DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

ampatrulea1

ampatrulea1 (am-pá-tru-lea) adv – ashi cum alagã un cal cãt poati cama-agonja (ansãrindalui prota cu dauãli cicioari di nãinti deadun sh-deapoea cu-atseali doauã di dinãpoi); cum nu s-poati cama agonja; cu multã agunjii; alãgãndalui, anpatrulea, ampaturlea, ambatrulea, ambaturlea
{ro: în galop, în goană}
{fr: au grand galop; extrêmement vite}
{en: at full gallop, extremely fast}
ex: ampatrulea (alãgãndalui) mi turnai aoa; ampatrulea, pri-un cal ncãlar

§ ampaturlea (am-pá-tur-lea) adv – (unã cu ampatrulea1)

§ ambatrulea1 (am-bá-tru-lea) adv – (unã cu ampatrulea1)
ex: vinj ambatrulea (cu agunjii)

§ ambaturlea (am-bá-tur-lea) adv – (unã cu ampatrulea1)

§ ampatur (am-pá-turŭ) vb I ampãturai (am-pã-tu-ráĭ), ampãturam (am-pã-tu-rámŭ), ampãturatã (am-pã-tu-rá-tã), ampãturari/ampãturare (am-pã-tu-rá-ri) – alag multu agonja (ashi cum alagã calu tsi ansari cu dauãli cicioari di nãinti deadun); ampãturedz, ãmpãturedz, ampaturlu, ampãturledz, ambãtruledz, ambaturlu
{ro: galopa, alerga cu mare viteză, goni}
{fr: galoper, fuir, chasser, bannir}
{en: gallop, run extremely fast, run away, chase}
ex: ampãtura caljlji; lu-ampãturã calu ta s-fugã; ampãturai (alãgai ahãntu-agonja) di-nj chirui adiljatlu; ampaturã (du-ti cu dealaga) pãnã-acasã; mi ampãturarã (mi-agunirã) furlji

§ ampãturedz (am-pã-tu-rédzŭ) vb I ampãturai (am-pã-tu-ráĭ), ampãturam (am-pã-tu-rámŭ), ampãturatã (am-pã-tu-rá-tã), ampãturari/ampãturare (am-pã-tu-rá-ri) – (unã cu ampatur)

§ ampãturat (am-pã-tu-rátŭ) adg ampãturatã (am-pã-tu-rá-tã), ampãturats (am-pã-tu-rátsĭ), ampãturati/ampãturate (am-pã-tu-rá-ti) – tsi fu faptu s-alagã multu agonja; tsi ari alãgatã multu-agonja, ãmpãturat, ampãturlat, ambãturlat, ambãtrulat
{ro: galopat, alergat, gonit}
{fr: galopé, chassé, banni}
{en: galloped, run extremely fast, run away, chased}
ex: si s-toarnã cu calu ampãturat; a calui ampãturat s-nu-lj dai apã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

chihlibari/chihlibare

chihlibari/chihlibare (chih-li-bá-ri) sf chihlibãri (chih-li-bắrĭ) – arucinã veaclji di njilj di anj, armasã shi nvãrtushatã di chiro, mushatã tu videari, di-unã hromã tsi da di-aradã ca pri galbin, dit cari s-fac lucri ca giuvairi (cumbuloyi, etc.)
{ro: chihlimbar}
{fr: ambre jaune}
{en: amber}
ex: aushlu avea cumbuloyi di chihlibari; lj-featsi pishcheshi nã tsigaretã di chihlibari; vidzu dirvishlu un tsigãret di chihlibari

§ chihribari/chihribare (chi-hri-bá-ri) sf chihribãri (chi-hri-bắrĭ) – (unã cu chihlibari)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

dirvish

dirvish (dir-víshĭŭ) sm dirvish (dir-víshĭ) – unã soi di cãlugru-tsiritor musulman tsi poati s-facã nishenj di lucri dinintea-a lumiljei tra s-u ciudiseascã
{ro: derviş}
{fr: dervish}
{en: dervish}
ex: un dirvish lj-deadi mãgiun; bãna atumtsea un om multu oarfãn, un dirvish; cum s-nu-l cunoscu, greashti dirvishlu; dirvishlu s-aumsi cu fãrinã pi fatsã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

grai

grai (gráĭŭ) sn grai/grae (grá-i) shi grairi/graire (grá-i-ri) –
1: sonlu tsi-l scoati omlu din gurã cãndu zburashti (icã aspunearea-a lui tu scriari) sh-cari ari unã noimã maxutarcã trã lumea tsi lu-avdi (i veadi scriarea); grair, greai, grei, grii, cuvendã, zbor;
2: zboarãli (botsli, seamnili) cu cari omlu sh-aspuni tsi mindueashti (tsi aducheashti, tsi va, tsi caftã, etc.) shi easti achicãsit di-alantsã oaminj; limba (cu tuti zboarãli a ljei) zburãtã di oaminjlji a unui popul; limbã, zburãri;
(expr:
1: grai cu mãduã = zbor mintimen, zbor cuminti;
2: suntu pi un grai = s-aduchescu, suntu sinfuni;
3: grailu imnã, urdinã = zborlu treatsi di la om la om, s-arãspãndeashti;
4: lji scot un grai dit gurã = l-fac sã zburascã niheamã;
5: grai di moarti = dimãndarea tsi u fatsi (i vrearea tsi u-aspuni) omlu tu oara tsi easti s-moarã;
6: nj-cadi grailu mpadi = nu hiu ascultat;
7: nigrit grailu; niscos grailu = unãshunã; ninti ca s-bitiseascã zborlu din gurã; cum bitiseashti zburãrea;
8: Grailu Mari = (prota) dzuã di Pashti; Ngrei Mari;
9: (om) faptu n Grailu Mari = (om) tsi easti cu multã tihi tu banã)
{ro: cuvânt, limbă}
{fr: mot, parole, langage}
{en: word, language}
ex: nu putui s-lji scot un grai (zbor) dit gurã; fãrshirotslji sh-au grailu (limba, zburãrea) a lor; dorlu a lor cu grai (zbor) nu s-aspunea, cu cundiljlu nu si scria; grailu dultsi, multu adutsi; grailu bun aflã loc bun; trei oi, sh-atseali li mãcã luplu, yini grailu (zborlu); grailu imna prit hoarã
(expr: zborlu s-avdza tu ntreaga hoarã di la un la-alantu, dit unã gurã tu-alantã); dimãndarea faptã cu grai di moarti
(expr: faptã, tu oara tsi moari omlu); l-alãsã cu grailu di moarti
(expr: cu dimãndarea faptã tu oara tsi murea); nj-u cã s-nu-nj cadã grailu mpadi
(expr: nj-easti cã nu va hiu ascultat), gione-mushat, di-atsea nu voi s-dimãndu; vinj-ascherea n Grailu-Mari
(expr: vinj-ascherea prota dzuã di Pashti); niscos grailu ghini
(expr: unãshunã)

§ grair (grá-irŭ) sn grairi/graire (grá-i-ri) – (unã cu grai)
ex: grairi di sivdai (zboarã di vreari); urãti grairi; shcurti grairi

§ greai (greáĭŭ) sn greairi/greaire (greá-i-ri) – (unã cu grai)

§ grei (gréĭŭ) sn grei/gree (gré-i) shi greiri/greire (gré-i-ri) – (unã cu grai)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

mãgiun

mãgiun (mã-gĭúnŭ) sm fãrã pl – purni chisati sh-hearti cu multã zahari tra s-tsãnã trã multu chiro; dultseami cu cari s-mescu oaspitslji (faptã di poami hearti tu multã zahari tra s-tsãnã multu chiro); mãgiuni, magiuni, mãngiun, dultseami
{ro: magiun, dulceaţă}
{fr: electuaire, marmelade}
{en: plum jam, jam}
ex: un dirvish lj-deadi mãgiun; cripiturli s-hibã astupati cu-unã turlii di mãgiun

§ mãgiuni/mãgiune (mã-gĭú-ni) sf fãrã pl – (unã cu mãgiun)

§ magiuni/magiune (ma-gĭú-ni) sf fãrã pl – (unã cu mãgiun)

§ mãngiun (mãn-gĭúnŭ) sm fãrã pl – (unã cu mãgiun)
ex: l-miscui cu cafe sh-cu mãngiun du gutunji

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

tsigarã

tsigarã (tsi-gá-rã) sf tsigãri (tsi-gắrĭ) – sul njic di carti multu suptsãri tu cari s-ari bãgatã nuntru tutumi tãljatã tu cumãts njits, tsi s-aprindi la un capit sh-cu capitlu-a alantu, hiptu n gurã, s-tradzi fum tu cheptu;
(expr: beau (trag) unã tsigarã = bag unã tsigarã n gurã, u-aprindu la un capit shi trag tu cheptu fumlu tsi treatsi prit tsigarã)
{ro: ţigară}
{fr: cigarette}
{en: cigarette}
ex: tsigarã di tutumi; s-adarã nã tsigarã; si-nj dai unã tsigarã

§ tsigari/tsigare (tsi-gá-ri) sf tsigãri (tsi-gắrĭ) – (unã cu tsigarã)
ex: sã-nj dai nã tsigarã; fã-nj unã tsigari; nu bãgai oarã cã tatã-su bea tsigari; el bea nã tsigari peascumta; lj-dau tutumi ca s-adarã nã tsigari; altu sh-ardi barba sh-altu sh-aprindi tsigarea; tsi-lj yini s-adarã nã tsigarã; cum tsãnea tu mãnã tsigarea neasteasã, taha scoasi s-aprindã tsigarea sh-apreasi peana; sh-aprindi tsigara shi s-tindi ningã vatrã

§ tsigareti/tsigarete (tsi-ga-ré-ti) sf tsigarets (tsi-ga-rétsĭ) – cutii tu cari s-tsãn tsigãrli tu gepi; tsigaret
{ro: ţigaret}
{fr: porte-cigarette}
{en: cigarette-case}
ex: sh-featsi nã tsigareti di-asimi sh-di chihlibari

§ tsigaret (tsi-ga-rétŭ) sn tsigareti/tsigarete (tsi-ga-re-ti) – (unã cu tsigareti)
ex: tsigaret di chihlibari

§ tsigãret (tsi-gã-rétŭ) sn tsigãreti/tsigãrete (tsi-gã-re-ti) – (unã cu tsigareti)
ex: vidzu dirvishlu un tsigãret di chihlibari tsi pãrea cã-lj fatsi cu ocljul; dzãsi sã-nj dai shi tsigãretlu, cã-lj yini dor di nãs; ãlj pitricui sh-mini punga-a lui cu flurii, tsigãretlu, oara, cijmili

§ tsigarohartã (tsi-ga-ró-har-tã) sf tsigaroharti/tsigaroharte (tsi-ga-ró-har-ti) – carti suptsãri, faptã maxus trã fãtsearea-a tsigãrlor
{ro: foiţă de ţigară}
{fr: papier à cigarette}
{en: cigarette paper}
ex: dã-nj nã tsigarohartã

§ tsigaruhartã (tsi-ga-ru-hár-tã) sf tsigaruhãrtsã (tsi-ga-ru-hắr-tsã) – (unã cu tsigarohartã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã