DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

discul

discul (dís-culŭ) adg disculã (dís-cu-lã), disculj (dís-culjĭ), disculi/discule (dís-cu-li) – tsi easti greu trã fãtseari; tsi nu easti lishor; greu, (ca) zori
{ro: greu, dificil}
{fr: difficile}
{en: difficult}

§ discula (dís-cu-la) adv – (tsi s-fatsi) cu zori; cu greatsã; greu
{ro: greu, dificil}
{fr: difficilement}
{en: with difficulty}

§ discu-lii/disculie (dis-cu-lí-i) sf disculii (dis-cu-líĭ) – lucru tsi easti greu trã fãtseari; zori, griutati, ghiucã, gãrãminã
{ro: greutate, dificultate}
{fr: difficulté}
{en: difficulty}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

garameti/garamete

garameti/garamete (ga-ra-mé-ti) sf garamets (ga-ra-métsĭ) – mutrirea, vrundida sh-cãshtiga tsi u-aspuni cariva trã nai ma njiclu lucru, cãndu fatsi tsiva; lucru adrat cu multã arãvdari shi bãgari oarã la nai ma njitsli minutsãlj
{ro: migală}
{fr: peine, difficulté, minutie}
{en: scrupulousness, difficulty, minute detail}
ex: va s-hibã mari garameti (cãshtigã, vrundidã) tu aestu lucru; ari garameti (caftã arãvdari, cãshtigã) aestu lucru; tradzi garameti

§ gara-mitliu (ga-ra-mit-líŭ) adg garamitlii/garamitlie (ga-ra-mit-lí-i), garamitlii (ga-ra-mit-líĭ), garamitlii (ga-ra-mit-líĭ) – tsi caftã multã vrundidã, cãshtigã, etc. tra si s-facã; tsi nu easti lishor si s-facã; greu, discul
{ro: anevoios}
{fr: difficile, malaisé}
{en: difficult}
ex: nu mi-acats di-aestã zãnati cã easti garamitljii (easti greauã trã fãtseari, caftã multã cãshtigã sh-bãgari oarã cãndu s-fatsi)

§ gãrã-minã (gã-rã-mí-nã) sf gãrãmini/gãrãmine (gã-rã-mí-ni) – lucru tsi easti greu trã fãtseari; disculii, zori, ghiucã;
(expr: s-ducã tu gãrãminã = s-lu lja neclu)
{ro: difficultate, migală}
{fr: difficulté, peine, désagrément}
{en: difficulty}
ex: mi-acãtsai di gãrãmina-aestã (di lucrul aestu greu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ghiucã

ghiucã (ghĭú-cã) sf pl(?) – lucru tsi easti greu trã fãtseari; disculii, zori, gãrãminã
{ro: dificultate}
{fr: difficulté}
{en: difficulty}
ex: nu pots dot culai shi mari ghiucã pãnã s-lu-aduts

§ ghiuci/ghiuce (ghĭú-ci) sf ghiuci (ghĭúcĭ) – pãreari di-arãu; niisihii
{ro: părere de rău, nelinişte}
{fr: regret, inquiétude}
{en: regret, uneasiness, restlessness}
ex: nj-u ghiuci (nj-pari-arãu, nj-cadi greu); lj-yini ghiuci (lj-yini greu, nu-ari isihii) fãrã nãs cu cari ari bãnatã ahãt chiro

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

greu1

greu1 (gréŭ) adg greauã (greá-ŭã), grei (gréĭ), greali/greale (greá-li) – tsi zixeashti (ngreacã) multu; tsi nu easti lishor trã fãtseari; tsi calcã (apulcuseashti) cu puteari pri loclu (fatsa) pri cari shadi; ngreu, discul, zori, zorti, etc. (fig:
1: greu = mari, arãu, slab, urut, ahãndos, avut, etc.; expr:
2: (muljari, pravdã feaminã) escu greauã = hiu cu njic tu pãnticã; ashteptu njic; escu sartsinã (cu njic), escu ncãrcatã (cu njic);
3: u leg tu greauã = u tsãn unã sh-nu nj-alãxescu mintea, cã am i nu am ãndriptati, cu tuti cã altsã pot s-aibã altã minti;
4: ãlj coc un somnu greu = dormu multu ahãndos;
5: nj-yini greu = nj-yini s-lishin, ãnj cher aearea;
6: greu, ca muntili tsi ngreacã = multu di multu greu)
{ro: greu, dificil, gravidă (femeie)}
{fr: lourd, pesant, grave, difficile, gravide}
{en: heavy, grave, difficult, pregnant}
ex: saclu eara greu sh-mizi-l purta pri pãltãri; nãpoi suntu grealili (lucrili tsi zixescu multu icã lucrili tsi nu suntu lishor trã fãtseari); lucrarea easti greauã; muntsãlj multu grei; nj-yini greu tora tu-aushatic; greali (disculi trã tritseari, trã arãvdari) suntu xeanili; pãduri greauã (mari tufoasã); durnja somnu greu (fig: ahãndos); eara greauã (fig: mari) sãrbãtoari; trapsit lãngori greali (fig: multu slabi); Sãmãrina deadi neauã, nveasta-al Dzimã nchisi greauã
(expr: sartsinã, cu njic tu pãnticã); eapa armasi greauã
(expr: cu njic tu pãnticã); cãdzu un di greilji (fig: di-atselj ma mãri, avuts, cu puteari); el easti di greilji; grei (fig: avuts) nicuchiri; neavutlu u ligã tu greauã
(expr: u tsãnu pi-a lui shi nu sh-alãxi mintea); u ligã tu greauã, ca gumarlu pri punti; cãndu ficiorlu-lj cutsea somnu greu (fig: durnja ahãndos); amirãroanja eara greauã (cu njic tu pãnticã); giuratlu aestu greu ca muntili tsi ngreacã
(expr: greu, multu di multu greu)

§ ngreu1 (ngréŭ) adg ngreauã (ngreá-ŭã), ngrei (ngréĭ), ngreali/ngreale (ngreá-li) – (unã cu greu1)
ex: easti ngreu saclu, nu va pots s-lu portsã; tsal Stasi armasi ngreauã (ashteaptã njic)

§ greu2 (gréŭ) adv – cu greatsã; cu zori; cu disculii; ngreu
{ro: greu}
{fr: lourdement, péniblement}
{en: with difficulty}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn