(expr: s-prudeadirã); dipusirã (s-alãsãrã cãtrã nghios, uselirã) muntsãlj shi s-alinarã cupriili; ea, dipuni-l tãmbãrãlu
(expr: fã-l s-asunã ma peagalea, asunã-l ma putsãn); el dipusi minti
(expr: s-featsi fronim, frunimi); nacã dipuni minti
(expr: nacã-lj yini mintea, nacã bagã minti); pãnã nu u pati, omlu nu dipuni minti
(expr: nu nveatsã, nu bagã minti); di minti multã tsi-lj dipusi
(expr: tsi-sh bãgã, tsi-l featsi s-hibã ma dishteptu); ficiorlu acãtsã s-dipunã minti
(expr: si s-facã cu minti, sã-lj yinã mintea); dipusi budzãli
(expr: s-cãrti) dupã tsi-lj dzãsh aesti zboarã; el ca dipusi dzeanili
(expr: nu-lj pãru ca ghini, s-cãrti); tuts niurarã, dipusirã dzeanili
(expr: s-cãrtirã, sã nvirinarã); tinjia-a grãnlui dipusi
(expr: scãdzu) n pãzari; dipunarã (dipusirã) apili-a arãului (apili-a arãului scãdzurã; icã expr: s-virsarã apili-a arãului, pristi mardzini); dipusi amirãlu di pri scamnu shi-l bãgã hilj-su
(expr: alãsã thronlu shi-l deadi a hilj-sui)

§ dipus (di-púsŭ) adg dipusã (di-pú-sã), dipush (di-púshĭ), dipusi/dipuse (di-pú-si) – tsi s-ari minatã cãtrã nghios dit un loc ma-analtu; dipunat, hãmblusit, hlãmbusit, nãvãlit, uselit, cãdzut, scãdzut; (fig: dipus = (i) lisearcu, gindos, ngindat, turbat, himos, inãtusit, nãirit, arciuit, etc.; (ii) cãrtit, nvirinat, mãrãnghisit, cripat, pondu, etc.)
{ro: coborât}
{fr: descendu, baissé}
{en: descended, gone down}
ex: murmurã cu boatsea dipusã
(expr: peanarga); tsi hii acshi dipus (fig: pondu, nvirinat)?; dipus (fig: cãrtit) sh-cripat; eara dipriunã dipus (fig: pondu, nvirinat); niveasta-a mea shidea cu sufrãntsealili dipusi (fig: shidea cãrtitã, nu-lj pãrea ghini); suntu dipush (fig: arciuits, ngindats, turbats), cãrtits la fatsã; Sumedrul intrã dipus (fig: ca turbat), cu turin shi ploai; arãu dipus
(expr: arãu cu apili virstai) s-treacã; aurlã arãurli dipusi
(expr: umflati, virsati); hiu dipus (dus dighios) tu bimtsã; hiu dipus (fig: arciuit, ngindat; icã nvirinat), c-avdzãi tsi s-featsi

§ dipunat (di-pu-nátŭ) adg dipunatã (di-pu-ná-tã), dipunats (di-pu-nátsĭ), dipunati/dipunate (di-pu-ná-ti) – (unã cu dipus)

§ dipuniri/dipunire (di-pú-ni-ri) sf dipuniri (di-pú-nirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva (cariva) dipuni; dipuneari, dipunari, hãmblusiri, hlãmbusiri, nãvãliri, useliri, cãdeari, scãdeari
{ro: acţiunea de a coborâ; coborâre}
{fr: action de descendre, de baisser}
{en: action of descending, of going down}

§ dipunea-ri/dipuneare (di-pu-neá-ri) sf dipuneri (di-pu-néri) – (unã cu dipuniri)

§ dipunari/dipunare (di-pu-ná-ri) sf dipunãri (di-pu-nắri) – (unã cu dipuniri)

(expr: cãt s-lj-agiungã, cãt loc va s-lja sãrma tu stumahi)?; cãndu mi minduescu cãt lucru am, mi-acatsã heavra
(expr: canda lãndzidzãscu); acãtsat casã
(expr: loat casã cu nichi)?; pri mini mi-acatsã
(expr: ãnchisi s-mi doarã) tu lingurici; li mãcã! si-lj s-acatsã!
(expr: s-lj-armãnã tu grumadz); cu nãs nu putem s-n-acãtsãm
(expr: s-nã ncãrligãm, s-nã nciupãm; s-n-acãtsãm la ntreatsiri); acãtsã
(expr: cãdzu greauã) eapa cu nãs; mi-acãtsai
(expr: dada-nj cãdzu greauã cu mini) tru paranomãlj; nu lu-acatsã mintea
(expr: nu-achicãseashti, nu aducheashti); s-acãtsã
(expr: sicã, dãmlusi) di mãnj sh-di cicioari; lu-acatsã
(expr: ãlj sta ghini) armatli; lj-acãtsã ghini
(expr: vidzu hãiri cu) minciuna; lãili stranji mi-acatsã
(expr: nj-sta ghini); apa nu lu-avea acãtsatã
(expr: nu lj-avea faptã ghini); mi-acatsã
(expr: mi fatsi s-vom) amarea; bãgarã s-acatsã aloaturli trã numtã
(expr: si sã ndreagã trã numtã); lu-acãtsarã dratslji di ureclji
(expr: s-nãiri multu, s-inãtusi multu, timusi multu); s-avea acãtsatã di peri
(expr: s-avea ncãrligatã, nciupatã); muljari tsi lj-acatsã mãna di tuti
(expr: shtii s-facã multi lucri, cu mãsturilji, lishor sh-cum lipseashti); s-afirea s-nu lj-acatsã luna
(expr: s-nu-agiungã noaptea-amãnat); nu lu-acãtsa loclu
(expr: nu putea si sta tu-un loc; nu-l tsãnea, nu lu-avea loclu); zboarãli a tali acãtsarã loc
(expr: avurã griutati, featsirã lucrul tsi lipsea); nj-spunea cã la izvur acãtsarã feata aestã
(expr: u ncãlicarã, u-ambãirarã); cãldãrusha easti-acãtsatã
(expr: s-arsi pri foc) cu lapti; biu unã scafã di yin shi lu-acãtsã
(expr: lu-andrãlãsi, l-featsi sã-lj yinã mintsãli deavãrliga, lu mbitã); cum lu vidzu, acãtsã guvili
(expr: s-ascumsi); easti acãtsat cu mãyii
(expr: lj-si featsirã mãyi) di nu easti ghini; etc. etc.

§ acãtsat (a-cã-tsátŭ) adg acãtsatã (a-cã-tsá-tã), acãtsats (a-cã-tsátsĭ), acãtsati/acãtsate (a-cã-tsá-ti) – harea tsi u-ari un tsi easti acãtsat; tsi easti bãgat tu mãnã; loat, apucat, apcat, spindzurat, nchisit, etc.
{ro: agăţat, prins, ocupat}
{fr: accroché, attrapé, saisi, occupé}
{en: caught, occupied, started}
ex: suntu acãtsati (loati) cãljurli; cu mãnjli acãtsati (di lucru); ficiori acãtsats
(expr: a curi dadã avea cãdzutã greauã) Sãmbãta; tsi-ai di cãntsã acãtsat (mãrãnat)?

§ acãtsari/acãtsare (a-cã-tsá-ri) sf acãtsãri (a-cã-tsắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu acatsã cariva icã s-acatsã tsiva; loari, apucari, apcari, spindzurari, nchisiri, etc.
{ro: acţiunea de a agăţa, de a prinde, de a ocupa; agăţare, prindere, ocupare}
{fr: action d’accrocher, d’attraper, de saisir, d’occuper}
{en: action of catching, of occupying, of starting}
ex: nã acãtsam cu acãtsarea; tãmbarea vrea acãtsari (spindzurari di penurã)

§ neacãtsat (nea-cã-tsátŭ) adg neacãtsatã (nea-cã-tsá-tã), neacãtsats (nea-cã-tsátsĭ), neacãtsati/neacãtsate (nea-cã-tsá-ti) – tsi nu easti acãtsat; tsi nu-ari lucru; niloat, neapucat, nispindzurat, ninchisit, etc.
{ro: care nu este agăţat (prins, ocupat); neagăţat}
{fr: qui n’est pas pris, qui ne pas attrapé; inoccupé, chômeur}
{en: who is not caught (occupied); unemployed}
ex: ãl leagã di doi calj neacãtsats (tsi nu eara acãtsats; dit irghilii); easti neacãtsat (nu-ari lucru, shadi tutã dzua)

§ neacãtsari/neacãtsare (nea-cã-tsá-ri) sf neacãtsãri (nea-cã-tsắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva nu-acatsã icã nu s-acatsã tsiva; niloari, neapucari, nispindzurari, ninchisiri, etc.
{ro: acţiunea de a nu agăţa, de a nu prinde, de a nu ocupa}
{fr: action de ne pas attraper, de ne pas saisir, de ne pas occuper}
{en: action of not catching, of not occupying, of not starting}

§ acãtsãturã (a-cã-tsã-tú-rã) sf acãtsãturi (a-cã-tsã-túrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva acatsã tsiva; atsea tsi ari acãtsatã un; apucãturã, hui, tabieti, nvets, hãri (uruti), etc.; (fig: acãtsãturã = (i) stihimã; (ii) itii, sibepi, furnjii; (iii) alatusi, nindriptati)
{ro: agăţătură, nărav}
{fr: prise, (mauvaise) manière}
{en: catch, grasp, bad habit}
ex: lj-aflai unã acãtsãturã (fig: furnjii)

§ discats (dis-cátsŭ) (mi) vb I discãtsai (dis-cã-tsáĭ), discãtsam (dis-cã-tsámŭ), discãtsatã (dis-cã-tsá-tã), discãtsari/discãtsare (dis-cã-tsá-ri) – scot (ljau, dipun, etc.) un lucru di-aclo iu easti acãtsat (spindzurat);
(expr: hiu discãtsat = nu-am lucru)
{ro: desprinde (un lucru de unde este agăţat)}
{fr: décrocher}
{en: unhook, take down}
ex: discatsã-nj giuplu di pi penurã

§ discãtsat (dis-cã-tsátŭ) adg discãtsatã (dis-cã-tsá-tã), discãtsats (dis-cã-tsátsĭ), discãtsati/discãtsate (dis-cã-tsá-ti) – (lucru) tsi easti scos di-aclo iu eara acãtsat; (loclu) di iu easti loat un lucru spindzurat; fui discãtsat
(expr: nu-avui lucru) tutã veara
{ro: desprins (de unde este agăţat)}
{fr: décroché}
{en: unhooked, taken down}

§ discãtsari/discãtsare (dis-cã-tsá-ri) sf discãtsãri (dis-cã-tsắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-discatsã un lucru
{ro: acţiunea de a desprinde (un lucru de unde este agăţat)}
{fr: action de décrocher}
{en: action of unhooking, of taking down}

{ro: cufundat, scufundat}
{fr: enfoncé, plongé}
{en: sunk, plunged into}

§ afundari/afundare (a-fun-dá-ri) sf afundãri (a-fun-dắrĭ) – atsea tsi fatsi atsel tsi afundã tsiva; afundusiri, fundusiri, ahundusiri, ahãndusiri, hãndã-cusiri, adãntsiri, hãusiri, vutsiri, dipunari, hãmblusiri, hlãmbusiri, useliri
{ro: acţiunea de a cufunda, de a scufunda; cufundare, scufundare}
{fr: action d’enfoncer, de plonger; enfoncement, immersion}
{en: action of sinking, of plunging into; immersion}

§ fundedz (fun-dédzŭ) vb I fundai (fun-dáĭ), fundam (fun-dámŭ), fundatã (fun-dá-tã), fundari/fundare (fun-dá-ri) – bag timeljlu a unui lucru (sutsatã, casã, bisearicã, etc.); timiljusescu, ntimelj, ntimiljedz, ntimelj, fundedz
{ro: funda, întemeia, pune bazele}
{fr: fonder, asseoir des fondements}
{en: found, set a foundation}
ex: tu Shcurtu fundarã shi casa shi mãgãzia

§ fundat (fun-dátŭ) adg fundatã (fun-dá-tã), fundats (fun-dátsĭ), fundati/fundate (fun-dá-ti) – tsi-lj s-ari bãgatã timelj; tsi ari timelj; timiljusit, ntimiljat
{ro: fundat, întemeiat, cu baza pusă}
{fr: fondé, basé}
{en: founded, based}

§ fundari/fundare (fun-dá-ri) sf fundãri (fun-dắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-fundeadzã tsiva; timiljusiri, ntimiljari
{ro: acţiunea de a funda, de a întemeia; de a pune bazele}
{fr: action de fonder, d’asseoir les fondements d’un édifice}
{en: action of founding, of setting the foundation of a building}

§ afundusescu (a-fun-du-sés-cu) (mi) vb IV afundusii (a-fun-du-síĭ), afun-duseam (a-fun-du-seámŭ), afundusitã (a-fun-du-sí-tã), afundu-siri/afundusire (a-fun-du-sí-ri) – (unã cu afundu2)

§ afundusit (a-fun-du-sítŭ) adg afundusitã (a-fun-du-sí-tã), afundusits (a-fun-du-sítsĭ), afundusiti/afundusite (a-fun-du-sí-ti) – (unã cu afundat)

§ afundusiri/afundusire (a-fun-du-sí-ri) sf afundu-siri (a-fun-du-sírĭ) – (unã cu afundari)

§ fundusescu1 (fun-du-sés-cu) (mi) vb IV fundusii (fun-du-síĭ), funduseam (fun-du-seámŭ), fundusitã (fun-du-sí-tã), fundusiri/fundusire (fun-du-sí-ri) – (unã cu afundu2)
ex: di trei ori mi fundusii tu apã; s-fundusi tu-apã tra s-arãcheascã crutsea; nãs mi fundusi cama multu

§ fun-dusit1 (fun-du-sítŭ) adg fundusitã (fun-du-sí-tã), fundusits (fun-du-sítsĭ), fundusiti/fundusite (fun-du-sí-ti) – (unã cu afundat)

§ fundusiri1/fundusire (fun-du-sí-ri) sf fundusiri (fun-du-sírĭ) – (unã cu afundari)

§ nfundu (nfún-du) (mi) vb I nfundai (nfun-dáĭ), nfundam (nfun-dámŭ), nfundatã (nfun-dá-tã), nfunda-ri/nfundare (nfun-dá-ri) – (unã cu afundu2)
ex: u nfundai ghini shisha tra s-nu s-vearsã; nfundarã (astuparã) avlachilu tra s-nu curã

§ nfundat (nfun-dátŭ) adg nfundatã (nfun-dá-tã), nfundats (nfun-dátsĭ), nfundati/nfundate (nfun-dá-ti) – (unã cu afundat)

§ nfundari/nfundare (nfun-dá-ri) sf nfundãri (nfun-dắrĭ) – (unã cu afundari)

§ disfundu (dis-fún-du) (mi) vb I disfundai (dis-fun-dáĭ), disfundam (dis-fun-dámŭ), disfundatã (dis-fun-dá-tã), disfundari/disfundare (dis-fun-dá-ri) – dishcljid unã buti cu scutearea-a fundului i cu adrarea-a unei sochi (canelã, cep, til); cur unã avlachi (cali, sulinã, etc.) di lucrili tsi nu-alasã s-treacã tsiva prit ea; scot doplu dit gusha-a unei shishi ncljisã tra s-u distup; cur, distup, dishcljid
{ro: desfunda, destupa, deschide}
{fr: défoncer, effondrer (un tonneau), ouvrir}
{en: clear (free) of obstacles; stave in (barrel); open}
ex: aveam disfundatã (curatã) avlachilu di chicutã shi cu ploili s-adunã apã, s-featsi baltã

§ dis-fundat (dis-fun-dátŭ) adg disfundatã (dis-fun-dá-tã), disfundats (dis-fun-dátsĭ), disfundati/disfundate (dis-fun-dá-ti) – (buti) tsi-lj si scoasi fundul i-lj si featsi unã sochi; (avlachi, cali, sulinã, etc.) tsi easti dishcljisã, distupatã; (shishi) tsi-lj si scoasi doplu (tsi easti distupatã); curat, distupat, dishcljis
{ro: desfundat, destupat, deschis}
{fr: défoncé, effondré (un tonneau); ouvert}
{en: cleared (freed) of obstacles; staved in (barrel); opened}
ex: prit cãljuri disfundati

§ disfundari/disfundare (dis-fun-dá-ri) sf disfun-dãri (dis-fun-dắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-disfundã tsiva; curari, distupari, dishcljideari
{ro: acţiunea de a desfunda, de a destupa, de a deschide; desfundare, destupare, deschidere}
{fr: action de défoncer, d’effondrer (un tonneau), d’ouvrir}
{en: action of clearing of obstacles; of staving in (barrel); of opening}

§ afundos (a-fun-dósŭ) adg afundoasã (a-fun-dŭá-sã), afundosh (a-fun-dóshĭ), afundoasi/afundoase (a-fun-dŭá-si) – a curi fundu s-aflã diparti di mardzina di nsus; tsi ari fundul multu cãtrã nghios; afunducos, adãncu, aduncos, ahãndos
{ro: adânc}
{fr: profond}
{en: deep}
ex: putslu aestu easti afundos

§ afunducos (a-fun-du-cósŭ) adg afunducoasã (a-fun-du-cŭá-sã), afunducosh (a-fun-du-cóshĭ), afunducoasi/afunducoase (a-fun-du-cŭá-si) – (unã cu afundos)

§ afondut (a-fón-dutŭ) adg afondutã (a-fón-du-tã), afonduts (a-fón-dutsĭ), afonduti/afondute (a-fón-du-ti) – tsi nu-ari fundu, tsi easti multu-ahãndos; (fig: om afondut = om tsi shtii cum si zburascã (cu pispeatsã, cu itsrãlji, cu aplan) tra si sh-agiungã scupolu; diplumat)
{ro: fără fund}
{fr: sans fond, tré profond, insondable}
{en: without bottom; extremely deep}
ex: easti un om multu afondut (multu diplumat)

§ afundu3 (a-fún-du) adv – tsi s-aflã i si ntindi diparti nãuntrul a unui lucru; tu-afundul a unui lucru; afunda, adãncos, adanca, adãnca, andãca, danga, ahanda, ahãnda
{ro: adânc}
{fr: profondément}
{en: deep, deeply}

§ afunda (a-fun-dá) adv – (unã cu afundu2)
ex: intrã afunda (tu-afundu); s-deadi afunda; li-aflai tuti afunda (tu fundu, tu thimelj, tu-arãzgã)

§ lãcit (lã-cítŭ) adg lãcitã (lã-cí-tã), lãcits (lã-cítsĭ), lãciti/lãcite (lã-cí-ti) – (unã cu alãcit)
ex: marea eara lãcitã (tulburatã, mintitã)

§ lãciri/lãcire (lã-cí-ri) sf lãciri (lã-círĭ) – (unã cu alãciri)

§ lãceari/lãceare (lã-cĭá-ri) sf lãceri (lã-cĭérĭ) – (unã cu alãciri)

§ alãcimi/alãcime (a-lã-cí-mi) sf alãcinj (a-lã-cínjĭ) – baltã cu apã stãtãtoari (di ploai i dit virsãri di-arãu) tsi easti mplinã di lãschi; mucirlã, mucearã, mucealã, mucior, azmac, varco, valtu, vultuc
{ro: mocirlă}
{fr: flaque d’eau, mare, bourbier}
{en: muddy puddle of water, mud-pit}
ex: deadi ploai shi s-featsi alãcimi (mucearã) mari; cãdzui tu alãcimi

§ alãciturã (a-lã-ci-tú-rã) sf alãcituri (a-lã-ci-túrĭ) –
1: harea tsi-l fatsi un lucru tra s-hibã alãcit;
2: muljiturã (apã, lac, baltã, etc.) tsi easti alãcitã; (fig: alãciturã = mãcari anustã, nifaptã ghini, fãrã nustimadã)
{ro: tulbureală}
{fr: mare, bourbier, patrouillis}
{en: muddy puddle of water}

§ dizlãcescu (diz-lã-cĭés-cu) (mi) vb IV dizlãcii (diz-lã-cíĭ), dizlãceam (diz-lã-cĭámŭ), dizlãcitã (diz-lã-cí-tã), dizlãciri/diz-lãcire (diz-lã-cí-ri) – limpidzãscu unã apã (shpirtu, fãntãnã, etc.) alãcitã; tserlu si nsirineadzã; grãescu (un zbor) tra si s-avdã ghini shi s-hibã lishor si-lj si aducheascã noima; limpidzãscu, lãgãrsescu, cur
{ro: limpezi, clarifica}
{fr: clarifier, éclaircir}
{en: clear, clarify}
ex: dizlãcii (limpidzãi) arãchia; lo vimtu nãoarã sh-apoea s-dizlãci trã ciudii

§ dizlãcit (diz-lã-cítŭ) adg dizlãcitã (diz-lã-cí-tã), dizlãcits (diz-lã-cítsĭ), dizlãciti/dizlãcite (diz-lã-cí-ti) – tsi easti faptu s-hibã limpid (curat, lãgãros, nsirinat, etc.); limpidzãt, lãgãrsit, curat
{ro: limpezit, clarifica}
{fr: clarifié, éclairci}
{en: cleared, clarified}

§ dizlãciri/dizlãcire (diz-lã-cí-ri) sf dizlãciri (diz-lã-círĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva s-dizlãceashti; limpidzãri, lãgãrsiri, curari
{ro: acţiunea de a limpezi, de a clarifica; limpezire, clarificare}
{fr: action de clarifier, d’éclaircir}
{en: action of clearing, of clarifying}

§ dizlãciturã (diz-lã-ci-tú-rã) sf dizlãcituri (diz-lã-ci-túrĭ) –
1: harea tsi-l fatsi un lucru tra s-hibã dizlãcit;
2: muljiturã (apã, lac, baltã, etc.) tsi s-ari dizlãcitã
{ro: limpezeală, lichid limpezit}
{fr: éclairement; liquide clarifié}
{en: clarification; clarified liquid}

{en: action of gluing}

§ lãchescu (lã-chĭés-cu) (mi) vb IV lãchii (lã-chíĭ), lãcheam (lã-chĭamŭ), lãchitã (lã-chí-tã), lãchiri/lãchire (lã-chí-ri) – (unã cu alãchescu)

§ lãchit (lã-chítŭ) adg lãchitã (lã-chí-tã), lãchits (lã-chítsĭ), lãchiti/lãchite (lã-chí-ti) – (unã cu alãchit1)

§ lãchiri/lãchire (lã-chí-ri) sf lãchiri (lã-chírĭ) – (unã cu alãchiri)

§ alãchiturã (a-lã-chi-tú-rã) sf alãchituri (a-lã-chi-túrĭ) – tsiva tsi easti alãchit di un altu lucru; loclu iu suntu alichiti dauã i ma multi lucri;
(expr: nj-easti unã-alãchiturã = un tsi sta tut chirolu ningã mini shi nu pot s-ascap di el)
{ro: lipitură}
{fr: collage}
{en: gluing, attachment}

§ alichescu (a-li-chĭés-cu) (mi) vb IV alichii (a-li-chíĭ), alicheam (a-li-chĭamŭ), alichitã (a-li-chí-tã), alichiri/alichire (a-li-chí-ri) – (unã cu alãchescu)
ex: s-frãmsi ma u-alichi; boea alicheashti; tini tsi ti-alichish
(expr: intrash) ãn cor; albã sã-nj ti ved, lea sor, tsi nj-alichish
(expr: bãgash) nveasta n cor; tu alichiri
(expr: cãndu s-acatsã n cor) ãlj cãntã ashitsi; lj-alichii dauã shuplets
(expr: lj-ded dauã pliscuti); lj-alichii dauã fushti
(expr: lj-ded un shcop); s-alichi
(expr: nu s-dispãrtsã) di tatã-su

§ alichit (a-li-chítŭ) adg alichitã (a-li-chí-tã), alichits (a-li-chítsĭ), alichiti/alichite (a-li-chí-ti) – (unã cu alãchit)

§ alichi-ri/alichire (a-li-chí-ri) sf alichiri (a-li-chírĭ) – (unã cu alãchiri)

§ lichescu (li-chĭés-cu) (mi) vb IV lichii (li-chíĭ), licheam (li-chĭamŭ), lichitã (li-chí-tã), lichiri/lichire (li-chí-ri) – (unã cu alãchescu)
ex: licheashti cartea cu colã; tsi s-lichi ashi di mini?; s-lichescu hãrpi; coaji di himunic nu s-licheashti di buric
(expr: nu ti saturã)

§ lichit (li-chítŭ) adg lichitã (li-chí-tã), lichits (li-chíts), lichiti/lichite (li-chí-ti) – (unã cu alãchit)

§ lichiri (li-chí-ri) sf lichiri (li-chírĭ) – (unã cu alãchiri)

§ dizlãchescu (diz-lã-chĭés-cu) (mi) vb IV dizlãchii (diz-lã-chíĭ), dizlãcheam (diz-lã-chĭamŭ), dizlãchitã (diz-lã-chí-tã), dizlãchiri/dizlãchire (diz-lã-chí-ri) – disfac un lucru di-aclo iu easti alichit; ndipãrtedz (disfac) unã di-alantã dauã i ma multi lucri tsi s-ta alichiti cu unã colã; dispartu (ndipãrtedz, l-fac s-hibã ahoryea) cariva di-un lucru i hiintsã; dizlichescu, disfac, ndipãrtedz, dispartu, etc.
{ro: dezlipi, separa}
{fr: décoller, disjoindre}
{en: unglue}
ex: cãndu va dzãc s-ti dizlãcheshti, atumtsea va dipunj di pri mer!; cãnjlji s-dizlãchirã; s-dizlãchi tinichelu; draclu nu s-dizlãchea di nãs

§ dizlãchit (diz-lã-chítŭ) adg dizlãchitã (diz-lã-chí-tã), dizlãchits (diz-lã-chítsĭ), dizlãchiti/dizlãchite (diz-lã-chí-ti) – tsi fu disfaptu (ndipãrtat, dis-pãrtsãt) di-un lucru di cari eara alãchit; dizlichit, disfãcut, ndi-pãrtat, dispãrtsãt, etc.
{ro: dezlipit, separat}
{fr: écollé, déjoint}
{en: unglued}

§ dizlãchiri/dizlãchire (diz-lã-chí-ri) sf dizlã-chiri (diz-lã-chírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un lucru s-dizlãcheashti; dizlichiri, disfãtseari, ndipãrtari, dispãrtsãri, etc.
{ro: acţiunea de a dezlipi, de a separa; dezlipire, separare}
{fr: action de décoller, de disjoindre; décollement, détachement}
{en: action of ungluing; detachement}

§ dizlãchiturã (diz-lã-chi-tú-rã) sf dizlãchituri (diz-lã-chi-túrĭ) – atsea tsi fatsi la dizlãchirea-a unui lucru; cumata tsi s-ari dizlãchitã; dizlichiturã
{ro: dezlipitură, separaţie}
{fr: décollement, détachement}
{en: detachement}

§ dizlichescu (diz-li-chĭés-cu) (mi) vb IV dizlichii (diz-li-chíĭ), dizlicheam (diz-li-chĭamŭ), dizlichitã (diz-li-chí-tã), dizlichiri/diz-lichire (diz-li-chí-ri) – (unã cu dizlãchescu)
ex: dizlichea primuveara pingerli; nu s-dizlicheashti (nu s-disparti) di mã-sa nitsiunã oarã

§ dizlichit (diz-li-chítŭ) adg dizlichitã (diz-li-chí-tã), dizlichits (diz-li-chítsĭ), dizlichiti/dizlichite (diz-li-chí-ti) – (unã cu dizlãchit)

§ dizlichiri/dizlichire (diz-li-chí-ri) sf dizlichiri (diz-li-chírĭ) – (unã cu dizlãchiri)

§ dizlichiturã (diz-li-chi-tú-rã) sf dizlichituri (diz-li-chi-túrĭ) – (unã cu dizlã-chiturã)

§ nidizlãchit (ni-diz-lã-chítŭ) adg nidizlãchitã (ni-diz-lã-chí-tã), nidizlãchits (ni-diz-lã-chítsĭ), nidizlãchiti/nidizlãchite (ni-diz-lã-chí-ti) – tsi nu fu disfaptu (ndipãrtat, dispãrtsãt) di-un lucru di cari eara alãchit; nidizlichit, nidisfãcut, nindipãrtat, nidispãrtsãt, etc.
{ro: nedezlipit, neseparat}
{fr: qui n’est pas décollé, qui n’est pas déjoint}
{en: that is not unglued}
ex: sh-di mortu, sh-di yiu, nidizlãchit (nidispãrtsãt) io hiu (angucitoari: numa)

§ nidizlãchiri/nidizlãchire (ni-diz-lã-chí-ri) sf nidizlã-chiri (ni-diz-lã-chírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un lucru nu s-diz-lãcheashti; nidizlichiri, nidisfãtseari, nindipãrtari, nidispãrtsãri, etc.
{ro: acţiunea de a nu dezlipi, de a nu separa; nedezlipire, neseparare}
{fr: action de ne pas décoller, de ne pas disjoindre}
{en: action of not ungluing}

§ nidizlichit (ni-diz-li-chítŭ) adg nidizlichitã (ni-diz-li-chí-tã), nidizlichits (ni-diz-li-chítsĭ), nidizlichiti/nidizlichite (ni-diz-li-chí-ti) – (unã cu nidizlãchit)

§ nidizlichiri/nidizlichire (ni-diz-li-chí-ri) sf nidizlichiri (ni-diz-li-chírĭ) – (unã cu nidizlãchiri)

§ alnari/alnare (al-ná-ri) sf alnãri (al-nắrĭ) – (unã cu alinari)

(expr: lu-analtsu = lu-alavdu multu)
{ro: înălţa, creşte, mări, clădi}
{fr: élever, hausser, grandir, construire}
{en: raise, lift, elevate, increase, build}
ex: lu-anãltsã ca unã peanã; analtsã mãnjli cãtrã tser; anãltsai (l-feci ma-analtu) murlu dauã uryii; bishica di sãpuni s-anãltsa (s-muta, s-alina nsus) tu-aerã; di-aclo sh-analtsã areapitili sh-azboairã; si anãltsã (s-featsi, s-astãsi) unã pãlati; s-anãltsa pri deadzitli-a cicioarilor; sh-analtsã pãlãtsli cu bunili sh-cu mushutetsli tuti; mushat murmintu lj-anãltsai (lj-adrai)

§ anãltsat (a-nãl-tsátŭ) adg anãltsatã (a-nãl-tsá-tã), anãltsats (a-nãl-tsátsĭ), anãltsati/anãltsate (a-nãl-tsá-ti) – tsi s-ari minatã cãtrã nsus; (casã) tsi s-ari faptã (astãsitã, sculatã); (ficior) tsi ari criscutã shi s-ari faptã ma-analtu; nãltsat, altsat, alinat, mutat, sculat, criscut, etc.
{ro: înălţat, crescut, mărit, clădit}
{fr: élevé, haussé, grandi, construit}
{en: raised, lifted, elevated, increased, built}
ex: casa-aestã easti anãltsatã cu patru palmi di cum eara

§ anãltsari/anãltsare (a-nãl-tsá-ri) sf anãltsãri (a-nãl-tsắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva (tsiva) s-analtsã; nãltsari, altsari, alinari, mutari, sculari, crishteari, etc.
{ro: acţiunea de a înălţa, de a creşte, de a mări, de a clădi; înălţare, creştere, mărire, clădire}
{fr: action d’élever, de hausser, de gran-dir, de construire; élevation, croissance, surhaussement}
{en: action of raising, of lifting, of elevating, of increasing, of building}

§ ãnaltsu (ã-nál-tsu) (mi) vb I ãnãltsai (ã-nãl-tsáĭ), ãnãltsam (ã-nãl-tsámŭ), ãnãltsatã (ã-nãl-tsá-tã), ãnãltsari/ãnãltsare (ã-nãl-tsá-ri) – (unã cu analtsu)
ex: ãnãltsarã tãvanea cu nica doi cots

§ ãnãltsat (ã-nãl-tsátŭ) adg ãnãltsatã (ã-nãl-tsá-tã), ãnãltsats (ã-nãl-tsátsĭ), ãnãltsati/ãnãltsate (ã-nãl-tsá-ti) – (unã cu anãltsat)

§ ãnãltsari/ãnãltsare (ã-nãl-tsá-ri) sf ãnãltsãri (ã-nãl-tsắrĭ) – (unã cu anãltsari)

§ naltsu (nál-tsu) (mi) vb I nãltsai (nãl-tsáĭ), nãltsam (nãl-tsámŭ), nãltsatã (nãl-tsá-tã), nãltsari/nãltsare (nãl-tsá-ri) – (unã cu analtsu)
ex: mi nãltsai (mi-alinai) pri chin; nãltsã (mutã cãtrã nsus) ocljilj sh-mi mutri

§ nãltsat (nãl-tsátŭ) adg nãltsatã (nãl-tsá-tã), nãltsats (nãl-tsátsĭ), nãltsati/nãltsate (nãl-tsá-ti) – (unã cu anãltsat)

§ nãltsari/nãltsare (nãl-tsá-ri) sf nãltsãri (nãl-tsắrĭ) – (unã cu anãltsari)

§ altsu2 (ál-tsu) (mi) vb I altsai (al-tsáĭ), altsam (al-tsámŭ), altsatã (al-tsá-tã), altsari/altsare (al-tsá-ri) – (unã cu analtsu)
ex: altsã (sculã, mutã) nã pãlati; va si-l cãntãm va si-l altsãm
(expr: alãvdãm)

§ altsat (al-tsátŭ) adg altsatã (al-tsá-tã), altsats (al-tsátsĭ), altsati/altsate (al-tsá-ti) – (unã cu anãltsat)
ex: altsatlu (atsel tsi s-anãltsã) tut va dipunã unãoarã

§ altsari/altsare (al-tsá-ri) sf altsãri (al-tsắrĭ) – (unã cu anãltsari)
ex: altsarea
(expr: alãvdarea) ti minteashti di cap

§ naltu3 (nál-tu) (mi) vb I nãltai (nãl-táĭ), nãltam (nãl-támŭ), nãltatã (nãl-tá-tã), nãltari/nãltare (nãl-tá-ri) – (unã cu analtsu)
ex: di vãrãoarã va s-nji naltu nã casã

§ nãltat (nãl-tátŭ) adg nãltatã (nãl-tá-tã), nãltats (nãl-tátsĭ), nãltati/nãltate (nãl-tá-ti) – (unã cu anãltsat)

§ nãltari/nãltare (nãl-tá-ri) sf nãltãri (nãl-tắrĭ) – (unã cu anãltsari)

§ anãltsãmi/anãltsãme (a-nãl-tsắ-mi) sf anãltsãnj (a-nãl-tsắnjĭ) – numirlu tsi-aspuni cãt di-analtu easti un lucru i unã hiintsã; boea-a unui om (pravdã); nãltsãmi, anãltsimi, nãltsimi, boi
{ro: înălţime}
{fr: hauteur}
{en: height}

§ anãltsi-mi/anãltsime (a-nãl-tsi-mi) sf anãltsãnj (a-nãl-tsinjĭ) – (unã cu anãltsãmi)

§ nãltsãmi/nãltsãme (nãl-tsắ-mi) sf nãltsãnj (nãl-tsắnjĭ) – (unã cu anãltsãmi)

§ nãltsimi/nãltsime (nãl-tsí-mi) sf nãltsinj (nãl-tsínjĭ) – (unã cu anãltsãmi)

ex: shidzui aplicat (ncljinat) sh-mi doari mesea; cu capitili aplicati (dipusi) sh-cu inima pliguitã; ma tuts fudzea cu nãrli aplicati (cãtãdixits); s-fudz di omlu aplicat (fig: ipucrit, anvãlit, tãpinusit)

§ aplicari1/aplicare (a-pli-cá-ri) sf aplicãri (a-pli-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-apleacã tsiva i cariva; plicari, ncljinari, dipuneari
{ro: acţiunea de a (se) apleca, de a (se) înclina; de a (se) supune; aplecare, înclinare, supunere}
{fr: action de baisser, de (se) pencher, de s’incliner; de (se) plier; de (se) soumettre}
{en: action of lowering, of inclining, of leaning, of tilting, of bending over; of subduing}

§ aplicatã (a-pli-cá-tã) sf fãrã pl – loc tsi dipuni multu, tsi easti arpidinos; aripidinã, catifur, himã, etc.

§ plec1 (plécŭ) (mi) vb I plicai (pli-cáĭ), plicam (pli-cámŭ), plicatã (pli-cá-tã), plicari/plicare (pli-cá-ri) – (unã cu aplec1)
ex: s-mi plec (s-mi-aplec) shi sã-nj ti bash; arãulu nu putu s-pleacã (s-dipunã) pãgor; pleacã-ti (apleacã-ti, dipuni-ti) shi-nj ti fã padi; pleacã-ts caplu (apleacã-ts caplu) s-ved tsi ai pi zvercã; armash di nu-am iu s-nji plec caplu
(expr: iu si stau, iu s-dormu, iu s-nj-aflu apanghiu)

§ plicat1 (pli-cátŭ) adg plicatã (pli-cá-tã), plicats (pli-cátsĭ), plicati/plicate (pli-cá-ti) – (unã cu aplicat1)
ex: caplu plicat (aplicat), coarda nu-l talji

§ plica-ri1/plicare (pli-cá-ri) sf plicãri (pli-cắrĭ) – (unã cu aplicari1)