|
|
dischicari/dischicare
dischicari/dischicare (dis-chi-cá-ri) sf – vedz tu disic
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: disicdischicat
dischicat (dis-chi-cátŭ) adg – vedz tu disic
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: disicdischic
dischic (dis-chícŭ) (mi) vb I – vedz tu disic
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: disicdisic
disic (di-sícŭ) (mi) vb I disicai (di-si-cáĭ) shi discai (dis-cáĭ), disicam (di-si-cámŭ) shi discam (dis-cámŭ), disicatã (di-si-cá-tã) shi discatã (dis-cá-tã), disicari/disicare (di-si-cá-ri) shi disca-ri/discare (dis-cá-ri) – talj (aspargu) un lucru dealungului tu ma multi cumãts; talj, crep, aspargu, frãngu, mpartu, dinjic, etc.
(expr:
1: mi disic = mi mpartu ta s-fac ma multi lucri (diunãoarã);
2: nj-disic mintea (caplu) = mi frimintu cu ghiderli tsi-nj fac i cu minduirli shi cripãrli tsi am; glãrescu di minti cu zboarãli shi aurlãrli tsi nj-avdu;
3: disic mãcarea n gurã = cioamin sh-u meastic mãcarea n gurã;
4: u disic nãinti = cutedz s-mi duc nãinti, mi ncucutedz s-fac un lucru gioni)
{ro: despica, sparge; sfâşia}
{fr: fendre; déchirer}
{en: cleave, split}
ex: du-ti s-disits ndoauã leamni tu pãduri; disicã leamnili dit ubor tra s-fãtsem foclu tu vatrã; cãndu disicã (tãlje, dishcljisi) caplu a lamnjiljei; plãndzi di s-disicã
(expr: di glãreashti di minti); tsi vã disicats caplu
(expr: tsi cripats, tsi vã minduits sh-ahãntu multu) dipriunã?; ficiorlji aeshti-nj disicarã caplu
(expr: mi glãrirã di minti); ljundarlji s-ti disicã (dinjicã); nu pot s-mi disic
(expr: s-mi mpartu) di tuti pãrtsãli; tsi sh-cu dintsãlj ti disicã (dinjicã, cioaminã); shi cum di-a cãnjlor alãtrat s-disicã (s-huhuteashti) tutã valea; eara gioni, om tsi disicã nãinti; fratslji disicã muntsãlj
(expr: cuteadzã s-alagã muntsãlj), muma disicã amãrli
(expr: cuteadzã s-alagã pristi-amãri)
§ disicat (di-si-cátŭ) adg disicatã (di-si-cá-tã), disicats (di-si-cátsĭ), disicati/disicate (di-si-cá-ti) – tsi fu tãljat (aspartu) dealungului tu ma multi cumãts; cripat, aspartu, frãmtu, mpãrtsãt, dinjicat, etc.
{ro: despicat, spart, sfâşiat}
{fr: fendu; déchiré}
{en: cleaved, split}
§ discat (dis-cátŭ) adg discatã (dis-cá-tã), discats (dis-cátsĭ), discati/discate (dis-cá-ti) – (unã cu disicat)
§ disica-ri/disicare (di-si-cá-ri) sf disicãri (di-si-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-disicã tsiva; cripari, aspãrdzeari, frãndzeari, mpãrtsãri, dinjicari, etc.
sfinã
sfinã (sfí-nã) sf sfini/sfine (sfí-ni) – hãlati njicã di lemnu (metal i plasticã), tsi easti largã tu-un capit sh-ca tãljitoasã tu-alantã, tsi s-bagã tu lemnu (arburi) tra si s-disicã (talji) ma lishor; scãrpã; (fig: sfinã = minduiri, niisihii, cusuri, parti slabã)
{ro: pană (de tăiat lemne)}
{fr: cale, coin a fendre}
{en: wedge}
ex: disicã lemnul cu sfina; bagã-lj nã sfinã s-lu talj arburli ma lishor; dischicai bucinjlji cu sfini; bati-lj sfina; lj-intrã sfina (fig: minduirea); ascãpãm di-unã sfinã (fig: niisihii, minduiri); nu vã pidipsits, crishtinj, cã digeaba, mash io lji shtiu sfina (fig: partea slabã)
§ sfinusescu (sfi-nu-sés-cu) (mi) vb IV sfinusii (sfi-nu-síĭ), sfinuseam (sfi-nu-seámŭ), sfinusitã (sfi-nu-sí-tã), sfinusiri/sfinusire (sfi-nu-sí-ri) – lu ndreg un lucru tra s-nu s-minã (cu bãgarea di sfini, di peani di lemnu, etc.); l-fac un lucru si s-uidiseascã ghini (cu sfini, penuri, etc.) tra si sta niminat; ncãrfusescu (astãsescu) cu penuri di lemnu; (fig: sfinusescu = l-fac s-nu s-minã cu uidisirea, ncãrfusirea, etc. a lucrului)
{ro: înţepeni, întări cu cuie sau cu pene (de tăiat lemne)}
{fr: coincer; enclaver}
{en: wedge up; fix (as not to move)}
ex: ncljidi usha di u sfinuseashti; ts-u ncljidi sh-u sfinuseashti, si-lj plãndzi njila-a mãratãljei di dzãnã
§ sfinusit (sfi-nu-sítŭ) adg sfinusitã (sfi-nu-sí-tã), sfinusits (sfi-nu-sítsĭ), sfinusiti/sfinusite (sfi-nu-sí-ti) – tsi easti faptu s-nu s-minã (cu bãgarea di sfini)
{ro: înţepenit, întărit cu cuie sau cu pene (de tăiat lemne)}
{fr: coincé; enclavé}
{en: wedged up; fixed}
§ sfinusi-ri/sfinusire (sfi-nu-sí-ri) sf sfinusiri (sfi-nu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un lucru si sfinuseashti
{ro: acţiunea de a înţepeni, de a întări cu cuie sau cu pene (de tăiat lemne)}
{fr: action de coincer; d’enclaver}
{en: action of wedging up; of fixing}
ex: cãpachea va sfinusiri (uidisiri ghini, acãtsari cu penuri tra si sta niminatã, s-astupã ghini, etc.)
§ nsfin (nsfínŭ) vb I nsfinai (nsfi-náĭ), nsfinam (nsfi-námŭ), nsfinatã (nsfi-ná-tã), nsfinari/nsfinare (nsfi-ná-ri) – (unã cu sfinusescu)
tupoarã
tupoarã (tu-pŭá-rã) sf tupoari/tupoare (tu-pŭá-ri) – hãlati cu cari s-talji arburlji (s-disicã leamnili, etc.) sh-cari ari un trup di cilechi tãljitoari di-unã parti sh-unã coadã di lemnu di-alantã (di cari s-tsãni hãlatea cu mãna cãndu omlu agudeashti lemnul cu tupoara); tãpoarã, topoarã, tupor, tãpor;
(expr:
1: coadã di tupoarã = prudot; omlu tsi s-aspuni tu-unã alumtã cã easti oaspi cu cariva, ma (i) s-ari datã peascumta di partea-a dushmanlui i (ii) lj-dzãtsi a dushmanlui, peascumta, lucri ti oaspi tsi dushmanlu nu li cunoashti;
2: lj-u tãlje cu tupoara = lj-tãlje shcurtu zborlu, lj-u spusi pri fatsã)
{ro: topor}
{fr: hache, cognée}
{en: axe} tupoara cãdzu nghios; agiumsirã coadã di tupoarã
(expr: prudots); trag armãnjlji sh-cu tupoarã
§ tãpoarã (tã-pŭá-rã) sf tãpoari/tãpoare (tã-pŭá-ri) – (unã cu tupoarã)
ex: agãrshi tãpoara; cu tãpoarili tãljats; curiili-avdzãrã vreavã, cum cad surdi tãpoari
§ topoarã (to-pŭá-rã) sf topoari/topoare (to-pŭá-ri) – (unã cu tupoarã)
§ tupor (tu-pórŭ) sn tupoari/tupoare (tu-pŭá-ri) – (unã cu tupoarã)
ex: va tãljari cu tuporlu; lu-agudi cu tuporlu pi frãmti sh-lu-arucuti
§ tãpor (tã-pórŭ) sn tãpoari/tãpoare (tã-pŭá-ri) – (unã cu tupoarã)
ex: surdul cãntã tu pãduri (angucitoari: tãporlu, tsupata); unã eapã zurlã, alagã prit pãduri (angucitoari: tãporlu, tsupata); lemnul atsel strãmbul, tãporlu lu ndreadzi; mãrlji mor cu tãpoarili, njitslji mor cu lãludzli; cu tãporlu, cu schiparea, trã niheam di oarã cutia di mortu fu adratã; avea mash un tãpor cu cari tãlja leamni; s-lja di la hani un pescu shi s-alasã cãparã tãporlu; s-plãteascã pescul shi s-lja tãporlu; apoea lja un tãpor, sh-fatsi crutsea shi dzãtsi
§ tupurãts (tu-pu-rắtsŭ) sn tupurãtsã (tu-pu-rắ-tsã) – tãpor njic; tãpuric
{ro: toporaş}
{fr: petite hache, petite cognée}
{en: small axe, hatchet}
§ tãpuric (tã-pu-rícŭ) sn tãpuritsi/tãpuritse (tã-pu-rí-tsi) – (unã cu tupurãts)