DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

acats

acats (a-cátsŭ) (mi) vb I acãtsai (a-cã-tsáĭ), acãtsam (a-cã-tsámŭ), acãtsatã (a-cã-tsá-tã), acãtsari/acãtsare (a-cã-tsá-ri) – bag tu mãnã, ljau, apuc, spindzur; mi curdusescu, mi-ashternu, mi-acoapir; nchisescu (s-fac tsiva, sã zburãscu, s-amin tufechi, etc.), ahiurses-cu, ahiurhescu, apãrnjescu, nchiseashti s-sugã (natlu);
(expr:
1: acats casã = ljau cu nichi unã casã;
2: mi-acatsã caplu; mi-acatsã heavra; mi-acatsã tu lingurici; etc. = nchiseashti s-mi doarã caplu; hivrescu; nchiseashti s-mi doarã tu lingurici, etc.
3: acats guvili = fug sh-mi-ascundu;
4: nj-acatsã mintea = aduchescu lishor, hiu dishteptu pirã;
5: nji s-acatsã (tu gurmadz) = nj-armasi tsiva (nji s-astãmãtsi unã cumatã di mãcari i altutsiva) tu gãrgãlan shi nu pot s-u ngljit;
6: tsi s-lj-acatsã = easti multu putsãn shi nu lj-agiundzi, nu-l saturã;
7: s-acãtsã (di mãnj, di cicioari, di gurã, etc.) = sicã, dãmlusi di cicioari, mãnj, gurã, etc.;
8: acats corlu = intru s-gioc tu cor;
9: lu-acatsã (stranjili) = ãlj sta ghini (stranjili);
10: nu mi-acatsã loclu = nu-am arãvdari, nu am isihii, canda ashteptu si s-facã tsiva;
11: mi-acatsã amarea = ãnj yini s-versu, s-vom;
12: mi-acãtsã yinlu = mi mbitai; nj-yini-andralã; nj-yin mintsãli deavãrliga;
13: mi-acats di peri = acats s-mi bat, s-mi-anciup;
14: lj-acatsã mãna = poati s-facã lucru bun; easti bun la fãtsearea-a unui lucru;
15: li-acats aloaturli cu cariva = mi fac bun oaspi cu cariva;
16: li-acats aloaturli trã numtã = mi ndreg trã numtã;
17: acatsã loc = fatsi lucrul tsi lipseashti, ngreacã; etc. etc.;
18: s-acatsã tengirea (pri foc) = s-ardi fundul di tengiri, s-afumã tengirea;
19: mi-acatsã dratslji (di ureclji) = mi-aprindu foc, mi nãirescu multu;
20: u-acats feata = u bag feata tu-ashtirnut, u-ambair, u ncalic, u nitinjisescu;
21: acatsã njic = (muljarea) cadi greauã (tra s-facã njic);
22: lu-acats cu mãyi = lj-fac mãyi sh-nu mata poati si sh-facã lucrul di-aradã;
24: mi-acats stihimã = mi-aduchescu cu cariva cu cari nu hiu sinfuni ti-un lucru ca, atsel tsi nu ari ndriptati s-da tsiva (di-aradã paradz) a atsilui tsi ari ndriptati, dupã tsi va s-aflãm deadun cum easti lucrul dealihea; bag stihimã;
25: nj-acatsã ghini = ved hãiri, am prucuchii)
{ro: agăţa, prinde, începe}
{fr: accrocher, attraper, saisir, occuper, commencer}
{en: catch, occupy, start}
ex: patru frats si ved ãn fatsã, shi nu pot tra si s-acatsã (angucitoari: chiushadzlji); i lu-adari un lucru, i nu ti-acatsã (nu lu nchisea); di tsi s-acatsã, s-usucã; lu-acãtsãm (ãl bãgãm tu mãnã) tu pãduri; picurarlji acãtsarã (ãlj loarã, s-ashtirnurã tu) giuneapinjlji; cã va-acatsã (va s-acoapirã cu) neauã muntsãlj; di cu noaptea s-lucreadzã-acãtsarã (nchisirã); acãtsarã (ahiursirã) s-da cap; foclu acãtsã (ãnchisi si s-aprindã); intrai tu cor shi u-acãtsai (u loai) di mãnã; di-altã parti acatsã corlu (apãrnjashti corlu; icã el/ea intrã tu cor); s-acãtsã di (agiundzi tu) muntsã; acãtsarã (nchisirã s-aminã) tufechi cu purintsãlj; natlu nu-acatsã (nu nchiseashti s-sugã); va ti-acats (va nj-ahãrzeshti ca unã) poartã; vituljlu gras tsi nu lu-acatsã (nu lu ncapi, nu poati s-lu misurã) zigha; lu-acãtsai (spindzurai) paltul di penurã; nã lai sãrmã, tsi s-lj-acatsã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cãtinar

cãtinar (cã-ti-nárŭ) sn cãtinari/cãtinare – hãlati njicã (cu cari si ncljiadzã unã ushã) faptã dit un trup (tsi ari tu el unã micãnii tri ncljiari) sh-unã soi di mãnear ca unã petalã acãtsatã (ligatã) la un capit di trup sh-di-alantu capit tsi s-acatsã tut di trup ma cu-unã cljai; catinã, cãtinat (fig: cãtinar = cljai, cheai, dishcljidzãtoari)
{ro: lacăt}
{fr: serrure, cadenas}
{en: lock, padlock}
ex: portsã ncljisi cu trei cãtinari

§ catinã1 (cá-ti-nã shi ca-tí-nã) sf catini/catine (cá-ti-ni shi ca-tí-ni) – (unã cu cãtinar)
ex: tsãni tuti lucrili sum catinã (cãtinar; icã fig: cljai)

§ cãtinat (cã-ti-nátŭ) sn cãtinati/cãtinate (cã-ti-ná-ti) – (unã cu cãtinar)
ex: ari cãtinat la poartã

§ cãtnã (cãt-nắ) sm cãtnadz (cãt-nádzĭ) – omlu tsi vindi sh-fatsi mirimets la cljei sh-la cãtinari
{ro: lăcătuş}
{fr: serrurier}
{en: locksmith}

§ cãtinãrii/cãtinãrie (cã-ti-nã-rí-i) sf cãtinãrii (cã-ti-nã-ríĭ) – tehnea-a-atsilui tsi fatsi cãtinari; ducheanea iu s-vindu (icã iu s-fac) cãtinari
{ro: lăcătuşărie}
{fr: métier du serrurier; serrurerie}
{en: locksmith profession; locksmith shop}
ex: la noi eara arshini si nveatsã armãnjlji cãtinãria, dzãtsea cã easti a ghiftsãlor

§ ncatin (ncá-tinŭ) (mi) vb I ncãtinai (ncã-ti-náĭ), ncãtinam (ncã-ti-námŭ), ncãtinatã (ncã-ti-ná-tã), ncãtina-ri/ncãtinare (ncã-ti-ná-ri) – ncljiedz cu-un cãtinar un lucru (poartã, dulapi, etc.); bag catina
{ro: închide cu lacătul}
{fr: fermer avec la serrure}
{en: lock with a padlock}
ex: agãrshii sã ncatin (s-u ncljiedz cu cãtinarlu) gãrdina; tuti suntu ncãtinati (ncljiati cu cãtinarlu)

§ ncãtinat (ncã-ti-nátŭ) adg ncãtinatã (ncã-ti-ná-tã), ncãtinats (ncã-ti-nátsĭ), ncãtinati/ncãtinate (ncã-ti-ná-ti) – tsi easti ncljiat cu unã catinã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cãtrãmã1

cãtrãmã1 (cã-trã-mắ) sm cãtrãmadz (cã-trã-mádzĭ) – curãili cu cari s-aspuni a calui tsi s-facã (iu si s-ducã, cãndu s-astãmãtseascã, etc.); aghemi, ghemi, fãrnu, frãn, afãr
{ro: frâu}
{fr: bride}
{en: bridle}
ex: bagã-lj cãtrãmãlu a calui

§ ncãtrãmedz1 (ncã-trã-médzŭ) vb I ncãtrãmai (ncã-trã-máĭ), ncãtrãmam (ncã-trã-mámŭ), ncãtrãmatã (ncã-trã-má-tã), ncãtrãmari/ncãtrãmare (ncã-trã-má-ri) – bag cãtrãmãlu a calui; trag di cãtrãmãlu-a calui tra s-astãmãtseascã; lj-aspun a calui (cu-unã minari a cãtrãmãlui, a fãrnului) cãtrã iu si s-ducã; lu-acats calu cu cãtrãmãlu di-un par tra s-nu s-minã dit loc (cãndu mini voi s-fac un altu lucru)
{ro: înfrâna calul}
{fr: brider un cheval}
{en: bridle}
ex: ncãtrãmã calu (bãgã aghemea a calui) cã vrea s-njargã la pãnãyir

§ ncãtrãmat1 (ncã-trã-mátŭ) adg ncãtrãmatã (ncã-trã-má-tã), ncãtrãmats (ncã-trã-mátsĭ), ncãtrãmati/ncãtrãmate (ncã-trã-má-ti) – (calu) tsi-lj s-ari bãgatã cãtrãmãlu; (calu) tsi easti astãmãtsit (cu-unã trãdzeari a cãtrãmãlui)
{ro: înfrânat (calul)}
{fr: bridé (un cheval)}
{en: bridled}

§ ncãtrãmari1/ncãtrãmare (ncã-trã-má-ri) sf ncãtrã-mãri (ncã-trã-mắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un cal easti ncãtrãmat
{ro: acţiunea de a înfrâna calul; înfrânare de cal}
{fr: action de brider un cheval}
{en: action of bridling}

§ discãtrãmedz (dis-cã-trã-médzŭ) vb I discãtrãmai (dis-cã-trã-máĭ), discãtrãmam (dis-cã-trã-mámŭ), discãtrãmatã (dis-cã-trã-má-tã), discãtrãmari/dis-cãtrãmare (dis-cã-trã-má-ri) – scot curãili cu cari s-aspuni a calui tsi s-facã (iu si s-ducã, cãndu s-astãmãtseascã, etc.); alas (slãghescu) fãrnul dit mãnã tra s-poatã calu si s-ducã iu va; disfãrnu
{ro: scoate frâul calului}
{fr: enlever la bride d’un cheval}
{en: take the bridle off the horse}

§ discãtrãmat (dis-cã-trã-mátŭ) adg discãtrãmatã (dis-cã-trã-má-tã), discãtrãmats (dis-cã-trã-mátsĭ), discãtrãmati/discãtrãmate (dis-cã-trã-má-ti) – (cal) tsi-lj s-ari scoasã frãnlu (aghemea, cãtrãmãlu); disfãrnat

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn