|
|
disãricat
disãricat (di-sã-ri-cátŭ) adg – vedz tu saric
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: saricsaric
saric (sá-ricŭ) sm pl(?) – unã soi di tsãsãturã groasã di lãnã dit cari s-fac stranji huryiteshti; pustavi groasã ca shiaclu tsi s-fatsi n casã; gravano, pustavi, shiac, abã
{ro: aba}
{fr: aba, bure, drap}
{en: frieze, rough homespun, rough material (of wool)}
§ saricã (sá-ri-cã) sf sãrits (sắ-ritsĭ) – stranj lungu di lãnã (di earnã) cu peri lundzã; sarcã, gunelã, gunealã;
(expr:
1: easti di saricã = easti armãn sadeu, dealihea, di pãpãnj-strãpãpãnj;
2: saricã turnatã = saricã purtatã anapuda;
3: saricã cu leapi, saricã cu ureclji = (i) saricã tsi ari cumãts tsi spindzurã dit pãltãrli-a ljei, adãvgati mash ti mushiteatsã cã nu-agiutã la tsiva; (ii) s-dzãtsi “ureaclji di saricã” ti lucrili tsi nu-aduc vãrã hãiri;
4: saricã shutã = saricã fãrã ureclji;
5: saricã flucatã = saricã tsi-ari pristi tut floatsi di lãnã albi)
{ro: manta de lână cu părul lung}
{fr: manteau à longs poils}
{en: long woolen cloak}
ex: yin aush cu sãrits albi; tsi-nj portsã sarica preanumiri, lai gione mushat?; pit hori s-poartã nica sarica
§ sarcã (sár-cã) sf sãrtsi(?) (sắr-tsi) – (unã cu saricã)
ex: un aush cu sarca turnatã (angucitoari: aricilu); maea cu sarca turnatã (sarica purtatã anapuda); va tsi-u tornu sarca di-alantã parti
§ sãrcotã (sãr-có-tã) sf sãrcots (sãr-cótsĭ) shi sãrco-ti/sãrcote (sãr-có-ti) – saricã njicã trã ficiurits
{ro: sarică mică pentru copii}
{fr: petite “saricã” pour des enfants}
{en: small “saricã” for children}
§ nsaric (nsá-ricŭ) (mi) vb I nsãricai (nsã-ri-cáĭ), nsãricam (nsã-ri-cámŭ), nsãricatã (nsã-ri-cá-tã), nsãrica-ri/nsãricare (nsã-ri-cá-ri) – nvescu cu sarica; nj-bag sarica
{ro: îm-brăca cu sarica}
{fr: mettre la “saricã”}
{en: put on the “saricã”}
ex: nsaricã-ti (bãgã-ts saricã) sh-du-ti, ti pãlãcãrsescu; tora va s-mi nsaric (va-nj bag sarica)
§ nsãricat (nsã-ri-cátŭ) adg nsãricatã (nsã-ri-cá-tã), nsãricats (nsã-ri-cátsĭ), nsãricati/nsãricate (nsã-ri-cá-ti) – tsi sh-ari bãgatã sarica; tsi s-ari nviscutã cu sarica
shigunã
shigunã (shi-gú-nã) sf shigunj (shi-gúnjĭ) – stranj di lãnã (pustavi) fãrã mãnits sh-lungu pãnã di dzinuclji; shãguni, shiguni, cãndushi, cundushi, cundush, gunealã, gunelã, tsipuni
{ro: zăbun, manta de lână fără mâneci, lungă până la genunchi}
{fr: vêtement long de laine sans manches}
{en: long woollen cloak without sleeves}
§ shiguni/shigune (shi-gú-ni) sf shigunj (shi-gúnjĭ) – (unã cu shigunã)
ex: mã-sa purta nicã shigunea (tsipunea) tu-atsel chiro; unã featã fãrã shiguni (tsipuni)
§ shãguni/shãgune (shã-gú-ni) sf shãgunj (shã-gúnjĭ) – (unã cu shigunã)
ex: earam nã featã njicã, nintratã tu shãguni (cãndushi)
§ nshigun (nshi-gunŭ) (mi) vb I nshigunai (nshi-gu-náĭ), nshigunam (nshi-gu-námŭ), nshigunatã (nshi-gu-ná-tã), nshigunari/nshigunare (nshi-gu-ná-ri) – (mi) nvescu cu shiguna
{ro: (se) îmbrăca (cu) zăbun}
{fr: (s‘)habiller avec la “shiguna”}
{en: put on “shiguna”}
ex: nu si nshigunã nica (nu si nviscu nica cu shigunea)
§ nshigunat (nshi-gu-nátŭ) adg nshigunatã (nshi-gu-ná-tã), nshigunats (nshi-gu-nátsĭ), nshigunati/nshigunate (nshi-gu-ná-ti) – tsi easti nviscut cu-unã shigunã
{ro: îmbrăcat cu zăbun}
{fr: habillé avec la “shi-guna”}
{en: dressed with “shiguna”}
ex: tatã-su shi frati-su sh-tora s-poartã nshigunats (nviscuts cu shiguni)
§ nshiguna-ri/nshigunare (nshi-gu-ná-ri) sf nshigunãri (nshi-gu-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva si nveashti cu shiguna
{ro: acţiunea de a (se) îmbrăca cu zăbunul}
{fr: action de (s‘)habiller avec la “shiguna”}
{en: action of putting on “shiguna”}
§ dishigun (di-shi-gunŭ) (mi) vb I dishigunai (di-shi-gu-náĭ), dishigunam (di-shi-gu-námŭ), dishigunatã (di-shi-gu-ná-tã), dishigunari/dishigunare (di-shi-gu-ná-ri) – scot shiguna cu cari hiu nviscut