DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

diparti/diparte

diparti/diparte (di-pár-ti) adv – tsi s-aflã la unã mari diastimã (dipãrtari); tsi nu easti aproapea; largu, alargu;
(expr: diparti-diparti = multu diparti)
{ro: departe}
{fr: loin}
{en: far}
ex: diparti (largu), tu-arãdzãmuri; l-vidzu di diparti (di largu); yin di diparti (di largu) tra s-vã ved; s-dusi diparti (largu); cari si scoalã di dimneatsa, diparti agiundzi

§ dipãrtedz (di-pãr-tédzŭ) (mi) vb I dipãrtai (di-pãr-táĭ), dipãrtam (di-pãr-támŭ), dipãrtatã (di-pãr-tá-tã), dipãrtari/dipãrtare (di-pãr-tá-ri) – min tsiva (mi min) dit un loc tu-un altu tra s-nu hibã (tra s-nu hiu) sh-ahãntu aproapea; mi duc s-hiu (duc un lucru s-hibã) ma largu; fug largu; dipartu
{ro: (în)depărta}
{fr: (s’)éloigner}
{en: move off, go far away}
ex: mi dipãrtai multu di-acasã; nã aveam dipãrtatã (nã minãm sh-earam largu) di hoarã

§ dipartu (di-pár-tu) (mi) vb I dipãrtai (di-pãr-táĭ), dipãrtam (di-pãr-támŭ), dipãrtatã (di-pãr-tá-tã), dipãrtari/di-pãrtare (di-pãr-tá-ri) – (unã cu dipãrtedz)
ex: cu plãngu s-dipãrtã (fudzi, dusi diparti) di casã; macã mi dipãrtai di casã, agãrshii tuti

§ dipãrtat (di-pãr-tátŭ) adg dipãrtatã (di-pãr-tá-tã), dipãrtats (di-pãr-tátsĭ), dipãrtati/dipãrtate (di-pãr-tá-ti) – tsi s-ari minatã sh-easti diparti; tsi ari fudzitã largu
{ro: (în)depărtat}
{fr: éloigné}
{en: moved off, gone far away}
ex: gionili dipãrtat (vgat diparti); munti-analtu sh-dipãrtat (tsi s-aflã largu di noi); tu xeana dipãrtatã (tsi s-aflã largu)

§ dipãrtari1/dipãrtare (di-pãr-tá-ri) sf dipãrtãri (di-pãr-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-dipãrteadzã
{ro: acţiunea de a (în)depărta, (în)depărtare}
{fr: action de (s’)éloigner}
{en: action of moving off, of going far away}
ex: dipãrtarea (fudzirea diparti) easti-amarã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

pitrec

pitrec (pi-trécŭ) vb III shi II pitricui (pi-tri-cúĭ), pitritseam (pi-tri-tseámŭ), pitricutã (pi-tri-cú-tã), pitreatsiri/pitreatsire (pi-treá-tsi-ri) shi pitritseari/pitritseare (pi-tri-tseá-ri) –
1: lj-dzãc (l-pãlãcãrsescu, lj-dimãndu, l-fac cu zorea, etc.) si s-ducã iuva; lj-dau tsiva (unã doarã, carti, etc.) a unui tra s-u ducã iuva (la cariva); fac tsi lipseashti ca tsiva (zbor, ncljinãciunj, hãbãri, etc.) si s-ducã (s-agiungã) iuva;
2: mi duc (imnu) deadun cu cariva (tra s-nu lu-alas si s-ducã singur, s-lj-aspun calea, etc.); lj-fac sutsatã a unui cãndu nchiseashti calea;
3: nj-trec chirolu (la unã ziafeti, gimbushi, yiurtisiri, harei, numtã, etc.) cu multã chefi, cu cãntãri, mãcãri, beri, muabets, etc.; fac ziafeti, fac chefi, yiurtisescu, glindisescu;
(expr: l-pitrec pri lumea-alantã = l-vatãm)
{ro: trimite, însoţi, petrece}
{fr: envoyer, adresser, accompagner quelqu’un à son départ, se divertir}
{en: send, accompany someone, amuse oneself}
ex: aestu pitricu huzmichearlu (dzãsi a huzmichearlui si s-ducã); mi-ari pitricutã (nj-dzãsi, nj-dimãndã s-mi duc) n hoarã s-lã dau hãbãri; nj-pitricu mushata-nj dor; nj-pitreatsi (featsi sã-nj yinã) di diparti zbor; lj-pitricui cu el (l-feci si s-ducã shi s-lji da) multi ncljinãciunj; lj-pitreatsi nã carti tu cari-lj da nali din hoarã; amirãlu-lj pitricu (s-dusi cu elj, lã featsi sutsatã) pãnã iu-lj pitricu shi s-turnã acasã; dupã tsi pitricurã (featsirã chefi, yiurtisirã, tricurã ghini) la numtã tutã noaptea; ãlj pitricurã hãbari (featsirã ca sã-lj si ducã zborlu) s-easã, s-lj-ashteaptã, cã lj-aduc shtiri buni

§ pitricut (pi-tri-cútŭ adj pitricutã (pi-tri-cú-tã), pitricuts (pi-tri-cútsĭ), pitricuti/pitricute (pi-tri-cú-ti) – tsi easti faptu si s-ducã iuva (i s-ducã tsiva la cariva); tsi-lj s-ari faptã sutsatã cãndu nchisi iuva; tsi ari tricutã chirolu cu cãntãri, mãcãri, beri, etc. la unã ziafets, harei, gimbushi, etc.
{ro: trimis, însoţit}
{fr: envoyé, adressé, accompagné de quelqu’un à son départ, diverti}
{en: sent, accompanied by someone, amused oneself}
ex: pitricut di-ahãt diparti

§ pitreatsiri/pitreatsire (pi-treá-tsi-ri) sf pitreatsiri (pi-treá-tsirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva pitreatsi tsiva i pri cariva; atsea tsi s-fatsi cãndu cariva fatsi chefi la unã ziafeti cu mãcãri, beri, cãntitsi, etc.
{ro: acţiunea de a trimite, de a însoţi, de a petrece; trimitere, însoţire, petrecere}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn