DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

afrat2

afrat2 (a-frátŭ) adg afratã (a-frá-tã), afrats (a-frátsĭ), afrati/afrate (a-frá-ti) – tsi easti lishor, proaspit shi moali; crehtu, trifir, tri-firushcu, moali
{ro: proaspăt, fraged, moale, pufos}
{fr: tendre, frais, mou}
{en: tender, fresh, soft}
ex: pãni afratã (moali); flori afrati (trifiri); chiftedz afrats (molj)

§ afreatsã (a-freá-tsã) sf afrets (a-frétsĭ) – aloat coptu tu cireap i multi ori pi jar; turtã, culac
{ro: turtă}
{fr: galette cuite au four ordinairement dans des cendres chaudes}
{en: dough baked in the oven or directly on the hot coal}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

brats

brats (brátsŭ) sn bratsã (brá-tsã) –
1: mãdularlu-a omlui tsi nchiseashti di la mãnã shi s-dutsi pãnã la umir;
2: furtia tsi poati si s-tsãnã cu un i dauãli aesti mãdulari (bratsã); brãtsat, brãtsatã, bãrtsat, bãltsat;
3: misurã veaclji ca pihea i cotlu (lungã ca di la cot pãnã la mãnã i pãnã la mithca-a dzeadzitilor);
(expr: lu-aprochi cu bratsãli dishcljisi = lu-aprochi cu tutã vrearea, cu inima dishcljisã)
{ro: braţ, cot}
{fr: bras, brassée, coudée}
{en: arm, armful, cubit}
ex: mi doari bratslu; omlu ari doauã bratsã; el lucreadzã cu bratsãli; tsi s-facã mãratlu cu doauã bratsã mash; uhtarea bratslu-nj leagã; dã-nj un brats (furtii) di leamni; doauã bratsã (doauã misuri di brats di la cot la dzeadziti) di pãndzã; un brats (unã misurã) di scutic

§ bratseta (bra-tsé-ta) adv – s-dzãtsi cãndu omlu imnã “di brats” cu cariva; di brats, brats la brats
{ro: la braţ}
{fr: à bras}
{en: holding one’s arm}
ex: noi u-avem tr-arshini s-ljai nveasta bratseta (di brats) shi s-ti priimnji

§ brãtsat (brã-tsátŭ) sn brãtsati/brãtsate (brã-tsá-ti) –
1: dipãrtarea tsi s-acatsã cu doauãli bratsã teasi dit-unã parti tu-alantã (di la dzeaditili-a unui brats la-atseali a alãntui);
2: furtia tsi poati si s-tsãnã cu un i dauãli bratsã; brats; bãrtsat; brãtsatã, bãltsatã; surghits
{ro: distanţa dela degetele unui braţ la degetele celuilalt, când braţele sunt întinse în direcţie opusă; braţ}
{fr: êtendue des deux bras; brassée}
{en: distance between de fingers of one hand to the fingers of the other when the arms are stretched in the opposite direction; armful}
ex: deadi soarli trei brãtsati; un brãtsat di leamni (leamni purtati cu dauã bratsi); bãgai tu pãhnii doauã brãtsati di earbã; misurai un brãtsat di pãndzã

§ brãtsatã (brã-tsá-tã) sf brãtsati/brãtsate (brã-tsá-ti) – (unã cu brãtsat)

§ bãrtsat1 (bãr-tsátŭ) sn bãrtsati/bãrtsate (bãr-tsá-ti) – (unã cu brãtsat)
ex: tradzi funea dauã bãrtsati; noauãdzãtsi-noauã di bãrtsati vrea s-lu hidzearim tu loc

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cãtrã

cãtrã (cắ-trã) prip – zbor tsi-aspuni tsi mindueashti cariva trã (i) calea tsi u lja tra s-agiungã iuva, (ii) loclu di iu yini, (iii) loclu (iu) va si s-ducã, (iv) oara cãndu s-fatsi tsiva, (v) omlu la cari mutreashti cariva, etc.; aproapea di; cãtã
{ro: către, spre, încotro, unde, dela, etc.}
{fr: vers; envers; contre; de}
{en: in what direction; towards, around, about, where, from, etc.}
ex: astãmãtsii cãtrã searã (oara aproapi di searã) la casa-a lor; s-turnã cãtrã nãsã (tra s-hibã n fatsa-a ljei) s-lji dzãcã tsiva; s-turnã cãtrã ghiftu (di partea-a ghiftului); cãtrã iu loarã (tsi cali loarã, iu si) s-ducã?; cãtrã-aoa featsirã (aestã cali loarã); pãnã s-ti tornji cãtrã-acshia; cãtrã di partea-atsea; pãnã cãtrã di-adoarã; lo si s-toarnã cãtrã dinãpoi-lji; vai eara di cãtrã di andzari; sh-turnã ocljilj cãtrã la Dumnidzã; mutrea cãtrã nsus; mutreashti cãtrã la cuscra; acãtsarã cãtrã naparti; cãtrã ndzari; cãtrã n hoarã-lj; astãljarã cãtrã Larsa; lj-u deadirã cãtrã tu lumi; mutrea cãtrã tu gãrdinã; cãtrã tu (aproapea di) aspardzirea a beariljei; l-teasirã cãtrã soari (tra s-veadã soarili n fatsã); easti-l cãtrã soari; mi duc cãtrã casã; cãtrã iu ti duts?; fudzi cãtrã naljurea; pusula easti cãtrã mini; yinea cãtrã Muscopuli; nã easti soi di cãtrã tatã

§ cãtã1 (cắ-tã) prip – (unã cu cãtrã)
ex: cãtã iu dusi?

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

durec

durec (du-récŭ) sn duretsi/duretse (du-ré-tsi) shi durecuri (du-ré-curĭ) – lemnu lungu sh-gros, di-aradã pilichisit sh-hiptu tu loc, sh-cari di-aradã easti ufilisit ca ndoapir trã un lucru (unã stizmã aplicatã, unã citii, unã punti, teli, etc.); lucrul pri (di) cari si ndoa-pirã tsiva; direc, drec, stur, ustur, stil, shtiulã, numii, andoapir, aradzim; (fig:
1: durec sm durets (du-rétsĭ) = omlu tsi easti ca unã soi di aradzim, andoapir, agiutor trã cariva tsi ari ananghi; expr:
2: cu casa pi durec = tsi nu-ari casã iu s-shadã, tsi alagã vagabondu, hulandar, pri-aoa sh-pri-aclo; cu casa pri ciumagã)
{ro: stâlp; reazem, ajutor}
{fr: pilier; appui, aide. soutien}
{en: pole, post, pillar; support, help}
ex: cãfasea-i spindzuratã di dureclu (sturlu) dit chioshi; cãndu bãna ljirtatlu di frati-nju, aveam sh-mini un durec (fig: aradzim) di mi ndrupam; nu va s-lj-u pots cã ari durets (fig: andoapiri); vedz dureclu (sturlu) di nandreapta; pi shasi duretsi (stururi) eara citia

§ direc (di-récŭ) sn diretsi/diretse (di-ré-tsi) shi direcuri (di-ré-curĭ) – (unã cu durec)
ex: cu trei diretsi (stururi) di her; sh-freadzi caplu di tuti diretsili (stururli)

§ drec (drécŭ) sn dretsi/dretse (dré-tsi) shi drecuri (dré-curĭ) – (unã cu durec)
ex: nitsi saltsea drec di casã, nits sindushlu om di measã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

isea

isea (í-sea) adv
1: cari easti ndreptu ca unã fatsã tsi nu-ari pãrtsã ma-analti i ma dipusi; is, dreptu, ndreptu, ischiu;
2: cari easti di idyea mãrimi cu cariva (idyea lundzimi, puteari, ilichii, etc.); isa, isha, unã, insã, fit;
3: aproapea, dip, tamam, anilea, etc.
{ro: direct, egal, chit}
{fr: égal, tout droit, précisément, également, quitte à quitte}
{en: equal, quit, free}
ex: doilji him isea tu boi; isea-ts ded; tricu muntili shi isea (ndreptu, dip, tamam) pri nãsh s-lj-acatsã; s-alinarã pri-iu shi shtea shi isea (tamam ndreptu) la ayisteari; isea (insã) shtim; tora him isea (unã, insã); trag isea (ndreptu) acasã; isea (tamam, analtu) pri-aesti zboarã; nveashti nã pãreaclji di stranji, sh-tsindzi armatli sh-isea (ndreptu) tu polim; cara s-aflji un om tsi s-ducã-s-yinã isea cu nãs

§ isa (í-sa) adv – (unã cu isea)
ex: si-l vearsã isa tuts; va s-aprindã unã lumbardã isea cu (tamam cãt) boea-a mea

§ isha (í-shĭa) adv – (unã cu isea)
ex: isha suntu dauãli feati

§ insã (ín-sã) adg (mash fiminin), adv – (unã cu isea)
ex: tsitati di leamni analtã insã (isea) cu tsitatea; suflitili tuti unã insã suntu (tuti suntu isea, suntu unã)

§ is3 (ísŭ) adg isã (í-sã), ish (íshĭ), isi/ise (í-si) –
1: cari easti ndreptu ca unã fatsã tsi nu-ari pãrtsã ma-analti i ma dipusi; isea, dreptu, ndreptu, ischiu;
2: cari easti di idyea mãrimi cu cariva (idyea lundzimi, puteari, ilichii, etc.); tsi sh-u-adutsi (undzeashti) cu cariva i tsiva; isa, isea, isha, unã, insã, fit
{ro: egal, asemănător}
{fr: égal, pareil}
{en: equal, similar}
ex: isi suntu aesti dauã casi; calea easti isã (ndreaptã); nu easti isã (ndreaptã) aestã canoni; scrii isa (ndreptu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

largu1

largu1 (lár-gu) adv – tsi s-aflã la unã mari dipãrtari (diastimã); tsi nu easti aproapea; alargu, diparti;
(expr: largu! = fudz diparti, s-nu ti mata ved dininti)
{ro: departe}
{fr: loin}
{en: far}
ex: vinjirã di largu nclo (di-aclo diparti); di om cu semnu, largu
(expr: s-fudz diparti)!; largu
(expr: fudz diparti) di mini!

§ alargu1 (a-lár-gu) adv – (unã cu largu1)

§ prilargu (pri-lár-gu) adv – multu diparti, largu;
(expr: lu-aduc zborlu (ca) di prilargu (scriat shi ca di pri largu) = ca di pri diparti; lu-aduc zborlu ashi ca s-aducheascã, fãrã si spun tamam, dishcljis tsi voi s-dzãc)
{ro: de departe}
{fr: de loin; indirectement}
{en: from far away; indirectly}
ex: du-ti di prilargu (di diparti)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

mãtulj

mãtulj (mã-túljĭŭ) sn mãtulji/mãtulje (mã-tú-lji) – ahuliri (ariciri) lishoarã tsi s-fatsi; agudirea lishoarã tsi s-fatsi a sfurlilor cãndu s-agioacã njitslji; bãshari pitricutã cu deadzitli tu vimtu (di la gurã-a omlui); ciupurtiri, cimshiri, cimciri, ahuliri, ariciri
{ro: atingere uşoară}
{fr: attouchement; frôlement d’une toupie par une autre dans des jeux d’enfants; baiser indirect fait à l’aide d’un doigt}
{en: light touch; kiss sent from the mouth with one’s fingers}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ndriptati/ndriptate

ndriptati/ndriptate (ndrip-tá-ti) sf ndriptãts (ndrip-tắtsĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-pricunoscu ndrepturli a unui om; atsea tsi-adu-cheashti omlu cã fatsi, cãndu-lj da a unui tsi-lj si cadi; atsea tsi s-fatsi cãndu nu s-adarã unã strãmbãtati; driptati, driptaticã, ndreptu, dichi, hachi, aver;
(expr:
1: lj-dau ndriptati a unui = dzãc cã-atseali tsi fatsi i dzãtsi suntu buni, dealihea, nu suntu strãmbi icã minciu-noasi;
2: am ndriptati = atseali tsi dzãc i tsi fac suntu dealihea, ndreapti, nu suntu strãmbi; minduescu ghini;
3: lj-fac ndriptati a unui = lj-pricunoscu ndrepturli tsi li ari sh-mirimitisescu nindrip-tatea tsi lj-u-am faptã altãoarã)
{ro: dreptate, justiţie}
{fr: raison, justice}
{en: right, justice}
ex: nãs lã spusi ndriptatea (tsi easti ndreptu, averlu); vrea s-da ndriptati (ndreptu) a hãngilui; ndripta-tea (ndreptul a omlui) easi prisuprã ca untulemnul pri apã; cu ndriptati, mori di foami tu lumea-aistã; sh-cari agiucai pri ndriptati, nu pri strãmbu; ari ndriptati
(expr: dzãtsi dealihea, mindueashti ghini, cum lipseashti)

§ driptati/driptate (drip-tá-ti) sf driptãts (drip-tắtsĭ) – (unã cu ndriptati)
ex: driptatea eara cu noi

§ driptaticã1 (drip-tá-ti-cã) sf driptatitsi/driptatsitse (drip-tá-ti-tsi) – (unã cu ndriptati)

§ dreptu1 (drép-tu) sn drepturi (drép-turĭ) – (unã cu ndriptati)

§ ndreptu1 (ndrép-tu) sn ndrep-turi (ndrép-turĭ) – (unã cu ndriptati)
ex: ndreptu (ndriptati) ai, ma nu-ai ti loari tsiva; au ndreptu (ndriptati) cãndu spun; muljari-sa avea ndreptu (ndriptati)

§ andreptu1 (an-drép-tu) sn andrepturi (an-drép-turĭ) – (unã cu ndriptati)
ex: avea andreptu (ndriptati)

§ ãndreptu1 (ãn-drép-tu) sn ãndrepturi (ãn-drép-turĭ) – (unã cu ndriptati)

§ driptatic1 (drip-tá-ticŭ) adg driptaticã (drip-tá-ti-cã), driptatits (drip-tá-titsĭ), driptatitsi/driptatitse (drip-tá-ti-tsi) – tsi easti ndreptu (nistrãmbu); tsi nu easti cu strãmbãtãts
{ro: drept}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

numii2/numie

numii2/numie (nu-mí-i) sf numii (nu-míĭ) – lucrul pri (di) cari si ndoapirã tsiva; sturlu tsi s-bagã tu loc tra s-tsãnã tsiva; aradzim, ndoapir; stur, ustur, stil, shtiulã, durec, direc, drec
{ro: stâlp, reazem}
{fr: pilier, pilastre, soutien}
{en: pillar, support}
ex: numia (aradzimlu, sturlu) a casãljei easti bãrbatlu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã