ari faptã; tsi fu culãsit tri arãulu tsi-l featsi; mãshtinat, culãsit; discumpãrat
{ro: răsplătit; pedepsit}
{fr: récompensé; puni}
{en: rewarded; punished}

§ mushtinari/mushtinare (mush-ti-ná-ri) sf mushtinãri (mush-ti-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-mushtineadzã; mãshtinari, discumpãrari; culãsiri
{ro: acţiunea de a răsplăti; de a pedepsi; răsplătire, răsplată, pedepsire, pedeapsă}
{fr: action de récompenser; de punir; récompense, punition}
{en: action of rewarding; of punishing; reward, punishment}
ex: oh, cã tsi arshini!, oh, cã tsi mushtinari (culãsiri, munduiri)

§ mushde (mush-dé) sm mushdedz (mush-dédzĭ) – doara tsi u dau trã bunlu tsi-nj si fatsi; hãbari bunã tsi-lj hãrseashti multu pri-atselj tsi li avdu; parãlu (i altu lucru) tsi-l lja atsel tsi-adutsi unã hãbari bunã; culãsirea tsi u fac trã arãulu tsi-nj si featsi; mujde, mushdei, sihãrichi, sihãriclji, sãcãrichi, sãcãriclji, mãndilã;
(expr: lj-ljau mushdelu = lj-aduc unã hãbari bunã; lj-ljau sãhãrichea)
{ro: veste bună, recompensa primită de acel care aduce vestea bună}
{fr: nouvelle rejouissante; récompense reçue par le porteur d’une bonne nouvelle}
{en: good news; reward received by those bringing good news}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

platã

platã (plá-tã) sf plãts (plắtsĭ) – atsea (paradzlji, mistolu) tsi-lj si da a omlui cati stãmãnã (cati dzuã, cati mes) trã lucrul tsi-l fatsi trã domnu-su cari lu-arugã; atsea (paradzlji) tsi da omlu trã un lucru tsi lu-acumpãrã; atsea (paradzlji, axaguraua, discumpãrarea, mushtinarea, etc.) tsi-lj si da a unui trã bunlu (i arãulu) tsi-l featsi; arugã, rugã, lufe, misto, pagã
{ro: leafă, plată}
{fr: salaire; paiement}
{en: salary; payment}
ex: lja platã (misto, arugã) bunã trã lucrul tsi-l fatsi; sh-lo platã (mushtinari, discumpãrari) dupã faptili-a lui; tuts acumpãra, tuts sã ndridzea la platã (s-da pãradzlji ti-atseali tsi acumprarã); mãcarã, biurã shi vinji oara sh-la platã (s-da pãradzlji ti-atseali tsi-avea mãcatã sh-biutã); mãc cu platã (dau tsiva trã tsi mãc); si-l poartã pescul shi s-lja sh-plata; coarda shi funea va s-hibã plata (atsea tsi va lã si facã) a atsilor cari nu va s-poatã s-li dizleagã atseali trei ntribãri

§ plãtescu (plã-tés-cu) (mi) vb IV plãtii (plã-tíĭ), plãteam (plã-teámŭ), plãtitã (plã-tí-tã), plãti-ri/plãtire (plã-tí-ri) – dau paradz trã un lucru tsi lu-acumpãr (trã mãcarea tsi-u fac la hani, trã casa tsi u anichisescu, etc.); dau paradz (misto, arugã, etc.) cati stãmãnã (mes, an, etc.) a atsilui tsi lucreadzã trã mini; lj-dau tsiva (mi discumpãr) a unui tsi-nj featsi un bun (i arãu); fac tsiva tra s-ascap di unã ipuhreusi tsi u am fatsã di cariva; pãltescu, discumpãr, mushtinedz, etc.;
(expr:
1: plãtescu ca pãrmãteftu = plãtescu curat, cu paradzlji dats tu mãnã, unãshunã, cum lipseashti;
2: plãtescu ca preftul = plãtescu tinjisit, fãr di altã, pãnã la-atsel dit soni pãrã;
3: mi plãtescu di tini = tsã plãtescu tutã borgea tsi ts-aveam sh-ascãpai di tini;
4: u plãtescu cu caplu = (tr-atseali tsi-am faptã) va mor, va-nj cher bana, va mi vatãmã;
5: lj-u plãtescu = nj-u scot ahtea pri un tsi-nj featsi-arãu)
{ro: plăti, răsplăti}
{fr: payer, récompenser}
{en: pay, reward}
ex: nu va s-nã plãteascã ndreptul a nostru; Dumnidzã veci (mash) s-lj-u plãteascã; sh-plãti borgea tsi-avea; nu pot s-tsã plãtescu (discumpãr) bunãteatsa; sh-plãti ca preftu

§ plãtit (plã-títŭ) adg plãtitã (plã-tí-tã), plãtits (plã-títsĭ), plãtiti/plãtite (plã-tí-ti) – tsi s-ari datã pãradzlji trã lucrul acumpãrat; tsi sh-ari loatã mistolu trã lucrul tsi fatsi; tsi easti discumpãrat trã bunlu (arãulu) faptu; tsi ari ascãpatã di ipuhreusea tsi-avea cu-atseali tsi-ari faptã; pãltit, discumpãrat, mushtinat, etc.

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn