Dictsiunar

acats (a-cátsŭ) (mi) vb I acãtsai (a-cã-tsáĭ), acãtsam (a-cã-tsámŭ), acãtsatã (a-cã-tsá-tã), acãtsari/acãtsare (a-cã-tsá-ri) – bag tu mãnã, ljau, apuc, spindzur; mi curdusescu, mi-ashternu, mi-acoapir; nchisescu (s-fac tsiva, sã zburãscu, s-amin tufechi, etc.), ahiurses-cu, ahiurhescu, apãrnjescu, nchiseashti s-sugã (natlu);
(expr:
1: acats casã = ljau cu nichi unã casã;
2: mi-acatsã caplu; mi-acatsã heavra; mi-acatsã tu lingurici; etc. = nchiseashti s-mi doarã caplu; hivrescu; nchiseashti s-mi doarã tu lingurici, etc.
3: acats guvili = fug sh-mi-ascundu;
4: nj-acatsã mintea = aduchescu lishor, hiu dishteptu pirã;
5: nji s-acatsã (tu gurmadz) = nj-armasi tsiva (nji s-astãmãtsi unã cumatã di mãcari i altutsiva) tu gãrgãlan shi nu pot s-u ngljit;
6: tsi s-lj-acatsã = easti multu putsãn shi nu lj-agiundzi, nu-l saturã;
7: s-acãtsã (di mãnj, di cicioari, di gurã, etc.) = sicã, dãmlusi di cicioari, mãnj, gurã, etc.;
8: acats corlu = intru s-gioc tu cor;
9: lu-acatsã (stranjili) = ãlj sta ghini (stranjili);
10: nu mi-acatsã loclu = nu-am arãvdari, nu am isihii, canda ashteptu si s-facã tsiva;
11: mi-acatsã amarea = ãnj yini s-versu, s-vom;
12: mi-acãtsã yinlu = mi mbitai; nj-yini-andralã; nj-yin mintsãli deavãrliga;
13: mi-acats di peri = acats s-mi bat, s-mi-anciup;
14: lj-acatsã mãna = poati s-facã lucru bun; easti bun la fãtsearea-a unui lucru;
15: li-acats aloaturli cu cariva = mi fac bun oaspi cu cariva;
16: li-acats aloaturli trã numtã = mi ndreg trã numtã;
17: acatsã loc = fatsi lucrul tsi lipseashti, ngreacã; etc. etc.;
18: s-acatsã tengirea (pri foc) = s-ardi fundul di tengiri, s-afumã tengirea;
19: mi-acatsã dratslji (di ureclji) = mi-aprindu foc, mi nãirescu multu;
20: u-acats feata = u bag feata tu-ashtirnut, u-ambair, u ncalic, u nitinjisescu;
21: acatsã njic = (muljarea) cadi greauã (tra s-facã njic);
22: lu-acats cu mãyi = lj-fac mãyi sh-nu mata poati si sh-facã lucrul di-aradã;
24: mi-acats stihimã = mi-aduchescu cu cariva cu cari nu hiu sinfuni ti-un lucru ca, atsel tsi nu ari ndriptati s-da tsiva (di-aradã paradz) a atsilui tsi ari ndriptati, dupã tsi va s-aflãm deadun cum easti lucrul dealihea; bag stihimã;
25: nj-acatsã ghini = ved hãiri, am prucuchii)
{ro: agăţa, prinde, începe}
{fr: accrocher, attraper, saisir, occuper, commencer}
{en: catch, occupy, start}
ex: patru frats si ved ãn fatsã, shi nu pot tra si s-acatsã (angucitoari: chiushadzlji); i lu-adari un lucru, i nu ti-acatsã (nu lu nchisea); di tsi s-acatsã, s-usucã; lu-acãtsãm (ãl bãgãm tu mãnã) tu pãduri; picurarlji acãtsarã (ãlj loarã, s-ashtirnurã tu) giuneapinjlji; cã va-acatsã (va s-acoapirã cu) neauã muntsãlj; di cu noaptea s-lucreadzã-acãtsarã (nchisirã); acãtsarã (ahiursirã) s-da cap; foclu acãtsã (ãnchisi si s-aprindã); intrai tu cor shi u-acãtsai (u loai) di mãnã; di-altã parti acatsã corlu (apãrnjashti corlu; icã el/ea intrã tu cor); s-acãtsã di (agiundzi tu) muntsã; acãtsarã (nchisirã s-aminã) tufechi cu purintsãlj; natlu nu-acatsã (nu nchiseashti s-sugã); va ti-acats (va nj-ahãrzeshti ca unã) poartã; vituljlu gras tsi nu lu-acatsã (nu lu ncapi, nu poati s-lu misurã) zigha; lu-acãtsai (spindzurai) paltul di penurã; nã lai sãrmã, tsi s-lj-acatsã

(expr: cãt s-lj-agiungã, cãt loc va s-lja sãrma tu stumahi)?; cãndu mi minduescu cãt lucru am, mi-acatsã heavra
(expr: canda lãndzidzãscu); acãtsat casã
(expr: loat casã cu nichi)?; pri mini mi-acatsã
(expr: ãnchisi s-mi doarã) tu lingurici; li mãcã! si-lj s-acatsã!
(expr: s-lj-armãnã tu grumadz); cu nãs nu putem s-n-acãtsãm
(expr: s-nã ncãrligãm, s-nã nciupãm; s-n-acãtsãm la ntreatsiri); acãtsã
(expr: cãdzu greauã) eapa cu nãs; mi-acãtsai
(expr: dada-nj cãdzu greauã cu mini) tru paranomãlj; nu lu-acatsã mintea
(expr: nu-achicãseashti, nu aducheashti); s-acãtsã
(expr: sicã, dãmlusi) di mãnj sh-di cicioari; lu-acatsã
(expr: ãlj sta ghini) armatli; lj-acãtsã ghini
(expr: vidzu hãiri cu) minciuna; lãili stranji mi-acatsã
(expr: nj-sta ghini); apa nu lu-avea acãtsatã
(expr: nu lj-avea faptã ghini); mi-acatsã
(expr: mi fatsi s-vom) amarea; bãgarã s-acatsã aloaturli trã numtã
(expr: si sã ndreagã trã numtã); lu-acãtsarã dratslji di ureclji
(expr: s-nãiri multu, s-inãtusi multu, timusi multu); s-avea acãtsatã di peri
(expr: s-avea ncãrligatã, nciupatã); muljari tsi lj-acatsã mãna di tuti
(expr: shtii s-facã multi lucri, cu mãsturilji, lishor sh-cum lipseashti); s-afirea s-nu lj-acatsã luna
(expr: s-nu-agiungã noaptea-amãnat); nu lu-acãtsa loclu
(expr: nu putea si sta tu-un loc; nu-l tsãnea, nu lu-avea loclu); zboarãli a tali acãtsarã loc
(expr: avurã griutati, featsirã lucrul tsi lipsea); nj-spunea cã la izvur acãtsarã feata aestã
(expr: u ncãlicarã, u-ambãirarã); cãldãrusha easti-acãtsatã
(expr: s-arsi pri foc) cu lapti; biu unã scafã di yin shi lu-acãtsã
(expr: lu-andrãlãsi, l-featsi sã-lj yinã mintsãli deavãrliga, lu mbitã); cum lu vidzu, acãtsã guvili
(expr: s-ascumsi); easti acãtsat cu mãyii
(expr: lj-si featsirã mãyi) di nu easti ghini; etc. etc.

§ acãtsat (a-cã-tsátŭ) adg acãtsatã (a-cã-tsá-tã), acãtsats (a-cã-tsátsĭ), acãtsati/acãtsate (a-cã-tsá-ti) – harea tsi u-ari un tsi easti acãtsat; tsi easti bãgat tu mãnã; loat, apucat, apcat, spindzurat, nchisit, etc.
{ro: agăţat, prins, ocupat}
{fr: accroché, attrapé, saisi, occupé}
{en: caught, occupied, started}
ex: suntu acãtsati (loati) cãljurli; cu mãnjli acãtsati (di lucru); ficiori acãtsats
(expr: a curi dadã avea cãdzutã greauã) Sãmbãta; tsi-ai di cãntsã acãtsat (mãrãnat)?

§ acãtsari/acãtsare (a-cã-tsá-ri) sf acãtsãri (a-cã-tsắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu acatsã cariva icã s-acatsã tsiva; loari, apucari, apcari, spindzurari, nchisiri, etc.
{ro: acţiunea de a agăţa, de a prinde, de a ocupa; agăţare, prindere, ocupare}
{fr: action d’accrocher, d’attraper, de saisir, d’occuper}
{en: action of catching, of occupying, of starting}
ex: nã acãtsam cu acãtsarea; tãmbarea vrea acãtsari (spindzurari di penurã)

§ neacãtsat (nea-cã-tsátŭ) adg neacãtsatã (nea-cã-tsá-tã), neacãtsats (nea-cã-tsátsĭ), neacãtsati/neacãtsate (nea-cã-tsá-ti) – tsi nu easti acãtsat; tsi nu-ari lucru; niloat, neapucat, nispindzurat, ninchisit, etc.
{ro: care nu este agăţat (prins, ocupat); neagăţat}
{fr: qui n’est pas pris, qui ne pas attrapé; inoccupé, chômeur}
{en: who is not caught (occupied); unemployed}
ex: ãl leagã di doi calj neacãtsats (tsi nu eara acãtsats; dit irghilii); easti neacãtsat (nu-ari lucru, shadi tutã dzua)

§ neacãtsari/neacãtsare (nea-cã-tsá-ri) sf neacãtsãri (nea-cã-tsắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva nu-acatsã icã nu s-acatsã tsiva; niloari, neapucari, nispindzurari, ninchisiri, etc.
{ro: acţiunea de a nu agăţa, de a nu prinde, de a nu ocupa}
{fr: action de ne pas attraper, de ne pas saisir, de ne pas occuper}
{en: action of not catching, of not occupying, of not starting}

§ acãtsãturã (a-cã-tsã-tú-rã) sf acãtsãturi (a-cã-tsã-túrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva acatsã tsiva; atsea tsi ari acãtsatã un; apucãturã, hui, tabieti, nvets, hãri (uruti), etc.; (fig: acãtsãturã = (i) stihimã; (ii) itii, sibepi, furnjii; (iii) alatusi, nindriptati)
{ro: agăţătură, nărav}
{fr: prise, (mauvaise) manière}
{en: catch, grasp, bad habit}
ex: lj-aflai unã acãtsãturã (fig: furnjii)

§ discats (dis-cátsŭ) (mi) vb I discãtsai (dis-cã-tsáĭ), discãtsam (dis-cã-tsámŭ), discãtsatã (dis-cã-tsá-tã), discãtsari/discãtsare (dis-cã-tsá-ri) – scot (ljau, dipun, etc.) un lucru di-aclo iu easti acãtsat (spindzurat);
(expr: hiu discãtsat = nu-am lucru)
{ro: desprinde (un lucru de unde este agăţat)}
{fr: décrocher}
{en: unhook, take down}
ex: discatsã-nj giuplu di pi penurã

§ discãtsat (dis-cã-tsátŭ) adg discãtsatã (dis-cã-tsá-tã), discãtsats (dis-cã-tsátsĭ), discãtsati/discãtsate (dis-cã-tsá-ti) – (lucru) tsi easti scos di-aclo iu eara acãtsat; (loclu) di iu easti loat un lucru spindzurat; fui discãtsat
(expr: nu-avui lucru) tutã veara
{ro: desprins (de unde este agăţat)}
{fr: décroché}
{en: unhooked, taken down}

§ discãtsari/discãtsare (dis-cã-tsá-ri) sf discãtsãri (dis-cã-tsắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-discatsã un lucru
{ro: acţiunea de a desprinde (un lucru de unde este agăţat)}
{fr: action de décrocher}
{en: action of unhooking, of taking down}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

cãtinar

cãtinar (cã-ti-nárŭ) sn cãtinari/cãtinare – hãlati njicã (cu cari si ncljiadzã unã ushã) faptã dit un trup (tsi ari tu el unã micãnii tri ncljiari) sh-unã soi di mãnear ca unã petalã acãtsatã (ligatã) la un capit di trup sh-di-alantu capit tsi s-acatsã tut di trup ma cu-unã cljai; catinã, cãtinat (fig: cãtinar = cljai, cheai, dishcljidzãtoari)
{ro: lacăt}
{fr: serrure, cadenas}
{en: lock, padlock}
ex: portsã ncljisi cu trei cãtinari

§ catinã1 (cá-ti-nã shi ca-tí-nã) sf catini/catine (cá-ti-ni shi ca-tí-ni) – (unã cu cãtinar)
ex: tsãni tuti lucrili sum catinã (cãtinar; icã fig: cljai)

§ cãtinat (cã-ti-nátŭ) sn cãtinati/cãtinate (cã-ti-ná-ti) – (unã cu cãtinar)
ex: ari cãtinat la poartã

§ cãtnã (cãt-nắ) sm cãtnadz (cãt-nádzĭ) – omlu tsi vindi sh-fatsi mirimets la cljei sh-la cãtinari
{ro: lăcătuş}
{fr: serrurier}
{en: locksmith}

§ cãtinãrii/cãtinãrie (cã-ti-nã-rí-i) sf cãtinãrii (cã-ti-nã-ríĭ) – tehnea-a-atsilui tsi fatsi cãtinari; ducheanea iu s-vindu (icã iu s-fac) cãtinari
{ro: lăcătuşărie}
{fr: métier du serrurier; serrurerie}
{en: locksmith profession; locksmith shop}
ex: la noi eara arshini si nveatsã armãnjlji cãtinãria, dzãtsea cã easti a ghiftsãlor

§ ncatin (ncá-tinŭ) (mi) vb I ncãtinai (ncã-ti-náĭ), ncãtinam (ncã-ti-námŭ), ncãtinatã (ncã-ti-ná-tã), ncãtina-ri/ncãtinare (ncã-ti-ná-ri) – ncljiedz cu-un cãtinar un lucru (poartã, dulapi, etc.); bag catina
{ro: închide cu lacătul}
{fr: fermer avec la serrure}
{en: lock with a padlock}
ex: agãrshii sã ncatin (s-u ncljiedz cu cãtinarlu) gãrdina; tuti suntu ncãtinati (ncljiati cu cãtinarlu)

§ ncãtinat (ncã-ti-nátŭ) adg ncãtinatã (ncã-ti-ná-tã), ncãtinats (ncã-ti-nátsĭ), ncãtinati/ncãtinate (ncã-ti-ná-ti) – tsi easti ncljiat cu unã catinã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

cãtrãmã1

cãtrãmã1 (cã-trã-mắ) sm cãtrãmadz (cã-trã-mádzĭ) – curãili cu cari s-aspuni a calui tsi s-facã (iu si s-ducã, cãndu s-astãmãtseascã, etc.); aghemi, ghemi, fãrnu, frãn, afãr
{ro: frâu}
{fr: bride}
{en: bridle}
ex: bagã-lj cãtrãmãlu a calui

§ ncãtrãmedz1 (ncã-trã-médzŭ) vb I ncãtrãmai (ncã-trã-máĭ), ncãtrãmam (ncã-trã-mámŭ), ncãtrãmatã (ncã-trã-má-tã), ncãtrãmari/ncãtrãmare (ncã-trã-má-ri) – bag cãtrãmãlu a calui; trag di cãtrãmãlu-a calui tra s-astãmãtseascã; lj-aspun a calui (cu-unã minari a cãtrãmãlui, a fãrnului) cãtrã iu si s-ducã; lu-acats calu cu cãtrãmãlu di-un par tra s-nu s-minã dit loc (cãndu mini voi s-fac un altu lucru)
{ro: înfrâna calul}
{fr: brider un cheval}
{en: bridle}
ex: ncãtrãmã calu (bãgã aghemea a calui) cã vrea s-njargã la pãnãyir

§ ncãtrãmat1 (ncã-trã-mátŭ) adg ncãtrãmatã (ncã-trã-má-tã), ncãtrãmats (ncã-trã-mátsĭ), ncãtrãmati/ncãtrãmate (ncã-trã-má-ti) – (calu) tsi-lj s-ari bãgatã cãtrãmãlu; (calu) tsi easti astãmãtsit (cu-unã trãdzeari a cãtrãmãlui)
{ro: înfrânat (calul)}
{fr: bridé (un cheval)}
{en: bridled}

§ ncãtrãmari1/ncãtrãmare (ncã-trã-má-ri) sf ncãtrã-mãri (ncã-trã-mắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un cal easti ncãtrãmat
{ro: acţiunea de a înfrâna calul; înfrânare de cal}
{fr: action de brider un cheval}
{en: action of bridling}

§ discãtrãmedz (dis-cã-trã-médzŭ) vb I discãtrãmai (dis-cã-trã-máĭ), discãtrãmam (dis-cã-trã-mámŭ), discãtrãmatã (dis-cã-trã-má-tã), discãtrãmari/dis-cãtrãmare (dis-cã-trã-má-ri) – scot curãili cu cari s-aspuni a calui tsi s-facã (iu si s-ducã, cãndu s-astãmãtseascã, etc.); alas (slãghescu) fãrnul dit mãnã tra s-poatã calu si s-ducã iu va; disfãrnu
{ro: scoate frâul calului}
{fr: enlever la bride d’un cheval}
{en: take the bridle off the horse}

§ discãtrãmat (dis-cã-trã-mátŭ) adg discãtrãmatã (dis-cã-trã-má-tã), discãtrãmats (dis-cã-trã-mátsĭ), discãtrãmati/discãtrãmate (dis-cã-trã-má-ti) – (cal) tsi-lj s-ari scoasã frãnlu (aghemea, cãtrãmãlu); disfãrnat

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

disic

disic (di-sícŭ) (mi) vb I disicai (di-si-cáĭ) shi discai (dis-cáĭ), disicam (di-si-cámŭ) shi discam (dis-cámŭ), disicatã (di-si-cá-tã) shi discatã (dis-cá-tã), disicari/disicare (di-si-cá-ri) shi disca-ri/discare (dis-cá-ri) – talj (aspargu) un lucru dealungului tu ma multi cumãts; talj, crep, aspargu, frãngu, mpartu, dinjic, etc.
(expr:
1: mi disic = mi mpartu ta s-fac ma multi lucri (diunãoarã);
2: nj-disic mintea (caplu) = mi frimintu cu ghiderli tsi-nj fac i cu minduirli shi cripãrli tsi am; glãrescu di minti cu zboarãli shi aurlãrli tsi nj-avdu;
3: disic mãcarea n gurã = cioamin sh-u meastic mãcarea n gurã;
4: u disic nãinti = cutedz s-mi duc nãinti, mi ncucutedz s-fac un lucru gioni)
{ro: despica, sparge; sfâşia}
{fr: fendre; déchirer}
{en: cleave, split}
ex: du-ti s-disits ndoauã leamni tu pãduri; disicã leamnili dit ubor tra s-fãtsem foclu tu vatrã; cãndu disicã (tãlje, dishcljisi) caplu a lamnjiljei; plãndzi di s-disicã
(expr: di glãreashti di minti); tsi vã disicats caplu
(expr: tsi cripats, tsi vã minduits sh-ahãntu multu) dipriunã?; ficiorlji aeshti-nj disicarã caplu
(expr: mi glãrirã di minti); ljundarlji s-ti disicã (dinjicã); nu pot s-mi disic
(expr: s-mi mpartu) di tuti pãrtsãli; tsi sh-cu dintsãlj ti disicã (dinjicã, cioaminã); shi cum di-a cãnjlor alãtrat s-disicã (s-huhuteashti) tutã valea; eara gioni, om tsi disicã nãinti; fratslji disicã muntsãlj
(expr: cuteadzã s-alagã muntsãlj), muma disicã amãrli
(expr: cuteadzã s-alagã pristi-amãri)

§ disicat (di-si-cátŭ) adg disicatã (di-si-cá-tã), disicats (di-si-cátsĭ), disicati/disicate (di-si-cá-ti) – tsi fu tãljat (aspartu) dealungului tu ma multi cumãts; cripat, aspartu, frãmtu, mpãrtsãt, dinjicat, etc.
{ro: despicat, spart, sfâşiat}
{fr: fendu; déchiré}
{en: cleaved, split}

§ discat (dis-cátŭ) adg discatã (dis-cá-tã), discats (dis-cátsĭ), discati/discate (dis-cá-ti) – (unã cu disicat)

§ disica-ri/disicare (di-si-cá-ri) sf disicãri (di-si-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-disicã tsiva; cripari, aspãrdzeari, frãndzeari, mpãrtsãri, dinjicari, etc.

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

fãrnu

fãrnu (fắr-nu) sn fãrni/fãrne (fắr-ni) – curãili cu cari s-aspuni a calui tsi s-facã (iu si s-ducã, cãndu s-astãmãtseascã, etc.); frãn, ghemi, aghemi, afãr, cãtrãmã;
(expr: fãrnul a limbãljei = vrearea tsi u ari un tra s-tacã, s-nu spunã tsi ari tu minti, s-nu zburascã tsi nu lipseashti)
{ro: frâu}
{fr: frein, bride}
{en: rein, bridle}
ex: bagã-lj fãrnul a calui; tsãni-l fãrnul ghini; sunã fãrnul shi zãnghiili; s-disfeatsi a limbãljei fãrnu
(expr: nu tãcu sh-dzãsi tsi-avea tu minti)

§ frãn (frắnŭ) sn frãni/frãne (frắ-ni) – (unã cu fãrnu)
ex: calu nu-avea frãnlu bãgat; fãrã frãn nj-u fricã s-lu ncalic; pri-un cal albu nãs cãvalã, frãnlu-alasã, frãnlu scoalã

§ afãr (a-fắrŭ) sn afãri/afãre (a-fắ-ri) – (unã cu fãrnu)
ex: un cal cu afãr

§ nfãrnu (nfắr-nu) (mi) vb I nfãrnai (nfãr-náĭ), nfãrnam (nfãr-námŭ), nfãrnatã (nfãr-ná-tã), nfãrnari/nfãrnare (nfãr-ná-ri) – trag curãili-a fãrnului sh-lj-aspun a calui (gumarlui) s-astãmãtseascã icã iu si s-ducã; fac un lucru si sta tu-un loc i s-agãleascã di-aclo iu s-minã; l-tsãn pri cariva tra s-nu facã un lucru; nfãrnedz
{ro: înfrâna, înstruni, reţine}
{fr: brider, retenir}
{en: bridle, restrain}
ex: nfãrnã-nj (tsãni-l s-nu s-minã) calu pãnã s-mi dipun; nu pot s-lu nfãrnu (s-lu tsãn, s-lu stãpuescu); shtiu mini s-lu nfãrnu (s-lu stãpuescu)

§ nfãrnedz (nfãr-nédzŭ) (mi) vb I nfãrnai (nfãr-náĭ), nfãrnam (nfãr-námŭ), nfãrnatã (nfãr-ná-tã), nfãrnari/nfãrnare (nfãr-ná-ri) – (unã cu nfãrnu)

§ nfãrnat (nfãr-nátŭ) adg nfãrnatã (nfãr-ná-tã), nfãrnats (nfãr-nátsĭ), nfãrnati/nfãrnate (nfãr-ná-ti) – (calu) tsi ari fãrnu; (calu) tsi-lj s-ari dzãsã cu fãrnul s-astãmãtseascã icã si sh-alãxeascã calea; (omlu) tsi easti tsãnut nãpoi (astãmãtsit, stãpuit, agãlit) di la un lucru
{ro: înfrânat, înstrunit, reţinut}
{fr: bridé, retenu}
{en: bridled, restrained}

§ nfãrnari/nfãrnare (nfãr-ná-ri) sf nfãrnãri (nfãr-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu si nfãrneadzã tsiva
{ro: acţiunea de a înfrâna, de a înstruni, de a reţine; înfrânare, înstrunire, reţinere}
{fr: action de brider, de retenir}
{en: action of bridling, of restraining}

§ ninfãrnat (nin-fãr-nátŭ) adg ninfãrnatã (nin-fãr-ná-tã), ninfãrnats (nin-fãr-nátsĭ), ninfãrnati/ninfãrnate (nin-fãr-ná-ti) – (calu) tsi nu ari fãrnu; (calu) tsi nu easti nfãrnat s-astãmãtseascã icã si sh-alãxeascã calea; tsi fatsi atseali tsi va cã nu easti tsãnut nãpoi (astãmãtsit, stãpuit, agãlit) di la un lucru; (om dizmãlat, dishutsãt, distorsu) tsi dutsi unã banã mash cu beari, mãcari, muljeri, etc.
{ro: neînfrânat, destrăbălat}
{fr: débridé effréné, débauché}
{en: unbridled, restrained, debauched}
ex: cara ncãlicã calu ninfrãnat (fãrã fãrnu); muljarea tsi u vedz easti ninfrãnatã (dizmãlatã, dishutsãtã)

§ ninfãrnari/ninfãrnare (nin-fãr-ná-ri) sf ninfãrnãri (nin-fãr-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva (tsiva) nu si nfãrneadzã; atsea tsi s-fatsi cãndu un om s-dismalã (s-dishutsã, etc.)
{ro: acţiunea de a nu înfrâna, de a destăbăla; neîn-frânare, destăbălare}
{fr: action de débrider, d’arrêter, de (se) débaucher}
{en: action of unbridling, of halting, of not retaining, of corrupting}
ex: ninfrãnarea-a vetiljei ari vãtãmatã multsã

§ disfãrnu1 (dis-fắr-nu) (mi) vb I disfãrnai (dis-fãr-náĭ), disfãrnam (dis-fãr-námŭ), disfãrnatã (dis-fãr-ná-tã), disfãrnari/disfãrnare (dis-fãr-ná-ri) – alas (slãghescu) fãrnul a calui (a gumarlui) dit mãnã sh-lu-alas ileftir si s-ducã iu va; scot fãrnul a calui (a gumarlui) dit gurã; discãtrãmedz; (fig: mi disfãrnu = duc unã banã arushinoasã, multi ori banã di purnilji, curvãrilji shi pãnghii, etc.; dizbrãnedz, dizmal, distorcu, dishuts, distsingu)
{ro: scoate frâul calului}
{fr: enlever la bride d’un cheval}
{en: take the bridle off the horse}
ex: disfãrnã calu (lj-scoasi frãnlu dit gurã a calui) ca s-lji da apã; di cãndu easti deadun cu nãs, s-disfãrnã (fig: dutsi nã banã di purnilji), sh-nu mata ari dip arshini

§ disfãrnat (dis-fãr-nátŭ) adg disfãrnatã (dis-fãr-ná-tã), disfãrnats (dis-fãr-nátsĭ), disfãrnati/disfãrnate (dis-fãr-ná-ti) – (cal, gumar) tsi-lj s-ari scoasã frãnlu (aghemea, cãtrãmãlu) dit gurã; discãtrãmat
{ro: (cal) căruia i s-a scos frâul}
{fr: (cheval) avec la bride enlevée}
{en: (horse) with the bridle taken off}

§ disfãrnari/disfãrnare (dis-fãr-ná-ri) sf disfãrnãri (dis-fãr-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-disfãrneadzã un cal; discãtrãmari
{ro: acţiunea de a scoate frâul calului}
{fr: action d’enlever la bride d’un cheval}
{en: action of taking the bridle off the horse}

§ disfãrnu2 (dis-fắr-nu) sn disfãrnuri(?) (dis-fắr-nurĭ) – purtarea-a-atsilor tsi vor sã-sh facã mash chefea-a truplui, cu beari, mãcari, glindisiri, pãnghii, purnilji, banã cu mu-ljeri nitinjisiti, etc.; bana nitinjisitã tsi u duc putanili
{ro: desfrâu}
{fr: débauche, dévergondage}
{en: debauchery}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn