|
|
dipreapoea
dipreapoea (di-prea-pó-ĭa) adv – vedz tu apoea
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: apoeaapoea
apoea (a-pó-ĭa) adv – oara (chirolu) tsi yini dupã unã altã oarã; apoi, apoaea, deapoea, dapoea, deapoaea, daporpoea; ma nclo; ma nãpoi; ma amãnat, nãpoi, dinãpoi, tu soni, pãnã tu soni, etc.;
(expr:
1: pãnã-apoea = pãnã tu soni;
2: dip ti-apoea = ma apoea, ma nãpoi, pãnã tu soni)
{ro: apoi}
{fr: ensuite}
{en: afterward}
ex: apoea (sh-tora) s-vedz; apoea (ma nclo) lucreadzã; armasi apoea (nãpoi)
§ apoi (a-póĭ) adv – (unã cu apoea)
§ apoaea (a-pŭá-ĭa) adv – (unã cu apoea)
ex: apoaea intrarã tu guvã
§ deapoea (dea-pó-ĭa) adv – (unã cu apoea)
ex: deapoea yinu; deapoea nu-l bati; deapoea tricurã tupceadzlji cu topili
§ dipreapoea (di-prea-pó-ĭa) adv – (unã cu apoea)
§ deapoaea (dea-pŭá-ĭa) adv – (unã cu apoea)
§ dapoea (dea-pó-ĭa) adv – (unã cu apoea)
§ daporpoea (da-por-pó-ĭa) adv – (unã cu apoea)
ex: daporpoea (pãnã tu soni) lj-u deadi
di-pri-apoea
di-pri-apoea (di-prea-pó-ĭa) adv – scriari neaprucheatã tu-aestu dictsiunar; vedz dipreapoea
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascãnãvalã
nãvalã (nã-vá-lã) sf nãvãlj (nã-vắljĭ) – multimi di oaminj tsi fudzi dit un loc shi s-aricheashti (s-arucã, multi ori cu fortsã) pristi un altu loc (si s-alumtã cu oaminjlji di-aclo, s-lã acatsã loclu, etc.); nãval, nãvãliri, anãpãdiri, nãpãdiri, irusi, irushi, iurusi, iurushi, yirusi, yiurusi, hiumusiri, sãlghiri, alipidari, virsari, etc.
{ro: năva-lă}
{fr: incursion, irruption}
{en: incursion, assault, invasion}
ex: dipreapoea deadirã nãvalã alantsã
§ nãval (nã-válŭ) sn nãvãlj (nã-vắljĭ) – (unã cu nãvalã)
ex: vurgãrlji fac nãval tu Ivropi
§ nãvãlescu (nã-vã-lés-cu) vb IV nãvãlii (nã-vã-líĭ), nãvãleam (nã-vã-leámŭ), nãvãlitã (nã-vã-lí-tã), nãvãliri/nãvãlire (nã-vã-lí-ri) – dipun dit un loc ma-analtu tu-un altu ma nghios; dipun unã aripidinã (aripidinedz); mi-alas cãtrã nghios; fac (dau) nãvalã (iurushi) pristi cariva i tsiva; dipun, aripidinedz, hãmblusescu, cad, mi-ashternu, cur, mi versu, uselescu; hiumusescu, sãlghescu, etc.;
(expr: dor (mirachi, entipusi, sudoari aratsi, etc.) l-nãvãleashti = dor (mirachi, entipusi, sudoari aratsi, etc.) lu-apitruseashti omlu, lu ncurpiljadzã)
{ro: coborî; năvăli}
{fr: couler, descendre; assaillir}
{en: run, come down; assault}
ex: di la budzã nãvãleashti (s-alasã nghios, dipuni); nãvãli (dipusi) di pri arburi; unã caprã nãvãlea nghios (aripidina) tu hauã; sh-nãvãleashti (dipusi pristi un loc, unã hoarã, etc.) un pãshe; nãvãlea (dipunea iurushi) di pi munti; dor di mamã-l nãvãleashti
(expr: lu ncurpiljadzã); unã sudoari aratsi-lj nãvãli
(expr: lj-apitrusi) truplu
§ nãvãlit (nã-vã-lítŭ) adg nãvãlitã (nã-vã-lí-tã), nãvãlits (nã-vã-lítsĭ), nãvãliti/nãvãlite (nã-vã-lí-ti) – tsi ari dipusã dit un loc ma-analtu tu-un altu ma nghios; tsi ari dipusã unã aripidinã; tsi s-ari alãsatã cãtrã nghios; tsi ari faptã (datã) nãvalã (iurushi) pristi cariva i tsiva; dipus, aripidinat, hãmblusit, cãdzut, ashtirnut, curat, virsat, uselit; hiumusit, sãlghit, etc.
{ro: coborât; năvălit}
{fr: coulé, descendu; assailli}
ntsep
ntsep (ntsépŭ) vb III ntsipui (ntsi-púĭ), ntsipeam (ntsi-peámŭ), ntsiputã (ntsi-pú-tã), ntseapiri/ntseapire (ntseá-pi-ri) – ljau (acats) s-fac tsiva; ãntsep, ahiurhescu, ahurhescu, ahiursescu, arhinsescu, arhiusescu, ãnchisescu, nchisescu, apãrnjescu, pãrnjescu, acats, ljau, etc.
{ro: începe}
{fr: commencer}
{en: start}
ex: ntsipu (acãtsã, ahiurhi) dipreapoea s-cãntã; tora va sã ntseapã (sã nchiseascã)
§ ntsiput (ntsi-pútŭ) adg ntsiputã (ntsi-pú-tã), ntsiputs (ntsi-pútsĭ), ntsiputi/ntsipute (ntsi-pú-ti) – tsi ari acãtsatã s-facã tsiva; ãntsiput, ahiurhit, ahurhit, ahiursit, arhinsit, arhiusit, ãnchisit, nchisit, apãr-njit, pãrnjit, acãtsat, etc.
{ro: început}
{fr: commencé}
{en: started}
§ ntseapiri/ntseapire (ntseá-pi-ri) sf ntseapiri (ntseá-pirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu sã nchiseashti tsiva; ãntseapiri, ahiurhiri, ahurhiri, ahiursiri, arhiusiri, arhinsiri, ãnchisiri, nchisiri, apãrnjiri, pãrnjiri, acãtsari, etc.
{ro: acţiunea de a începe; începere}
{fr: action de commencer}
{en: action of starting}
§ nintsiput (nin-tsi-pútŭ) adg nintsiputã (nin-tsi-pú-tã), nintsiputs (nin-tsi-pútsĭ), nintsiputi/nintsipute (nin-tsi-pú-ti) – tsi nu easti ntsiput; neahiur-hit, neahurhit, neahiursit, nearhinsit, nearhiusit, ninchisit, neapãr-njit, nipãrnjit;
(expr: apã nintsiputã = apã dit pãrmiti, curatã, loatã tu hãryii, ninti ca s-bea cariva)
{ro: neînceput}
{fr: qui n’est pas commencé}
{en: that has not started}
§ nintseapiri/nintseapire (nin-tseá-pi-ri) sf nintseapiri (nin-tseá-pirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu nu sã nchiseashti tsiva; neahiurhiri, neahurhiri, neahiursiri, nearhiusiri, nearhinsiri, ninchisiri, neapãrnjiri, nipãrnjiri
{ro: acţiunea de a nu începe; neîncepere}
{fr: action de ne pas commencer}
{en: action of not starting}
§ ãntsep (ãn-tsépŭ) vb III ãntsipui (ãn-tsi-púĭ), ãntsipeam (ãn-tsi-peámŭ), ãntsiputã (ãn-tsi-pú-tã), ãntseapiri/ãntseapire (ãn-tseá-pi-ri) – (unã cu ntsep)
urdzãscu
urdzãscu (ur-dzắs-cu) vb IV urdzãi (ur-dzắĭ), urdzam (ur-dzámŭ), urdzãtã (ur-dzắ-tã), urdzãri/urdzãre (ur-dzắ-ri) – u ndreg shi u ntindu ustura (urdzãtura) tu arãzboi tra sã nchisescu tsãsearea; ordu, plitescu
{ro: urzi}
{fr: ourdir}
{en: warp (linen, cloth)}
ex: si shtibã s-urdzascã; aeri urdzãrã shi pãndza shi shiaclu; urdzãm pri mur
§ ordu1 (ór-du) vb IV urdzãi (ur-dzắĭ), urdzam (ur-dzámŭ), urdzãtã (ur-dzắ-tã), urdzãri/urdzãre (ur-dzắ-ri) – (unã cu urdzãscu)
§ urdzãt (ur-dzắtŭ) adg urdzãtã (ur-dzắ-tã), urdzãts (ur-dzắtsĭ), urdzãti/urdzãte (ur-dzắ-ti) – (hirlu) tsi easti tes tu arãzboi tra s-hibã etim trã tsãseari; plitit
{ro: urzit}
{fr: ourdi}
{en: warped (linen, cloth)}
ex: lj-shadi shiaclu urdzãt shi nitsãsut
§ urdzãri/urdzãre (ur-dzắ-ri) sf urdzãri (ur-dzắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-urdzãscu hirili tu-arãzboi
{ro: acţiunea de a urzi; urzire}
{fr: action d’ourdir}
{en: action of warping (linen, cloth)}
ex: mãni s-ahurheascã urdzãrea-a pãndzãljei sh-dipreapoea a chilinjlor; va s-nj-agiutã la urdzãrea-a pãndzãljei
§ urdzãturã (ur-dzã-tú-rã) sf urdzãturi (ur-dzã-túrĭ) – hirili ligati dit arãzboi (un ningã alantu) prit cari s-trec alti hiri (trãnjli) tu tsãseari; urdin
{ro: urzitură, urzeală}
{fr: chaîne, ourdissure}
{en: warp}
ex: urdzãtura-a pãndzãljei; tindu urdzãtura pri gardu; adun urdzãtura la volbu; urdzãtura va turtseari ma minutã di tramã; urdzãtura nu easti greauã tra s-nu s-poatã sã nveatsã
§ usturã (us-tú-rã) sf usturi/usture (us-tú-ri) – lãna adratã hiri (cu furca sh-cu fuslu) dit cari s-fatsi urdzãtura
{ro: urzeală}
{fr: laine filée au tourniquet ou a l’aide de la quenouille en deux reprises, pendant que la “trama” est filée une seule fois}