DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

discul

discul (dís-culŭ) adg disculã (dís-cu-lã), disculj (dís-culjĭ), disculi/discule (dís-cu-li) – tsi easti greu trã fãtseari; tsi nu easti lishor; greu, (ca) zori
{ro: greu, dificil}
{fr: difficile}
{en: difficult}

§ discula (dís-cu-la) adv – (tsi s-fatsi) cu zori; cu greatsã; greu
{ro: greu, dificil}
{fr: difficilement}
{en: with difficulty}

§ discu-lii/disculie (dis-cu-lí-i) sf disculii (dis-cu-líĭ) – lucru tsi easti greu trã fãtseari; zori, griutati, ghiucã, gãrãminã
{ro: greutate, dificultate}
{fr: difficulté}
{en: difficulty}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

cos

cos (cósŭ) vb III shi II cusui (cu-súĭ), cuseam (cu-seámŭ), coasi-ri/coasire (cŭá-siri) shi cuseari/cuseare (cu-seá-ri) – cu agiutorlu-a unui ac (tsi fatsi guvi) sh-hir (tsi easti tricut prit aesti guvi), fac unã singurã cumatã, di dauã (i ma multi) cumãts di pãndzã (stranj, peatitsi, cheali, etc.) icã dauã pãrtsã arupti dit idyea cumatã; cu un ac shi hir, ncljid unã guvã dit pãndzã;
(expr:
1: l-cos sh-pri dinãinti sh-pri dinãpoi = lu-arãd ghini;
2: mi coasi ghini = mi bati ghini, ãnj da un shcop bun;
3: mi cos di mãcari = mãc multu, mi fãnãtescu di mãcari)
{ro: coase}
{fr: coudre}
{en: sew, stich}
ex: s-dutsea s-coasã; araftul va nã coasã sarica; coasã-nj guva di la cãmeasha aruptã; l-cusum sh-pri dinãinti sh-pri dinãpoi
(expr: lu-arãsim ghini); lj-cusui multi (lj-ded multi, l-bãtui ghini, lj-ded un shcop bun); nã cusurã ca ghini
(expr: nã bãturã ca ghini); s-cusurã di mãcari
(expr: s-fãnãtirã di mãcari)

§ cusut (cu-sútŭ) adg cusutã (cu-sú-tã), cusuts (cu-sútsĭ), cusuti/cusute (cu-sú-ti) – (cumãts di stranj, pãndzã, lucri) tsi suntu fapti s-hibã ca unã cumatã cu agiutorlu-a unui ac shi hir
{ro: cusut}
{fr: cousu}
{en: sewn, stiched}

§ coasiri/coasire (cŭá-si-ri) sf coasiri (cŭá-sirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-coasi tsiva; cuseari
{ro: acţiunea de a coase; coasere}
{fr: action de coudre}
{en: action of sewing, of stiching}

§ cuseari/cuseare (cu-seá-ri) sf cuseri (cu-sérĭ) – (unã cu coasiri)

§ nicusut (ni-cu-sútŭ) adg nicusutã (ni-cu-sú-tã), nicusuts (ni-cu-sútsĭ), nicusuti/nicusute (ni-cu-sú-ti) – (cumãts di stranj, pãndzã, lucri) tsi nu suntu cusuti deadun (cu agiutorlu-a unui ac sh-un hir)
{ro: necusut}
{fr: qui n’est pas cousu}
{en: which is not sewn (stiched)}

§ nicoasiri/nicoasire (ni-cŭá-si-ri) sf nicoasiri (ni-cŭá-sirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu nu s-coasi tsiva; nicuseari

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

discu

discu (dís-cu) sn discuri (dís-curĭ) – hãlati arucutoasã ca un pheat mari sh-tes (di bãcãri, di-asimi, di lemnu, etc.) cu mãrdzinjli niheamã sculati cãtrã nsus, tu cari s-mescu di-aradã oaspitsli cu mãcãruri (lãcumi, cafei, etc.); lucru arucutos, suptsãri, ndreptu shi tes; pheat tu cari s-adunã paradz (la bisearicã di la crishtinj); tavã, tãvã, tavlã, tãvlii, pladã, apladã;
(expr: lu ngrupãm cu discul = muri dip oarfãn shi nu-alãsã paradz cu cari s-hibã ngrupat; tr-atsea lu ngrupãm cu agiutor di la lumi)
{ro: disc, taler}
{fr: disque, plateau}
{en: disc, tray}
ex: discu (tãvã) di-asimi; shi tini didesh la discu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

garameti/garamete

garameti/garamete (ga-ra-mé-ti) sf garamets (ga-ra-métsĭ) – mutrirea, vrundida sh-cãshtiga tsi u-aspuni cariva trã nai ma njiclu lucru, cãndu fatsi tsiva; lucru adrat cu multã arãvdari shi bãgari oarã la nai ma njitsli minutsãlj
{ro: migală}
{fr: peine, difficulté, minutie}
{en: scrupulousness, difficulty, minute detail}
ex: va s-hibã mari garameti (cãshtigã, vrundidã) tu aestu lucru; ari garameti (caftã arãvdari, cãshtigã) aestu lucru; tradzi garameti

§ gara-mitliu (ga-ra-mit-líŭ) adg garamitlii/garamitlie (ga-ra-mit-lí-i), garamitlii (ga-ra-mit-líĭ), garamitlii (ga-ra-mit-líĭ) – tsi caftã multã vrundidã, cãshtigã, etc. tra si s-facã; tsi nu easti lishor si s-facã; greu, discul
{ro: anevoios}
{fr: difficile, malaisé}
{en: difficult}
ex: nu mi-acats di-aestã zãnati cã easti garamitljii (easti greauã trã fãtseari, caftã multã cãshtigã sh-bãgari oarã cãndu s-fatsi)

§ gãrã-minã (gã-rã-mí-nã) sf gãrãmini/gãrãmine (gã-rã-mí-ni) – lucru tsi easti greu trã fãtseari; disculii, zori, ghiucã;
(expr: s-ducã tu gãrãminã = s-lu lja neclu)
{ro: difficultate, migală}
{fr: difficulté, peine, désagrément}
{en: difficulty}
ex: mi-acãtsai di gãrãmina-aestã (di lucrul aestu greu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

ghiucã

ghiucã (ghĭú-cã) sf pl(?) – lucru tsi easti greu trã fãtseari; disculii, zori, gãrãminã
{ro: dificultate}
{fr: difficulté}
{en: difficulty}
ex: nu pots dot culai shi mari ghiucã pãnã s-lu-aduts

§ ghiuci/ghiuce (ghĭú-ci) sf ghiuci (ghĭúcĭ) – pãreari di-arãu; niisihii
{ro: părere de rău, nelinişte}
{fr: regret, inquiétude}
{en: regret, uneasiness, restlessness}
ex: nj-u ghiuci (nj-pari-arãu, nj-cadi greu); lj-yini ghiuci (lj-yini greu, nu-ari isihii) fãrã nãs cu cari ari bãnatã ahãt chiro

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

greu1

greu1 (gréŭ) adg greauã (greá-ŭã), grei (gréĭ), greali/greale (greá-li) – tsi zixeashti (ngreacã) multu; tsi nu easti lishor trã fãtseari; tsi calcã (apulcuseashti) cu puteari pri loclu (fatsa) pri cari shadi; ngreu, discul, zori, zorti, etc. (fig:
1: greu = mari, arãu, slab, urut, ahãndos, avut, etc.; expr:
2: (muljari, pravdã feaminã) escu greauã = hiu cu njic tu pãnticã; ashteptu njic; escu sartsinã (cu njic), escu ncãrcatã (cu njic);
3: u leg tu greauã = u tsãn unã sh-nu nj-alãxescu mintea, cã am i nu am ãndriptati, cu tuti cã altsã pot s-aibã altã minti;
4: ãlj coc un somnu greu = dormu multu ahãndos;
5: nj-yini greu = nj-yini s-lishin, ãnj cher aearea;
6: greu, ca muntili tsi ngreacã = multu di multu greu)
{ro: greu, dificil, gravidă (femeie)}
{fr: lourd, pesant, grave, difficile, gravide}
{en: heavy, grave, difficult, pregnant}
ex: saclu eara greu sh-mizi-l purta pri pãltãri; nãpoi suntu grealili (lucrili tsi zixescu multu icã lucrili tsi nu suntu lishor trã fãtseari); lucrarea easti greauã; muntsãlj multu grei; nj-yini greu tora tu-aushatic; greali (disculi trã tritseari, trã arãvdari) suntu xeanili; pãduri greauã (mari tufoasã); durnja somnu greu (fig: ahãndos); eara greauã (fig: mari) sãrbãtoari; trapsit lãngori greali (fig: multu slabi); Sãmãrina deadi neauã, nveasta-al Dzimã nchisi greauã
(expr: sartsinã, cu njic tu pãnticã); eapa armasi greauã
(expr: cu njic tu pãnticã); cãdzu un di greilji (fig: di-atselj ma mãri, avuts, cu puteari); el easti di greilji; grei (fig: avuts) nicuchiri; neavutlu u ligã tu greauã
(expr: u tsãnu pi-a lui shi nu sh-alãxi mintea); u ligã tu greauã, ca gumarlu pri punti; cãndu ficiorlu-lj cutsea somnu greu (fig: durnja ahãndos); amirãroanja eara greauã (cu njic tu pãnticã); giuratlu aestu greu ca muntili tsi ngreacã
(expr: greu, multu di multu greu)

§ ngreu1 (ngréŭ) adg ngreauã (ngreá-ŭã), ngrei (ngréĭ), ngreali/ngreale (ngreá-li) – (unã cu greu1)
ex: easti ngreu saclu, nu va pots s-lu portsã; tsal Stasi armasi ngreauã (ashteaptã njic)

§ greu2 (gréŭ) adv – cu greatsã; cu zori; cu disculii; ngreu
{ro: greu}
{fr: lourdement, péniblement}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

i3

i3 (i), -i, shi i- (i, shi -ĭ, ĭ-) vb (forma shcurtã a zborlui “easti”, indicativlu prizentu, pirsoana-a 3-a sing, di la verbul “escu/hiu”; vedz hiu icã escu) – easti, ãi
{ro: este}
{fr: il/elle est}
{en: he/she is}
ex: i (easti) om discultsu; i (easti) vrearea dusã; vrearea-i (vrearea easti) dusã; ghinea-i dusã; i-a meu!, i-a meu! (easti-a meu!, easti-a meu!)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

ncaltsu

ncaltsu (ncál-tsu) (mi) vb I ncãltsai (ncãl-tsáĭ), ncãltsam (ncãl-tsámŭ), ncãltsatã (ncãl-tsá-tã), ncãltsari/ncãltsare (ncãl-tsá-ri) –1: (ãnj) bag pãputsãli (mestrili) n cicior;
2: bag petali a calui;
3: u ndreg calea cu chetsrã i pisã tra s-poatã s-urdinã ma ghini amãxili; ãncaltsu, ancaltsu; (fig:
1: lu ncaltsu = cu minciunj l-fac pri cariva s-pistipseascã i s-facã tsi voi mini; lu-arãd, l-minciunedz, lu-aplãnãsescu, l-plãnãsescu, l-plãnisescu, l-plãnipsescu, l-plãnescu; expr:
2: lu ncaltsu sh-lu discaltsu = lu-arãd multu di multu, fãrã ca el s-poatã s-mi aducheascã;
3: ncaltsu sh-puriclu = hiu multu dishteptu sh-pot s-arãd lishor lumea;
4: cãndu va si ncaltsã puriclu = vãrnãoarã, cã puriclu nu poartã pãputsã i petali)
{ro: încălţa; potcovi; pava (stradă)}
{fr: chausser; ferrer (un cheval); paver (le chemin)}
{en: put on shoes (slippers); shoe (a horse); pave (a street)}
ex: cu tsãruhili vã ncãltsat; armãnlu nu si ncaltsã (nu poartã pãputsã); cai nu si ncaltsã earna?; dusi si ncaltsã caljlji; lji ncãltsash caljlji?; s-lã ncaltsu cãti nã petalã; ta si-nj tsã ncaltsã calu; unãoarã sh-un chiro, cãndu puriclu s-ancãltsa (sh-bãga petali); nu putu s-lu ncaltsã (fig: s-lu-arãdã) di aestã oarã; nathi-matã, vrei s-mi ncaltsã (fig: s-mi-arãdz)?; nu mi ncaltsã (fig: nu mi-arãdi); atsel lu ncaltsã sh-lu discaltsã
(expr: lu-arãdi multu di multu); mi ncãltsã (fig: mi-arãsi) ghini, nj-streasi dauãli cicioari tu unã pãputsã

§ ncãltsat (ncãl-tsátŭ) adg ncãltsatã (ncãl-tsá-tã), ncãltsats (ncãl-tsátsĭ), ncãltsati/ncãltsate (ncãl-tsá-ti) –1: tsi sh-ari bãgatã pãputsãli; (pãputsã) tsi easti bãgatã n cicior;
2: (calu) tsi-lj s-ari bãgatã petali;
3: (calea) tsi easti ndreaptã cu chetsrã i pisã; an-cãltsat, ãncãltsat
{ro: încălţat; potcovit, pavat}
{fr: chaussé; ferré (un cheval); pavé}
{en: with the shoes on (man or horse); paved (a street)}
ex: sucachea di marmari ncãltsatã

§ ncãltsari/ncãltsare (ncãl-tsá-ri) sf ncãltsãri (ncãl-tsắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu si ncaltsã tsiva (oaminjlji cu pãputsi, caljlji cu petali (fãricari), cãljurli cu cheatrã); ancãltsari ãncãltsari
{ro: acţiunea de a încălţa; de a potcovi; de a pava (stradă); încălţare; potcovire; pavare (stradă)}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn