§ ampãturari/ampãturare (am-pã-tu-rá-ri) sf ampãturãri (am-pã-tu-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un ampãtureadzã; ãmpãturari, ampãturlari, ambãturlari, ambãtrulari
{ro: acţiunea de a galopa, de a alerga cu mare viteză, de a goni}
{fr: action de galoper, de fuir, de chasser, de bannir; galop à bride abattue}
{en: action of galloping, of running extremely fast, of chasing}

§ mpatur (mpá-turŭ) vb I mpãturai (mpã-tu-ráĭ), mpãturam (mpã-tu-rámŭ), mpãturatã (mpã-tu-rá-tã), mpãtura-ri/mpãturare (mpã-tu-rá-ri) – (unã cu ampatur)
ex: vãrnu nu mpaturã (nu-alagã agonja) ca nãs; lu mpãturarã (alãgarã dupã el, lu-avinarã) dauã dzãli ma nu puturã s-lu-acatsã

§ mpãturat (mpã-tu-rátŭ) adg mpãturatã (mpã-tu-rá-tã), mpãturats (mpã-tu-rátsĭ), mpãturati/mpãturate (mpã-tu-rá-ti) – (unã cu ampãturat)
ex: fum mpãturats (avinats) di furi dauã sãhãts

§ mpãtura-ri/mpãturare (mpã-tu-rá-ri) sf mpãturãri (mpã-tu-rắrĭ) – (unã cu ampãturari)
ex: la mpãturari (alãgari) vãrnu nu lu-azvindzi

§ ãmpãturedz (ãm-pã-tu-rédzŭ) vb I ãmpãturai (ãm-pã-tu-ráĭ), ãmpãturam (ãm-pã-tu-rámŭ), ãmpãturatã (ãm-pã-tu-rá-tã), ãmpãturari/ãmpãturare (ãm-pã-tu-rá-ri) – (unã cu ampatur)

§ ãmpãturat (ãm-pã-tu-rátŭ) adg ãmpãturatã (ãm-pã-tu-rá-tã), ãmpãturats (ãm-pã-tu-rátsĭ), ãmpãturati/ãmpãturate (ãm-pã-tu-rá-ti) – (unã cu ampãturat)

§ ãmpãturari/ãmpãturare (ãm-pã-tu-rá-ri) sf ãmpãturãri (ãm-pã-tu-rắrĭ) – (unã cu ampãturari)
ex: dtpã multã ãmpãturari (alãgari) agiumsi la unã fãntãnã

§ ampaturlu (am-pá-tur-lu) vb I ampãturlai (am-pã-tur-láĭ), ampãturlam (am-pã-tur-lámŭ), ampãturlatã (am-pã-tur-lá-tã), ampãturlari/ampãturlare (am-pã-tur-lá-ri) – (unã cu ampatur)
ex: s-ampaturlã pãdurili; ampaturlã dupã dirvish

§ ampãturledz (am-pã-tur-lédzŭ) vb I ampãturlai (am-pã-tur-láĭ), ampãturlam (am-pã-tur-lámŭ), ampãturlatã (am-pã-tur-lá-tã), ampãturlari/ampãturlare (am-pã-tur-lá-ri) – (unã cu ampãturedz)
ex: calu ampãturla arujindalui

§ ampãturlat (am-pã-tur-látŭ) adg ampãturlatã (am-pã-tur-lá-tã), ampãturlats (am-pã-tur-látsĭ), ampãturlati/ampãturlate (am-pã-tur-lá-ti) – (unã cu ampãturat)

§ ampãturlari/ampãturlare (am-pã-tur-lá-ri) sf ampãturlãri (am-pã-tur-lắrĭ) – (unã cu ampãturari)

§ ambaturlu (am-bá-tur-lu) vb I ambãturlai (am-bã-tur-láĭ), ambãturlam (am-bã-tur-lámŭ), ambãturlatã (am-bã-tur-lá-tã), ambãturlari/ambãturlare (am-bã-tur-lá-ri) –
1: alag multu agonja (ashi cum alagã calu tsi ansari cu dauãli cicioari di nãinti deadun); ampatur, ampãturedz, ampãturledz, ambãtruledz;
2: mintescu
{ro: galopa, alerga cu mare viteză; mesteca, răvăşi}
{fr: galoper; éparpiller, mêler}
{en: gallop, run extremely fast; mix}
ex: cu ma marli s-nu-ambaturlji calu (s-nu-aladz calu-agonja); bãgã s-ambaturlã casa (s-minteascã lucrili din casã)

§ ambãturledz (am-bã-tur-ledzŭ) vb I ambãturlai (am-bã-tur-láĭ), ambãturlam (am-bã-tur-lámŭ), ambãturlatã (am-bã-tur-lá-tã), ambãturlari/ambãturlare (am-bã-tur-lá-ri) – (unã cu ambaturlu)

§ ambãturlat (am-bã-tur-látŭ) adg ambãturlatã (am-bã-tur-lá-tã), ambãturlats (am-bã-tur-látsĭ), ambãturlati/ambãturlate (am-bã-tur-lá-ti) –
1: tsi easti (fu) faptu s-alagã multu agonja; ampãturat, ampãturlat, ambãtrulat;
2: tsi easti mintit
{ro: galopat; mestecat, răvăşit}
{fr: galopé; mêlé}
{en: galloped; mixed}

§ ambãturlari/ambãturlare (am-bã-tur-lá-ri) sf ambãturlãri (am-bã-tur-lắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un ambãturleadzã; ampãturari, ampãturlari, ambãtrulari; mintiri
{ro: acţiunea de a galopa, de a răvăşi}
{fr: action de galoper, de mêler}
{en: action of galloping, of mixing}

§ ambãtruledz (am-bã-tru-lédzŭ) vb I ambãtrulai (am-bã-tru-láĭ), ambãtrulam (am-bã-tru-lámŭ), ambãtrulatã (am-bã-tru-lá-tã), ambãtrulari/ambãtrulare (am-bã-tru-lá-ri) – (unã cu ambãturledz)
ex: altsã ambãtrularã caljlji

§ ambãtrulat (am-bã-tru-látŭ) adg ambãtrulatã (am-bã-tru-lá-tã), ambãtrulats (am-bã-tru-látsĭ), ambãtrulati/ambãtrulate (am-bã-tru-lá-ti) – (unã cu ambãturlat)
ex: udãlu easti ambãtrulat (cu lucrili tuti mintiti)

§ ambãtrulari/ambãtrulare (am-bã-tru-lá-ri) sf ambãtrulãri (am-bã-tru-lắrĭ) – (unã cu ambãturlari)

ex: omlu tsi s-featsi cu grei (grai, zbor); un grei (zbor) bun voi s-avdu di la tini

§ grelj (gréljĭŭ) sn grelji/grelje (gré-lji) – (unã cu grai)

§ grii (gríĭŭ) sn grii/grie (grí-i) shi griiri/griire (grí-i-ri) – (unã cu grai)

§ grescu (grés-cu) vb IV grii (gríĭ), gream (greámŭ), gritã (grí-tã), griri/grire (grí-ri) –
1: scot zboarã dit gurã sh-aspun minduirli tsi-am tu minti cu scupolu ca atsel tsi mi-avdi s-aducheascã tsi minduescu (tsi mi doari, tsi ved, tsi hãbãri voi s-lji dau, etc.); lu-acljem pri cariva s-yinã cãtrã mini; am/dau unã numã (a unui), ãlj dzãc numa; ursescu cariva sã-nj intrã n casã; zburãscu, cuvintedz, acuvãntedz, dzãc, zãc, spun, aspun; acljem, cljem, strig, zghilescu, ursescu, acãlisescu, cãlisescu, acãljisescu, cãljisescu;
(expr:
1: nu grescu (scot) zbor = tac nu dzãc tsiva;
2: nu-am gurã s-grescu = nu-am furnjii, ndreptu s-dzãc vãrã zbor;
3: nu nã grim cu gura = nu nã zburãm, him ncãceats;
4: gurã s-avea, vreai greascã = zbor tsi s-dzãtsi trã un lucru tsi nu-l videm, cu tuti cã easti ningã noi, dinintea-a ocljilor, tsi-l cãftãm sh-nu-l videm)
{ro: grăi, vorbi, spune, zice, striga, chema, invita}
{fr: parler, dire, prononcer, appeler, convier, inviter}
{en: speak, say, tell, call, invite}
ex: cum tsã greshti? (cum ti-acljamã?); lj-grii (lj-dzãsh, l-cljimai, l-cãlisii) s-yinã acasã s-tsinã cu noi; grea tini (zbura tini) cã eshti cama-aush; nu sh-grescu (nu shi zburãscu) cã suntu ncãceats; sh-ashi-nj greashti (dzãtsi, zburashti) zbor di om; nu-sh grescu (nu-sh zburãscu; expr: suntu ncãceats); nu-lj greashti zbor (nu-lj zburashti); grea (zbura) tini cara nu-ai lucru; grea (dzã, zbura), de, tora, moi muljare; iu shedz tini? iuva, lj-greashti (lj-dzãtsi) aestu; ayilu-lj gri (dzãsi, zburã) a amirãlui; grits-lj-al (climats-lu) Nica si-lj da sari; a noauã nu nã grit (acljimat, cãlisit) la numtã; cum ts-grescu a tsia (cum tsã dzãc a tsia, cum ti-acljamã)?; nu-ari gurã s-greascã
(expr: ma ghini s-tacã; nu-ari ndreptu sã zburascã, sã scoatã un zbor); nu-sh grescu cu gura
(expr: suntu ncãceats)

§ grit (grítŭ) adg gritã (grí-tã), grits (grítsĭ), griti/grite (grí-ti) – tsi ari scoasã zboarã dit gurã tra si sh-aspunã minduirli, atseali tsi-ari tu minti; (zbor, minduiri, etc.) tsi easti dzãs; (om) tsi easti acljimat (cãlisit, strigat, etc.); zburãt, cuvintat; dzãs, zãs, spus, aspus, acljimat, cljimat, strigat, zghilit, ursit, acãlisit, cãlisit, acãljisit, cãljisit
{ro: grăit, vorbit, spus, zis, strigat, chemat, invitat}
{fr: parlé, dit, appelé, prononcé, convié, invité}
{en: spoken, said, told, called, invited}
ex: avdi Mita zboarãli griti (zburãti, dzãsi)

§ griri/grire (grí-ri) sf griri (grírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva greashti tsiva i pri cariva; gritã, zburãri, cuvintari; dzãtseari, zãtseari, spuneari, aspuneari, acljimari, cljimari, strigari, zghiliri, ursiri, acãlisiri, cãlisiri, acãljisiri, cãljisiri
{ro: acţiunea de a grăi, de a vorbi, de a spune, de a zice, de a chema, de a striga, de a invita; grăire, vorbire, spunere, zicere, strigare, chemare, invitare}
{fr: action de parler, de dire, d’appeler, de prononcer, de convier, d’inviter}
{en: action of speaking, of saying, of telling, of calling, of inviting}
ex: mi doari caplu di griri (zburãri, acljimari)

§ nigrit (ni-grítŭ) adg nigritã (ni-grí-tã), nigrits (ni-grítsĭ), nigriti/nigrite (ni-grí-ti) – (zbor, minduiri, etc.) tsi nu easti grit; tsi nu ari scoasã zbor dit gurã; tsi nu easti dzãs; (om) tsi nu easti acljimat (cãlisit, strigat, etc.); nizburãt, nidzãs, nispus, neacljimat, nicljimat, nistrigat, nizghilit, niursit, nicãlisit;
(expr:
1: apã nigritã = apã dit pãrmiti, loatã di la izvur (shoput), ninti ca s-yinã cariva sh-ninti ca s-da soarili; apã ninchisitã; tu pirmithi: apã nipusputitã di vãrnu sh-cari, cãndu u lja i u bea, gionili-aleptu, nu mata scoati un zbor;
2: zboarã nigriti = zboarã slabi, uruti, arushinoasi;
3: nigrit ninga zborlu = ninti ca s-dzãcã vãr zbor, unãshunã)
{ro: negrăit, nespus, nechemat, neinvitat}
{fr: qui n’est pas dit, n’est pas appelé, n’est pas invité}
{en: who has not spoken, who is not called, not invited}
ex: nigrit ninga fu
(expr: ninti ca s-hibã grit) zborlu; tsi nigriti
(expr: zboarã arushinoasi) lj-ishirã dit gurã; nigritã ghini
(expr: unãshunã), dirvishlu ãlj da unã ampaturlari a calui

§ nigriri/nigrire (ni-grí-ri) sf nigriri (ni-grírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva nu greashti tsiva i nu-lj greashti a unui; nizburãri, nidzãtseari, nispuneari, neacljimari, nicljimari, nistrigari, nizghiliri, niursiri, nicãlisiri
{ro: acţiunea de a nu grăi, de a nu spune, de a nu chema, de a nu invita}
{fr: action de ne pas dire, de ne pas appeler, de ne pas inviter}
{en: action of not saying, of not calling, of not inviting}

§ gritã (grí-tã) sf griti/grite (grí-ti) – zborlu tsi easti arcat (zghic, aurlarea, strigarea, acljimarea, etc.) cãndu cariva greashti
{ro: strigăt, chemare}
{fr: cri, cri d’appel}
{en: invitation, calling}
ex: nu va gritã (nu-ari-ananghi s-lji grim, di dzãtseari tsiva, di-acljimari); nu-ashtipta gritã doauã ori; nu mi durea caplu di gritã (nu-aveam ananghi s-lu mpingu, di cljimari, nu-aveam ananghi s-lu mpingu, s-lji strig, s-lji zghilescu); di dauã ori gritã (acljimari) nu voi; cu grita nu s-fatsi lucru

§ grãescu (grã-ĭés-cu) vb IV grãii (grã-íĭ), grãeam (grã-ĭámŭ), grãitã (grã-í-tã), grãiri/grãire (grã-í-ri) – (unã cu grescu)

§ grãit (grã-ítŭ) adg grãitã (grã-í-tã), grãits (grã-ítsĭ), grãiti/grãite (grã-í-ti) – (unã cu grit)

§ grãiri/grãire (grã-í-ri) sf grãiri (grã-írĭ) – (unã cu griri)