|
|
dirveni/dirvene
dirveni/dirvene (dir-vé-ni) sf dirvenj (dir-vénjĭ) – loc strimtu shi ngustu tsi s-aflã namisa di muntsã-analtsã sh-arãposh; cali strimtã tsi treatsi namisa di muntsã-analtsã; dãrli tsi li da la aestã dirveni (bugazi, arãstoacã) oaminjlji tsi vor s-treacã cu tutiputa; casa shi prohuma iu s-lja aesti dãri; dãrveni; arãstoacã, bugazi, sudã, angusteatsã, strimturã, strãmturã; yiumbruchi, yimbruchi, imbruchi, cumerchi, vamã, tarifã
{ro: defileu, strâmtoare; intrare dintr-un fort; vamă}
{fr: détroit; entré d’une place forte ou fortifiée; douane}
{en: mountain pass, fort entrance; toll or customs house}
ex: dirvenjli (bughãzli) s-turchipsescu; fui pãnã la dirveni (yimbruchi, vamã); plãtii dirveni (dari) cãt nu featsi
§ dãrveni/dãrvene (dãr-vé-ni) sf dãrvenj (dãr-vénjĭ) – (unã cu dirveni)
ex: sh-ari nã dãrveni (unã prohumã iu s-lja dãrli di treatsiri bugazea)
§ dirvingi (dir-vin-gí) sm dirvingeadz (dir-vin-gĭádzĭ) – omlu tsi-aveaglji dirvenea; omlu tsi-adunã dãrli di la oaminjlji tsi vor s-treacã bugazea
{ro: gardian de la “dirveni”; vameş}
{fr: gardien d’une “dirveni”; douanier}
{en: guard (“dirveni”); customs officer}
ex: dirvingeadzlji-l loarã; n-acãtsarã dirvingeadzlji
§ dirven-aga (dir-vén-a-gá) sm dirven-agadz (dir-vén-a-gádzĭ) – caplu-a dirvingeadzlor tsi-aveaglji dirvenea sh-adunã dãrli
{ro: căpitanul “dervenei”}
{fr: capitaine des défilés}
{en: guards commander}
ex: dirven-agadzlji fãtsea tsi vrea
arãstoacã2
arãstoacã2 (a-rãs-tŭá-cã) sf arãstots (a-rãs-tótsĭ) – loc strimtu shi ngustu tsi s-aflã namisa di muntsã (analtsã sh-multi ori arãposh); cali strimtã tsi treatsi namisa di muntsã-analtsã; bugazi, sudã, angusteatsã, strimturã, strãmturã, dirveni, dãrveni
{ro: defileu, strâmtoare}
{fr: défilé, gorge}
{en: mountain pass, gorge}
ex: s-lj-astalj tu arãstoacã (bugazi, sudã, dirveni)
§ arustoacã2 (a-rus-tŭá-cã) sf arustots (a-rus-tótsĭ) – (unã cu arãstoacã2)
bugazi/bugaze
bugazi/bugaze (bu-ghá-zi) sf bugãzi (bu-ghắzĭ) – loc strimtu shi ngustu tsi s-aflã namisa di muntsã (analtsã sh-multi ori arãposh); cali strimtã tsi treatsi namisa di doi muntsã; arãstoacã, sudã, angusteatsã, strimturã, strãmturã, dirveni, dãrveni
{ro: defileu, strâmtoare}
{fr: défilé, gorge}
{en: mountain pass, gorge}
ex: bugazea-atsea njica di Shacishti easti ma fricoasã di-atsea marea
coacã2
coacã2 (cŭá-cã) sf cots (cótsĭ) shi coatsi/coatse (cŭá-tsi) – loclu iu coasta-a unui munti s-curmã (s-alasã) cãtã nghios; curmãturã (shilãturã) tsi talji schinãratlu-a unui munti; curmãturã, shilãturã, shulãtureauã, strimturã, strãmturã, arãstoacã, angusteatsã, bugazi, dirveni
{ro: curmătură care taie creasta unui munte}
{fr: gorge qui coupe l’échine ou la crête d’une montagne}
{en: narrow pass between mountains}
ex: nã trapsim n dzeanã, tu coacã (curmãturã); stearpili ishirã tu coacã
cumerchi/cumerche
cumerchi/cumerche (cu-mér-chi) sf pl(?) –
1: darea (tarifa) tsi s-lja la sinurlu-a unui crat, di la oaminjlji tsi intrã sh-aduc lucri dit xeani trã cari nomlu caftã tra si s-plãteascã dari;
2: loclu astãsit (casa) la sinurlu-a unui crat, iu s-lja aesti dãri sh-iu oaminjlji suntu mutrits tra s-nu-aducã peascumta lucri trã cari lipseashti si s-plãteascã dãrli; yimbruchi, yiumbruchi, imbruchi, ghiumbruchi, ghiumbrucã, vamã, tarifã, dirveni
{ro: vamă}
{fr: douane}
{en: customs; duties}
curmãturã1
curmãturã1 (cur-mã-tú-rã) sf curmãturi (cur-mã-túrĭ) – loclu iu coasta-a unui munti s-curmã (s-alasã) cãtã nghios; shilãturã tsi talji schinãratlu-a unui munti; loc strimtu shi ngustu tsi s-aflã namisa di muntsã-analtsã sh-arãposh; shilãturã, shulãtureauã, strimturã, strãmturã, angusteatsã, coacã, dirveni, arãstoacã, bugazi
{ro: curmătură}
{fr: tournant, coude}
{en: bend (of mountain), pass between mountains}
ex: noi aveam discãrcatã tu curmãturã (arãstoacã, bugazi)
dirven-aga
dirven-aga (dir-vén-a-gá) sm – vedz tu dirveni
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: dirvenidirvingi
dirvingi (dir-vin-gí) sm – vedz tu dirveni
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: dirveniHãsh
Hãsh (Hắshĭ) sf pl – locuri namisa di Grebini shi Calabaca, iu bãneadzã grets, tu hori njits sh-cu casili largu unã di-alantã
{ro: regiune între Calabaca şi Grebena}
{fr: contrées habitées par des grecs qui se trouvent entre les villes de Grebena et Calabaca}
{en: region between the towns of Grebena et Calabaca, inhabited by Greeks}
ex: dit dirveni shi dit Hãsh; nu ti-arãsirã Hãshli
§ hãshot (hã-shĭótŭ) sm, sf hãshoatã (hã-shĭŭá-tã), hãshots (hã-shĭótsĭ), hãshoati/hãshoate (hã-shĭŭá-ti) – un tsi bãneadzã Hãsh; un tsi dipuni dit unã fumealji tsi s-tradzi di Hãsh
{ro: locuitor din Hăşi}
{fr: habitant de la région de Hãsh}
{en: inhabitant of Hãsh}
ex: Hãshot s-earai sh-ahãt aruptu nu vrea hii
§ hãshutescu (hã-shĭu-tés-cu) adg hãshuteascã (hã-shĭu-teás-cã), hãshuteshtsã (hã-shĭu-tésh-tsã), hãshuteshti/hãshuteshte (hã-shĭu-tésh-ti) – tsi ari s-facã cu hãshotslji; di hãshots
{ro: de “hăşot”}
{fr: de “hãshot”}
{en: of “hãshot”}
ex: trapsi tu-unã hoarã hãshuteascã (di hãshots); agri hãshuteshtsã
§ hashutu-hoarã (ha-shĭu-tu-hŭá-rã) sf hashutu-hori (ha-shĭu-tu-hórĭ) – hoarã hãshuteascã (di hãshots)
{ro: sat de hăşioţi}
{fr: village de “hãshots”}
{en: village inhabited by “hãshots”}
ex: lom nãpoi nsus, hashutu-horli
himã1
himã1 (hí-mã) sf fãrã pl – loc (dit muntsã) multu-arãpos shi ahãndos tsi s-dipuni multu greu sh-cu mari piriclju di cãdeari sh-di moarti; nhimã, hãu, hauã, areapit, areapid, arepit, grem, gremur, greb, greblu, grimurã, grimelj, rãpã, arãpã; (fig: himã = nghios, hima, la vali, la cãmpu)
{ro: prăpastie}
{fr: précipice, abîme, gouffre, aval}
{en: abyss, chasm, precipice, downstream}
ex: la dirveni, nghios, tu himã; armãnjlji freadzirã tu himã (fig: nghios, cãtrã la cãmpu, cãtrã njadzãdzuã)
§ nhimã (nhí-mã) sf fãrã pl – (unã cu himã)
ex: pri-aoa easti greu ti dipuneari, cã easti multu nhimã (arãpos);
§ hima (hí-ma) adv –
1: loc tsi easti ma nghios di un altu loc (tsi s-aflã ma nsus); nghios cãtrã la vali; nghios cãtrã cãmpu trã irnari; ãnghios, nghios, nghiosura, nhima, n vali, ahi-mura, hambla, mpadi, pogor, pãgor, pugor;
2: (dipuni) cãtrã nghios, cãtrã halazmo
{ro: jos}
{fr: en bas, en aval; vers la plaine, vers la demeure d’hiver}
{en: down, downstream}
ex: fudzi hima (cãtrã nghios); alunica cãtrã hima (nghios); lj-ded cali a oului hima nghios pri chetri sh-pri bãrtsiri; hima (nghios) lja cãrarea; sh-u deadi hima nghios cãtrã-aclo; tutã noaptea dipun hima (la vali), bairi di cãrvãnj; duchi cã hima trag (trag cãtrã tu cãmpu); hoara lo trã hima (cãtrã nghios, cãtrã halazmo); lo di hima (lo di cadi, urfãneashti); s-arucuti pãnã hima
§ nhima (nhí-ma) adv – (unã cu hima)
ex: s-mi sãlighits cama nhima (ma nghios)
§ ahimura (a-hí-mu-ra) adv – (unã cu hima)
ex: calea di ahimura (di nghios)