DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

bair

bair (bá-irŭ) sn bairi/baire (bá-i-ri) –
1: aradã di lucri tsi s-aflã (i suntu bãgati si sta) un dupã (ningã) alantu; baiur, aradã, arãdã-richi, ordu, udopsu, sãrã, sireauã, chindinar;
2: un i ma multi lucri (cruts, mãrdzeali, flurii, chitritseali, etc.) bãgati tu-aradã sh-tricuti prit un hir (silivar, etc.) tra si s-poartã digushi trã mushuteatsã (trã cãmãrusiri, trã adutseari aminti, etc.); baiur, ghiurdani, ghirdani, arãdãrichi, rãdãrichi;
3: lucru tsi-l poartã omlu di gushi tra s-nu-l lja cariva di oclju (tra s-lj-aducã tihi, sã-lj njargã lucrili ambar, trã mushuteatsã, etc.); haimalã, haimali, haimani, haimalii, haimanlii, mãnochir, munochir, monochir;
4: cioarã (spangu, hir, curauã, utrai, etc.) acãtsatã i cusutã di-un lucru (tra s-lishureadzã purtarea-a lui, tra s-lu mushutsascã, tra s-lu ncljidã, etc.); cioarã, curauã, funi, lutrai (bair di sirmã), utrai, trushinã (cioarã di pãputsã, tsãruhi, etc.), ligãturã, etc. (fig:
1: bair = bair di zboarã (versu) dit un cãntic (cari ari di-aradã un ritmu sh-unã rimã); expr:
2: dit bairli di inimã = dit ahãndamea-a suflitlui; dit frãndzãli di inimã)
{ro: rând, şir, şirag, salbă, colan, amuletă, talisman, baier, şiret, şnur, legătură}
{fr: série, rangée, file, enfilade, collier, amulette, talisman, cordon, lacet, lien}
{en: series, file, row, necklace, amulet, charm, lace, strand, rope, tie}
ex: s-yinã bair (aradã) di arhundadz; un bair (aradã, sãrã) alb di oasi; bairi (cãrtsã, arãdz di zboarã ngrãpsiti) lãi, udati cu lãcrinj; feati gioacã bair, bair (aradã cu-aradã); bair, bair, oili-azghearã; cu perlu tut cair shi dzãlili pri bair (pi-aradã, tu bitisitã); lj-deadirã bairi (ghiurdãnj) di flurii; feata purta di gushi un bair (ghiurdani) di mãrdzeali; nj-feci un bair (ghiurdani) di flurii; nj-adusi un bair di mãrdzeali; poartã bair (haimalii) di gushi ca s-nu-l lja vãr di oclju; uhta dit bairli di inimã
(expr: dit ahãndamea-a inimãljei); s-arupsi bairlu (cioara) di disagã; u ncljisi punga cu bairlu (cioara) di la gurã

§ baiur (bá-ĭurŭ) sn baiuri/baiure (bá-ĭu-ri) – (unã cu bair)
ex: baiur (ghiurdani) di flurii

§ ambair (am-bá-irŭ) (mi) vb I ambãirai (am-bã-i-ráĭ), ambãiram (am-bã-i-rámŭ), ambãiratã (am-bã-i-rá-tã), ambãirari/ambãirare (am-bã-i-rá-ri) – bag tu-aradã unã dupã-alantã prãvdzãli dit unã cupii (tra s-li fac s-intrã tu cutar, s-li tundu, s-li mulgu, etc.); trec un hir prit mãrdzeali (flurii) tra s-fac unã ghiurdani; trec cãrlidzlji prit ocljilj di lãpudã; bag lucri tu-aradã; ãmbair, mbair, mbar; arãdãpsescu, arãdyisescu, arãd-yipsescu; (fig:

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cãirush2

cãirush2 (cã-i-rúshĭŭ) sn cãirushi/cãirushe (cã-i-rú-shi) – arocutlu (arocutli) di la arãzboi pristi cari s-bagã unã curauã i cioarã tra s-li anvãrteascã sh-cari fac s-minã ljitsili; rãteauã, arãteauã
{ro: scripete dela războiul de ţesut}
{fr: poulie à un métier a tisser}
{en: pulley from a weaving loom}

§ cãrush2 (cã-rúshĭŭ) sn cãrushi/cãrushe (cã-rú-shi) – (unã cu cãirush2)
ex: lo unã disagã cu cãrushi

§ cãlãrush2 (cã-lã-rúshĭŭ) sn cãlãrushi/cãlãrushe (cã-lã-rú-shi) – (unã cu cãirush2)
ex: trã pãndzãli di patru litsã nã lipsescu patru cãlãrushi

§ cãrãlush2 (cã-rã-lúshĭŭ) sn cãrãlu-shi/cãrãlushe (cã-rã-lú-shi) – (unã cu cãirush2)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

des1

des1 (désŭ) adg deasã (deá-sã), desh (déshĭ), deasi/dease (deá-si) – tsi s-aflã bãgats (apitrusits) tu-un loc, multu aproapea un di-alantu; tsi nu suntu diparti un di-alantu; tsi easti strimtu; disat, ndisat, spes, picnos, apitrusit
{ro: des}
{fr: épais}
{en: thick}
ex: cã-i pãdurea deasã (speasã, ndisatã)

§ ndes (ndésŭ) (mi) vb I ndisai (ndi-sáĭ), ndisam (ndi-sámŭ), ndisatã (ndi-sá-tã), ndisa-ri/ndisare (ndi-sá-ri) – calcu lucri unã pristi-alantã ta s-acatsã ma putsãn loc (tra sã ncapã ma multi tu loclu iu suntu bãgati); calcu, apitrusescu, aputrusescu, aputursescu, hig, ndop;
(expr:
1: u ndes (cu mãcari) = mi ndop cu mãcari, mãc multu;
2: lj-u ndes = l-bat, lj-dau un shcop)
{ro: îndesa; îndopa}
{fr: (en)tasser; enfoncer; bourrer; (se) gaver}
{en: squeeze, cram, pack tight; feed forcefully}
ex: ndeasã-li (hidzi-li, apitrusea-li) tuti tu disagã; li ndisai (hipshu) pit tuti cohiurli; si ndisã (s-hipsi, s-fundusi, intrã) tu arãu; neaua acãtsã s-lj-u ndeasã (s-cadã multã shi speasã); avea ndisatã pishtolu ahãt (cu earbã) cã cripã nãmlia cãndu u dishirtã; multã mãcari lji ndeasã
(expr: hidzi tu stumahi, lu ndoapã); ndeasã tini
(expr: ndoapã-ti, mãcã ghini) shi caftã-ts lucrul; lji ndisãm pãrjinã greauã
(expr: ãl bãtem multu, ãlj dãm unã bãteari greauã ta s-nu u-agãrshascã); lji ndisai multi
(expr: l-bãtui multu); tu ubor cu calj sã ndeasã

§ spes (spésŭ) adg speasã (speá-sã), spesh (spéshĭ), speasi/spease (speá-si) – (unã cu des1)
ex: spatã speasã (strimtã); tu alunjlji verdzã, spesh (apitrusits); pãljuri spesh (ndisats); sitã speasã (deasã); percea speasã (deasã)

§ ndisat1 (ndi-sátŭ) adg ndisatã (ndi-sá-tã), ndisats (ndi-sátsĭ), ndisati/ndisate (ndi-sá-ti) – (lucru) tsi easti cãlcat, apitrusit, tra sã ncapã ma ghini aclo iu easti bãgat; cãlcat, apitrusit, aputrusit, aputursit, hiptu; des, spes, picnos
{ro: îndesat; îndopat}
{fr: tassé; enfoncé; bourré; gavé; épais}
{en: squeezed, crammed, packed tight; fed forcefully}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

disagã

disagã (di-sá-gã) sf disãdz (di-sắdzĭ) – tastru tsi ari dauã pãrtsã (oclji, ureclji di disagã), trã bãgari lucri, sh-tra si s-poartã ma lishor dinanumirea (pri shaua di pri cal); tisagã, bisagã; multimea di lucri tsi intrã tu-unã disagã mplinã;
(expr:
1: oclju (ureaclji) di disagã = unã di dauãli pãrtsã a disagãljei iu s-bagã lucri;
2: om cu disaga di gushi = tsiritor, tsiritonj, tsãrãpãn, tsãrãpãni, dicunjar, proseac, pitaci, zicljar;
3: yini cu disaga mplinã = adutsi multi sh-di tuti)
{ro: desagă}
{fr: besace}
{en: double bag}
ex: tu un oclju di disagã am ordzu; disãdz greali di flurii; yinea cu disãdzli nanumirea

§ tisagã (ti-sá-gã) sf tisãdz (ti-sắdzĭ) – (unã cu disagã)
ex: nj-deadi nã tisagã; cicioarili, tu-unã tisagã di cinushi li tsãnea, s-nu lji ngljatsã; dupã tsi lo nã tisagã cu pãni, lj-u deadi cãtrã la mandrã; cicioarili, un tr-un oclju di tisagã, alantu tu-alantu oclju di tisagã; vinji cu tisaga di gushi
(expr: ca un tsiritor)

§ bisagã (bi-sá-gã) sf bisãdz (bi-sắdzĭ) – (unã cu disagã)
ex: arucã bisãdzli pi blãncul a calui

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ploscã

ploscã (plós-cã) sf ploshti (plósh-ti) – vas njic di lemnu (cheali, metal, etc.) stronghil, plãciutat shi cu gusha multu strimtã, tu cari s-tsãni biuturã shi s-poartã multi ori di mesi spindzurat di curauã (i pri cal spindzurat di shauã); ploascã, cofã, covã, chelchi, cini;
(expr:
1: lj-dau plosca (a njiclui) = lj-dau tsãtsa cu lapti a njiclui tra s-sugã;
2: mi duc cu plosca = mi duc s-dzãc la tutã dunjaea, nali cari, di-aradã, nu lipsescu dzãtseari)
{ro: ploscă}
{fr: gourde, seille (à vin)}
{en: canteen}
ex: am nã featã mult mushatã, di cusitsã-i spindzuratã; cãnd u ljai ãmbratsã, sh-u mutreshti n fatsã, u strindz cu vreari shi n gurã u bash, ti saturi di njari sh-nu-ts yini s-u-alash (angu-citoari: plosca); nã featã cu mãnjli n gechi, u ljai mbratsã fãr s-u ntreghi, cu seati mari u bash ãn gurã, sh-ti saturi di laptili tsi-lj curã (angucitoari: plosca); ne urãtã-i, ne mushatã-i ama tu bãshari, dultseami sh-ari (angucitoari: plosca); sh-avea tu disagã carni friptã di njel shi unã ploscã di yin; sh-lo nã tufechi, nã turtã caldã shi nã ploscã cu yin shi s-dusi n grãdinã; cari va s-lã aducã unã turtã sh-unã ploscã di yin, va li lja nãpoi; bea yin dit ploscã; s-bea cu plosca tuts; umplets ploshtili (cofili) di yin; dã-lj plosca
(expr: dã-lj tsãtsa) s-sugã lapti; du-ti tora cu plosca
(expr: du-ti s-dzãts la tutã dunjaea)

§ ploascã (plŭás-cã) sf ploshti (plósh-ti) – (unã cu ploscã)

§ pluscãrii/pluscãrie (plus-cã-rí-i) sf pluscãrii (plus-cã-ríĭ) – ducheanea iu s-vindu ploshti
{ro: ploscărie}
{fr: magasin où on vend des gourdes}
{en: canteen store}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

tsinã

tsinã (tsí-nã) sf tsini/tsine (tsí-ni) – measa (mãcarea) ti searã; mãcarea (ghela) di searã;
(expr: shed pi tsinã = stau la measã sh-mãc ti seara)
{ro: cină}
{fr: dîner, souper}
{en: dinner, supper}
ex: adrã tsina (measa ti searã), bãgã measa sh-apoea s-ascumsi pi tãvani; eara tamam tsina di trimeari; io mash a tsia dzãsh tra s-yinj la tsinã acasã; lu-ashtiptarã pãnã la tsinã; avem oaspits pi tsinã; tsi tsinã avem (mãcari avem ti tsinã)?; lj-apreadunã la el acasã shi-lj tsãnu pri tsinã; ãl cljima pi prãndzu, pi tsinã, cã s-featsirã oaspits bunj; ãl lja nuntru sh-lu tsãni la tsinã, s-tsinã deadun

§ tsin (tsínŭ) vb I tsinai (tsi-náĭ), tsinam (tsi-námŭ), tsinatã (tsi-ná-tã), tsinari/tsinare (tsi-ná-ri) – ljau measa di searã; mãc (trã seara)
{ro: cina}
{fr: dîner, souper}
{en: dine, have supper}
ex: nu tsinai (nu mãcai ti seara) ninga; tsi va s-tsinã (mãcã tri seara)?; yinu s-tsinj (mãts seara) la noi; Gioi tsinãm la hanea-al Misi; tsinã niheam, cã sh-avea tu disagã carni friptã di njel; si scula, loa pãni sh-mãcari, tsina sh-eara sh-intra tu crivati; dupã tsi tsinarã ghini-mushat, Pitlu andzãri lucanitslji spindzurats; ma s-tsinats ntardu, putem s-yinim sh-noi

§ tsinedz (tsí-nedzŭ) vb I tsinai (tsi-náĭ), tsinam (tsi-námŭ), tsinatã (tsi-ná-tã), tsinari/tsinare (tsi-ná-ri) – (unã cu tsin)

§ tsinat (tsi-nátŭ) adg tsinatã (tsi-ná-tã), tsinats (tsi-nátsĭ), tsina-ti/tsinate (tsi-ná-ti) – tsi ari mãcatã ti seara
{ro: cinat}
{fr: qui a soupé}
{en: who had his dinner}
ex: him tsinats (avem mãcatã ti seara)

§ tsinari/tsinare (tsi-ná-ri) sf tsinãri (tsi-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu omlu tsinã
{ro: acţiunea de a cina, cinare}
{fr: action de dîner, de souper}
{en: action of having supper}
ex: i oara tri tsinari (tra s-mãcãm trã seara); eara ca tu tsinãri (oarili di tsinã); cuvendã pãnã noaptea, tu tsinãri (cãndu s-curdusea la tsinã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ureaclji/ureaclje

ureaclji/ureaclje (u-reá-clji) sf ureclji (u-ré-clji) – dauãli hãlãts (mãdulari), di-unã parti sh-di-alantã a caplui, cu cari avdi omlu (pravda) sh-cari ari trei pãrtsã, cu-atsea di nafoarã tsi s-veadi ca unã soi di pheat (hunii), sh-alanti dauã (di mesi sh-di nãuntrul a caplui) tsi nu s-ved; zilji;
(expr:
1: ureaclja-a aclui = guva di ac prit cari s-treatsi hirlu; coaca-a aclui; mãgheaua (a aclui);
2: ureaclji di tisagã = unã di dauãli giumitãts (oclji) di tisagã, di-unã parti sh-di-alantã ca dauã tastri (gechi), tu cari s-bagã lucri;
3: ureaclji di sãmar = soea di cãrlidzi di la sãmar (cutsachea) di cari s-acatsã unã furtii;
4: ureaclji di saricã = cumatã tsi spindzurã dit pãltãrli-a saricãljei, cari easti adãvgatã mash ti mushiteatsã cã nu-agiutã la tsiva; s-dzãtsi “ureaclji di saricã” ti lucrili tsi nu-aduc vãrã hãiri;
5: ureaclja-a pescului = hãlatea cu cari adilji vimtu pescul (shi alti prici tsi bãneadzã tu apã) cari sh-u-adutsi cu ureaclja-a omlui ca formã sh-ca loclu iu s-aflã (di-unã parti sh-di-alantã a caplui);
6: am ureaclja bunã = avdu ghini;
7: escu fudul di ureclji; lj-am urecljili astupati (cu bumbac); sh-lã draclu zmeanili cu urecljili-a meali = nu-avdu ghini, nu-avdu dip, escu surdu, asurdzãscu;
8: nu-avdu di ureclji = nu voi sã shtiu;
9: nu-avdu di-atsea ureaclji = mi fac cã taha nu avdu, nu voi s-ascultu, nu voi s-fac tsi-nj si caftã;
10: nu-ari ureaclja aoatsi = nu-ascultã, nu avdi, u-ari mintea aljurea, nu bagã oarã la-atseali tsi-lj si dzãc;
11: nj-mãcã (nj-lja; nj-arupi) urecljili = nj-zburashti tut chirolu; nu mi-alasã isih; nj-caftã tut chirolu idyiul lucru; etc.; mi asurdzashti;
12: nu-nj lja ureaclja = nu-achicãsescu, nu-aduchescu;
13: draclu mi-alasã di ureclji = isihãsescu, agãlisescu;
14: ãl ljau di ureaclji = dormu, lji ncljid ocljilj, l-fur somnul, nj-coc un somnu, etc.;
15: ljau (trag) di ureclji (urecljili) = (i) lu-acats di ureclji shi-lj li trag nsus; (ii) ascultu tsi sã zburashti; (iii) ascultu sh-aduchescu ghini, tsãn minti; (iv) l-vãryescu tra s-nu tsiva di fatsi un lucru;
16: bag (trag, ljau) di ureaclji = (i) aduchescu; (ii) tsãn minti;
17: hiu mash ureclji; nj-bag ureaclja; trag cu ureaclja = ascultu, caftu s-avdu;
18: nj-disfac (nj-dishcljid) urecljili = ascultu, bag oarã la-atseali tsi-nj si dzãc, nj-am cãshtigã, etc.;
19: li ciulescu urecljili = li mut urecljili cã-nj si pari cã avdzãi tsiva, tra s-avdu tsiva, tra s-avdu ma ghini; (prãvdzãli) li mprustã urecljili, li mutã, cã avdzãrã tsiva;
20: nu-nj si bati ureaclja = nu mi mealã, nu mi siclitsescu, nu-nj fac sãndzi-arãu, stau isih, nu-nj mãc inima, nu mi-aspar;
21: pi-atsea ureaclji va-nj mi bag; va-nj mi culcu pi ureaclja-atsea ndreapta = va-nj stau isih, nu va nj-aspargu isihia; nu va s-adun gaile;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn