cloci/cloce (cló-ci) sf cloci (clócĭ) – gãljinã tsi shadi pi oauã tra sã scoatã pulj; gãljinã tsi ari scoasã pulj di putsãn chiro (pulj tsi-alagã dupã nãsã tut chirolu); cloaci, closhcã, clotsã;
(expr:
1: ca pulj fãrã cloci = singuri, oarfãnj, fãrã pãrintsã, nimutrits di vãrnu;
2: furã oauã di sum cloci = (i) easti-ahãntu bun fur, cã nitsi clocea nu lu-aducheashti cãndu-lj furã oauãli di sum ea; (ii) zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi easti mastur bun, tsi lj-acatsã multu mãna)
{ro: cloşcă}
{fr: couveuse}
{en: sitting hen, hatcher}
ex: clocea i di leamni sh-cheatrã, puljlji-lj sunt di cheali sh-carni (angucitoari: casa shi oaminjlji); clocea albã cãndu yini, puljlji tuts lj-arãspãndeashti, clocea lai-lj lja la sini shi cu vreari lj-anvileashti (angucitoari: dzua shi noaptea); bãgai cloci; clocea tsi nu s-ashtearni tu cuibar, pulj nu scoati; vidzui nã cloci cu puljlji dupã nãsã; lj-adunã tuts, ca clocea puljlji; armasirã, mãratslji, ca pulj fãrã cloci
(expr: oarfãnj, fãrã mutriri shi agiutor di la vãrnu); fãrã mumã, ca pulj fãrã cloci; aestu s-featsi un ljipurar sh-mãcã clocea cu doisprãdzatslji pulj; eara ahtari fur, cã-ts fura inima dit ljepuri shi oauãli di sum cloci, fãrã s-aducheascã
§ cloaci/cloace (clŭá-ci) sf cloci (clócĭ) – (unã cu cloci)
ex: aflã-ts, cloace, puljlji
§ clotsã1 (cló-tsã) sf clotsã (cló-tsã) – (unã cu cloci)
§ closhcã1 (clósh-cã) sf closhti (clósh-tĭ) – (unã cu cloci)
§ Closhca2 cu Pulj (Clósh-ca cu Púljĭ) sf fãrã pl – unã parei (multimi, adunãturã) di steali di pri tser tsi sh-u-adutsi cu-unã gãlinushi cu pulj deavãrliga; Gãljinushi, Closhca cu Pulj
{ro: Cloşca cu Pui (stele)}
{fr: Pléiade}
{en: Pleiad}
§ clucescu (clu-cĭés-cu) vb IV clucii (clu-cíĭ), cluceam (clu-cĭámŭ), clucitã (clu-cí-tã), cluciri/clucire (clu-cí-ri) – (trã gãljinj, pulj) stau pri oauã tra s-li fac si scoatã pulj; (soarili) lu-ardi un ou, lu ncãldzashti, lu-amputi, lu-aspardzi; culcescu, cucescu, cluvyisescu;
(expr:
1: u clucescu = stau tu crivati sh-nu fac tsiva, ca unã cloci tsi cluceashti; stau, minduescu multu, nu dzãc tsiva, mi frimintu, di cum s-lu fac un lucru;
2: un lucru s-cluceashti = un lucru si ndreadzi, s-aprindi, s-acreadzã, s-aspardzi)
{ro: cloci}
{fr: couver}
{en: hatch (eggs)}
ex: tu pãhnii cluceashti gãljina; gãljina cari cluceashti, vãrnãoarã nu sã ngrashi, tsi cluceshti tu ashtirnut
(expr: tsi stai ca unã cloci sh-mindueshti ahãndos) pãnã ti prãndzu?; shadi sh-cluceashti n casã (sta dipriunã n casã, nu fatsi tsiva shi mash s-mindueashti); sã ncljisi n casã s-cluceascã plãngul
(expr: si sta shi s-plãngã dipriunã)
§ clucit (clu-cítŭ) adg clucitã (clu-cí-tã), clucits (clu-cítsĭ), cluciti/clucite (clu-cí-ti) – (ou) pri cari ari shidzutã unã cloci, cari ari scoasã pulj; cari s-ari amputsãtã (di cãldurã, di soari); culcit, cucit, cluvyisit
{ro: clocit}
{fr: qui est (devenu) couvé}
{en: hatched (eggs)}
ex: acumprai oauã cluciti (oauã mputsãti, asparti); s-cluci moarea
(expr: s-acri, s-featsi)
§ cluciri/clucire (clu-cí-ri) sf cluciri (clu-círĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu gãljina cluceashti; culciri, cuciri, cluvyisiri
{ro: acţiunea de a cloci; clocire}
{fr: action de couver}
{en: (for hen) action of hatching eggs}
§ culcescu (cul-cĭés-cu) vb IV culcii (cul-cíĭ), culceam (cul-cĭámŭ), culcitã (cul-cí-tã), culciri/culcire (cul-cí-ri) – (unã cu clucescu)
ex: biba vãrnãoarã nu culceashti; nu-nj para eara boilj-acasã shi tutã dzua culcii tu ashtirnut
(expr: shidzui, dzãcui tu crivati)
§ culcit (cul-cítŭ) adg culcitã (cul-cí-tã), culcits (cul-cítsĭ), culciti/culcite (cul-cí-ti) – (unã cu clucit)
ex: ou culcit (aspartu, mputsãt)
§ culciri/culcire (cul-cí-ri) sf culciri (cul-círĭ) – (unã cu cluciri)
§ cucescu2 (cu-cĭés-cu) vb IV cucii (cu-cíĭ), cuceam (cu-cĭámŭ), cucitã (cu-cí-tã), cuciri/cucire (cu-cí-ri) – (unã cu clucescu)
§ cucit2 (cu-cítŭ) adg cucitã (cu-cí-tã), cucits (cu-cítsĭ), cuciti/cucite (cu-cí-ti) – (unã cu clucit)
§ cuci-ri2/cucire (cu-cí-ri) sf cuciri (cu-círĭ) – (unã cu cluciri)
§ cluvyiu (clúv-yĭu) adg cluvyi/cluvye (clúv-yi), cluvyi (clúv-yi), cluvyi/cluvye (clúv-yi) – (ou) tsi easti clucit; clucit; (fig: cluvyiu = (i) (mãcari, ou) tsi easti aspartu sh-amputãt; (ii) (lucru) tsi nu-ari tsiva nuntru, tsi easti gol, cufchiu)
{ro: clocit, stricat}
{fr: couvé, gâté, vide}
{en: sat by a hen, spoiled, empty}
ex: ari un cap cluvyiu (fig: gol, sec, cufchiu, fãrã minti, etc.)
§ cluvyisescu (cluv-yi-sés-cu) vb IV cluvyisii (cluv-yi-síĭ), cluvyiseam (cluv-yi-seámŭ), cluvyisitã (cluv-yi-sí-tã), cluvyisiri/cluvyisire (cluv-yi-sí-ri) – (unã cu clucescu)
(expr:
1: (ou, mãcari, lucru) cluvyiseashti = (ou, mãcari, lucru) s-aspardzi, s-amputi;
2: (aranã) cluvyiseashti = (arana) adunã, fatsi pronj, coatsi)
§ cluvyisit (cluv-yi-sítŭ) adg cluvyisitã (cluv-yi-sí-tã), cluvyisits (cluv-yi-sítsĭ), cluvyisi-ti/cluvyisite (cluv-yi-sí-ti) – (unã cu clucit)
§ cluvyisiri/cluv-yisire (cluv-yi-sí-ri) sf cluvyisiri (cluv-yi-sírĭ) – (unã cu cluciri)
§ disclots (dis-clótsŭ) vb I disclutsai (dis-clu-tsáĭ), disclutsam (dis-clu-tsámŭ), disclutsatã (dis-clu-tsá-tã), disclutsari/disclutsare (dis-clu-tsá-ri) – (trã gãlinj, pulj) astãmãtseashti cu starea pri oauã tra s-li facã si scoatã pulj; (soarili) astãmãtseashti cu ncãldzãrea-a unui ou, cu amputsãrea-a lui
{ro: înceta de a cloci}
{fr: cesser de couver}
{en: stop hatching eggs}
§ disclutsat (dis-clu-tsátŭ) adg disclutsatã (dis-clu-tsá-tã), disclutsats (dis-clu-tsátsĭ), disclutsa-ti/disclutsate (dis-clu-tsá-ti) – (ou) tsi easti scos di sum cloci
{ro: ou care nu mai este clocit}
{fr: (oeuf) qui n’est plus couvé}
{en: (egg) that is no longer hatched}
§ disclutsari/disclutsare (dis-clu-tsá-ri) sf disclutsãri (dis-clu-tsắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu gãljina si scoalã di pi oauã ninti ca s-easã puljlji
{ro: acţiunea de a înceta cu clocitul}
{fr: action de cesser à couver}
{en: action of stopping to hatch eggs}
