DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

cos

cos (cósŭ) vb III shi II cusui (cu-súĭ), cuseam (cu-seámŭ), coasi-ri/coasire (cŭá-siri) shi cuseari/cuseare (cu-seá-ri) – cu agiutorlu-a unui ac (tsi fatsi guvi) sh-hir (tsi easti tricut prit aesti guvi), fac unã singurã cumatã, di dauã (i ma multi) cumãts di pãndzã (stranj, peatitsi, cheali, etc.) icã dauã pãrtsã arupti dit idyea cumatã; cu un ac shi hir, ncljid unã guvã dit pãndzã;
(expr:
1: l-cos sh-pri dinãinti sh-pri dinãpoi = lu-arãd ghini;
2: mi coasi ghini = mi bati ghini, ãnj da un shcop bun;
3: mi cos di mãcari = mãc multu, mi fãnãtescu di mãcari)
{ro: coase}
{fr: coudre}
{en: sew, stich}
ex: s-dutsea s-coasã; araftul va nã coasã sarica; coasã-nj guva di la cãmeasha aruptã; l-cusum sh-pri dinãinti sh-pri dinãpoi
(expr: lu-arãsim ghini); lj-cusui multi (lj-ded multi, l-bãtui ghini, lj-ded un shcop bun); nã cusurã ca ghini
(expr: nã bãturã ca ghini); s-cusurã di mãcari
(expr: s-fãnãtirã di mãcari)

§ cusut (cu-sútŭ) adg cusutã (cu-sú-tã), cusuts (cu-sútsĭ), cusuti/cusute (cu-sú-ti) – (cumãts di stranj, pãndzã, lucri) tsi suntu fapti s-hibã ca unã cumatã cu agiutorlu-a unui ac shi hir
{ro: cusut}
{fr: cousu}
{en: sewn, stiched}

§ coasiri/coasire (cŭá-si-ri) sf coasiri (cŭá-sirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-coasi tsiva; cuseari
{ro: acţiunea de a coase; coasere}
{fr: action de coudre}
{en: action of sewing, of stiching}

§ cuseari/cuseare (cu-seá-ri) sf cuseri (cu-sérĭ) – (unã cu coasiri)

§ nicusut (ni-cu-sútŭ) adg nicusutã (ni-cu-sú-tã), nicusuts (ni-cu-sútsĭ), nicusuti/nicusute (ni-cu-sú-ti) – (cumãts di stranj, pãndzã, lucri) tsi nu suntu cusuti deadun (cu agiutorlu-a unui ac sh-un hir)
{ro: necusut}
{fr: qui n’est pas cousu}
{en: which is not sewn (stiched)}

§ nicoasiri/nicoasire (ni-cŭá-si-ri) sf nicoasiri (ni-cŭá-sirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu nu s-coasi tsiva; nicuseari

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

discultu

discultu (dis-cúl-tu) (mi) vb I discultai (dis-cul-táĭ), discultam (dis-cul-támŭ), discultatã (dis-cul-tá-tã), discultari/discultare (dis-cul-tá-ri) – bag ntribãri sh-caftu s-aflu tsi minduiri i hãbãri ascumti ari cariva tu minti; discultsu, discos, scãrfisescu, discãrfusescu, xitãsescu
{ro: tatona, interoga}
{fr: sonder, inter-roger}
{en: interrogate}

§ discultat (dis-cul-tátŭ) adg discultatã (dis-cul-tá-tã), discultats (dis-cul-tátsĭ), discultati/discultate (dis-cul-tá-ti) – tsi-lj s-ari bãgatã ntribãri tra s-aspunã tsi minduiri i hãbãri ascumti ari tu minti; discultsat, discusut, scãrfisit, discãrfusit, xitãsit
{ro: tatonat, interogat}
{fr: sondé, interrogé}
{en: nterrogated}

§ discultari/discultare (dis-cul-tá-ri) sf discultãri (dis-cul-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un om discultã pi cariva; discultsari, discuseari, discoasiri, scãrfisiri, discãrfusiri, xitãsiri
{ro: acţiunea de a tatona, de a interoga; tatonare, interogare}
{fr: action de sonder, d’interroger}
{en: action of interrogating}

§ discultsu2 (dis-cúl-tsu) (mi) vb I discultsai (dis-cul-tsáĭ), discultsam (dis-cul-tsámŭ), discultsatã (dis-cul-tsá-tã), discultsari/discultsare (dis-cul-tsá-ri) – (unã cu discultu)
ex: loats-lu di-unã parti shi discultsats-lu, discusets-lu; l-discultsai (lj-bãgai ntribãri, l-discusui, l-discurfusii), lu-aflai di iu easti

§ discultsat2 (dis-cul-tsátŭ) adg discultsatã (dis-cul-tsá-tã), discultsats (dis-cul-tsátsĭ), discultsati/discultsate (dis-cul-tsá-ti) – (unã cu discultat)

§ discultsari2/discultsare (dis-cul-tsá-ri) sf discultsãri (dis-cul-tsắrĭ) – (unã cu discultari)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ncãrfusescu

ncãrfusescu (ncãr-fu-sés-cu) (mi) vb IV ncãrfusii (ncãr-fu-síĭ), ncãrfuseam (ncãr-fu-seámŭ), ncãrfusitã (ncãr-fu-sí-tã), ncãrfusi-ri/ncãrfusire (ncãr-fu-sí-ri) – bag penuri; bat un lucru tu penuri; bag cariva pi crutsi (cu penuri, ca Hristolu); ncrãfusescu, ncurfusescu, pirunsescu;
(expr:
1: ncãrfusescu di arcoari (ciudii, lãhtarã, etc.) = nu pot s-mi min (mi fac corcan) di arcoari (ciudii, fricã, aspãreari multã, etc.); pirunsescu, limnusescu, mãrmurãsescu, etc.;
2: mi ncãrfuseashti cu grairli (zboarãli) = mi fatsi s-tac, s-u ncljid gura;
3: lu ncãrfusescu pi crutsi ca Hristolu = lj-aduc mãri tiranji, vasani, pidimadz, etc.;
4: mi ncãrfuseashti tu cheptu = mi tsãni tu cheptu, mi doari)
{ro: bate în cuie, pironi, răstigni}
{fr: clouer, fixer, crucifier}
{en: nail, fix, crucify}
ex: ncãrfusi nãscãnti penuri mãri; ncãrfusi (li bãtu tu penuri) niscãnti scãnduri; ncãrfusea scãndura!; ncãrfusi tãrãtsli cã avea cãdzutã; arcoarea nã avea ncãrfusitã
(expr: faptã corcanj); va ti ncãrfusim ca Hristolu
(expr: va ti pidipsim multu, ca Hristolu pi crutsi); nji si ncãrfusi
(expr: nj-si limnusi) ciciorlu

§ ncãrfusit (ncãr-fu-sítŭ) adg ncãrfusitã (ncãr-fu-sí-tã), ncãrfusits (ncãr-fu-sítsĭ), ncãrfusi-ti/ncãrfusite (ncãr-fu-sí-ti) – tsi easti acãtsat cu penuri di nu poati si s-minã; bãtut tu penuri; ncrãfusit, ncurfusit, pirunsit
{ro: bătut în cuie, pironit, răstignit}
{fr: cloué, fixé, crucifié}
{en: nailed, fixed, crucified}
ex: stãtea ca ncãrfusit
(expr: limnusit) di prãmãteftu

§ ncãrfusiri/ncãrfusire (ncãr-fu-sí-ri) sf ncãrfusiri (ncãr-fu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu sã ncãrfuseashti tsiva; ncrãfusiri, ncurfusiri, pirunsiri
{ro: acţiunea de a bate în cuie, de a pironi, de a răstigni; pironire, răstignire}
{fr: action de clouer, de fixer, de crucifier}
{en: action of nailing, of fixing, of crucifying}

§ ncrãfusescu (ncrã-fu-sés-cu) (mi) vb IV ncrãfusii (ncrã-fu-síĭ), ncrãfuseam (ncrã-fu-seámŭ), ncrãfusitã (ncrã-fu-sí-tã), ncrãfusiri/ncrãfusire (ncrã-fu-sí-ri) – (unã cu ncãrfusescu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

petalã

petalã (pé-ta-lã) sf petali/petale (pé-ta-li) – ploaci strimtã di cilechi (shutsãtã, nduplicatã ca unã giumitati di tserclju icã grama U) tsi sã ncãrfuseashti cu guvojdzã pi unglja di la ciciorlu-a calui;
(expr:
1: li-aruc (li dau) petalili = mor;
2: li scot petalili = avursescu multu di multu;
3: cari njilueashti petala sh-cheari calu; cari jileashti guvozdul, sh-cheari petala = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi s-plãndzi cã cheari un lucru njic, fãrã simasii, cãndu nu veadi cã va chearã un lucru mari tsi axizeashti multu)
{ro: potcoavă}
{fr: fer à cheval}
{en: horse-shoe}
ex: lj-cãdzu petala di la ciciorlu ndreptu di dinãpoi; avea ghirdanea di flurii cãt petala; lã scutea petalili a mulilor
(expr: lj-avursea multu mulili, cã li fãtsea s-lucreadzã multu di multu); mularea arcã petalili
(expr: mularea muri); vinjirã s-veadã s-easti cã li-arcã petalili
(expr: muri)

§ pitãlar (pi-tã-larú) sm pitãlari (pi-tã-lárĭ) – atsel tsi ncaltsã (bagã, alãxeashti, ndreadzi petalili la) un cal; alban, nalban, petãlar
{ro: potcovar}
{fr: maréchal-ferrant}
{en: blacksmith (for making or repairig horse-shoes)}
ex: du mula s-u ncaltsã pitãlarlu

§ petãlar (pe-tã-larú) sm petãlari (pe-tã-lárĭ) – (unã cu pitãlar)

§ mpetal (mpé-talŭ) vb I mpitãlai (mpi-tã-láĭ), mpitãlam (mpi-tã-lámŭ), mpitãlatã (mpi-tã-lá-tã), mpitãlari/mpitãlare (mpi-tã-lá-ri) – ncãrfusescu (bag) nã petalã la unglja di la ciciorlu-a calui
{ro: potcovi}
{fr: ferrer le cheval}
{en: shoe a horse}
ex: nu lu mpetal azã calu

§ mpitãlat (mpi-tã-látŭ) adg mpitãlatã (mpi-tã-lá-tã), mpitãlats (mpi-tã-látsĭ), mpitãlati/mpitãlate (mpi-tã-lá-ti) – (calu) tsi-lj s-ari ncãrfusitã unã petalã; (petala) tsi easti ncãrfãsitã
{ro: potcovit}
{fr: (cheval, fer à cheval) ferré}
{en: (horse, horse-shoe) shod}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

xetasi/xetase

xetasi/xetase (csé-ta-si) sf xetasi (csé-tasĭ) – mutrirea (cãftarea) tsi s-fatsi cu multã cãshtigã a unui lucru, tra si s-aflã tamam tsi easti (cum lucreadzã, etc.); ntribãrli tsi-lj si bagã a unui tra si s-aflã tsi cunoashti (tsi mindueashti, tsi shtii, etc.); exetasi, setasi, ispit, xitãxiri, sãtãxiri, sitãxiri, discuseari, discãrfusiri
{ro: examen, examinare, cercetare}
{fr: examen, recherche, investigation}
{en: research; investigation}
ex: featsim xetasea-a lui (l-mutrim, lu ntribãm, lu discusum)

§ exetasi/exetase (ec-sé-ta-si) sf exetasi (ec-sé-tasĭ) – (unã cu xetasi)

§ setasi/setase (sé-ta-si) sf setasi (sé-tasĭ) – (unã cu xetasi)

§ sitã2 (sí-tã) sf siti/site (sí-ti) – (unã cu xetasi)

§ xitãxescu (csi-tãc-sés-cu) vb IV xitãxii (csi-tãc-síĭ), xitãxeam (csi-tãc-seámŭ), xitãxitã (csi-tãc-sí-tã), xitãxi-ri/xitãxire (csi-tãc-sí-ri) – mutrescu cu multã cãshtigã un lucru tra sã nvets cum easti (tsi easti, cum lucreadzã, ma s-hibã bun, etc.); trec un lucru ca prit sitã; trec prit tsir shi prit sitã; lu ntreb cariva (l-discos, l-discãrfusescu) tra s-aflu tsi shtii (tsi tsãni ascumtu sh-nu va sã spunã, ma sã shtibã tsiva, etc.); xitãsescu, sitãxescu, sãtãxescu, discos, discãrfusescu
{ro: examina, cerceta}
{fr: examiner, s’informer}
{en: examin, search, get information}
ex: u xitãxi la pãzari (u mutri ghini cãndu fãtsea pãzarea); lu xitãxii ghini

§ xitãxit (csi-tãc-sítŭ) adg xitãxitã (csi-tãc-sí-tã), xitãxits (csi-tãc-sítsĭ), xitãxiti/xitãxite (csi-tãc-sí-ti) – tsi easti mutrit cu sãshtigã di cariva (tra s-lu-aflã tsi shtii, cari easti, tsi tsãni ascumtu sh-nu va s-dzãcã i si s-veadã, etc.); xitãsit, sitãxit, sãtãxit, discusut, discãrfusit
{ro: examinat, cercetat}
{fr: examiné, informé}
{en: examined, searched}

§ xitãxiri/xitãxire (csi-tãc-sí-ri) sf xitãxiri (csi-tãc-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva xitãxeashti; xitãsiri, sitãxiri, sãtãxiri, discuseari, discãrfusiri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn