|
|
dirmani/dirmane
dirmani/dirmane (dir-má-ni) sf dirmãnj (dir-mắnjĭ) – atsea tsi s-da a unui lãndzit tra si s-vindicã di niputearea tsi u-ari; atseali tsi fatsi cariva tra s-ascapã di unã lãngoari; dãrmani, yitrii, vindicari, ileaci, ileagi, pãnadã; (fig: dirmani = (i) curbani, afierumã; (ii) prãpãdiri, sutrupsiri, afãnsiri, etc.)
{ro: remediu, leac}
{fr: remède, guérison}
{en: medicine, cure}
ex: nu avets dirmani (vindicari) maltu voi; aclotsi aflarã dirmani (vindicari, yitrii); nu-ari dãrmani (yitrii, vindicari) lãngoarea-aestã
§ dãrmani/dãrmane (dãr-má-ni) sf dãrmãnj (dãr-mắnjĭ) – (unã cu dirmani)
ex: s-fatsi dãrmani (fig: curbani, yitrii) trã voi; Dumnidzã s-facã dãrmani (s-aducã vindicari); s-fatsi dirmani (cãtãstrãpsiri) la noi
dãrmani/dãrmane
dãrmani/dãrmane (dãr-má-ni) sf – vedz tu dirmani
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: dirmaniileaci/ileace
ileaci/ileace (i-leá-ci) sf ileci (i-lécĭ) – atsea tsi s-da a unui lãndzit ca si s-vindicã di niputearea tsi ari; atseali tsi fatsi cariva tra s-ascapã di unã lãngoari; ileagi, yitrii, ghitrii, dirmani, vindicari
{ro: doctorie, medicament, cură}
{fr: médicament, guérison}
{en: medicine, cure}
ex: greu lucru, hilje, ma ileaci ari; ma ileaci (yitrii, vindicari) nu-ari aestã lãngoari; lãngoari fãrã ileaci
§ ileagi/ileage (i-leá-gi) sf ilegi (i-légĭ) – (unã cu ileaci)
ex: ileagea (yitria) a suflitului
§ lagi/lage (lá-gi) sf pl – bãnjli tsi li fatsi omlu (ca yitrii) tra si s-vindicã di ndauã lãngori
{ro: băi terapeutice}
{fr: bains thérapeutiques}
{en: therapeutic baths}
maltu
maltu (mál-tu) adv – mata, ninga, disturi, agiundzi, etc.
{ro: mai, destul}
{fr: plus, assez}
{en: plus, no more}
ex: tra s-nu imnã maltu (s-nu mata imnã, s-nu imnã ninga) napudishalui; maltu (disturi, agiundzi) aisti zboarã; nu avets dirmani maltu voi (nu mata avets dirmani/vindicari); nu-l vidzurã maltu (nu-l mata vidzurã); nu s-ashteardzi maltu (nu s-mata ashteardzi; agiumsi cãt s-ashtearsi); nu s-adunã maltu (nu s-mata adunã) cu alantsã; maltu (disturi) nj-deadish; di-anda fudzi, nu-l vidzui maltu (nu-l mata vidzui); nu voi maltu (nu mata voi; nu voi sh-altã); s-umplu scafa, nu pot s-aravdu maltu (nu mata pot s-aravdu)
panadã
panadã (pa-ná-dã) sf panãdz (pa-nắdzĭ) – yitrii (vindicari) tsi-lj s-adutsi a unui lãndzit; pãnadã, yitrii, dirmani, ileaci
{ro: doctorie, balsam}
{fr: médicament, baume}
{en: medicine, balm}
§ pãnadã (pã-ná-dã) sf pãnãdz (pã-nắdzĭ) –
ex: tsi pãnadã vrei s-tsã fatsim?
yeatru
yeatru (yĭá-tru) sm yeatri (yĭá-tri) shi yeatsrã (yĭá-tsrã) – omlu tsi s-ari dusã la sculii analti tra sã nveatsã cum s-lji vindicã oaminjlji di lãngori; gheatru, iichim;
(expr:
1: necã lãndzit, necã yeatru = ma ghini s-nu hii lãndzit shi s-nu-ai ananghi di yeatru;
2: iu nu intrã soari, intrã yeatru = soarli easti bun trã sãnãtatea-a omlui sh-tr-atsea, tu horli armãneshti, casili auntu anãltsati tu surin, cãtrã soari)
{ro: doctor (în medicină), medic}
{fr: médecin}
{en: (medical) doctor, physician}
ex: omlu cãndu-l doari caplu alagã la (s-dutsi s-lu veadã un) yeatru; easti lãndzit arãu, lj-adusirã trei yeatsrã; eu hiu yeatru di cicioari; eara adunats yeatri dit patruli mãrdzinj a loclui; cljimarã yeatsrã dit patruli chioshi a lumiljei; eara un yeatru dit Vlãhii; di-iu sã-lj dau la yeatru, ãlj dau la hãsap; di cãndu ishirã yeatsrãlj, mor lumea cama multu; vãrnu yeatru, vãrnã moashi nu lu-ari vindicatã; lu ntribã prota cum fac yeatsrãlj, di tsi lj-easti lãngoarea; shtiuts, filózuhi, yeatsrã, vãrã nu putea si-lj da cali, nu putu s-aflã yitria; nu nã vindicarã yeatsrã avdzãts shi shtiuts, va s-nã vindicã aistu?
§ gheatru (ghĭá-tru) sm gheatri (ghĭá-tri) shi gheatsrã (ghĭá-tsrã) – (unã cu yeatru)
ex: doilji ficiori lji ari gheatsrã; nu s-putu sã-l scoatã vãrã gheatru nelu dit gusac
§ yeatresã (yĭa-tré-sã) sf yeatresi/yeatrese (yĭa-tré-si) – muljarea tsi s-ari dusã la sculii analti tra sã nveatsã cum s-lji vindicã oaminjlji di lãngori; yeatrisã
{ro: doctoriţă}
{fr: doctoresse}
{en: (female) doctor, (female) physician}
§ yeatrisã (yĭá-tri-sã) sf yeatrisi/yeatrise (yĭá-tri-si) – (unã cu yeatresã)
§ yitrãtsãlji/yi-trãtsãlje (yi-trã-tsắ-lji) sf yitrãtsãlj (yi-trã-tsãljĭ) – multimea di nvitsãturi sh-cunushteri tsi li avem adzã (di la sculii analti) tra si s-vindicã oaminjlji di lãngori; yeatrãtsãlji, yeatrisini
{ro: medicină}
{fr: médecine}
{en: (art of) medicine}
ex: dusi tu xeani sã nveatsã yitrãtsãlja
§ yeatrãtsãlji/yeatrãtsãlje (yĭa-trã-tsắ-lji) sf yeatrãtsãlj (yĭa-trã-tsãljĭ) – (unã cu yitrãtsãlji)