|
|
dinuntru
dinuntru (di-nún-tru) adv – vedz tu nãuntru
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: nãuntrubrenda
brenda (brén-da) adv – zbor tsi-aspuni cã un lucru nu s-aflã na-foarã di-un lucru, ma ncljis iuva (sum un acupirãmintu, etc.); nãuntru, nauntru, nãintru, nuntru; dinauntru, dinãuntru, dinuntru; (fig: brenda = tu filichii, tu-ahapsi, tu zãndani)
{ro: înăuntru}
{fr: dedans, dans}
{en: inside, in}
ex: va-l bagã brenda (fig: tu-ahapsi)
chilunghi2/chilunghe
chilunghi2/chilunghe (chi-lún-ghi) sf chilunghi (chi-lún-ghi) – oslu ma lungu sh-ma cãtã dinuntru (di dauãli oasi) di sum dzinuclju (piningã pulpã) pãnã la partea di nghios a ciciorlui; aridã, cãlami, fler, fljer, fluir;
(expr: va-lj frãngu chilunghea = va-l bat, va-lj dau un shcop mari)
{ro: tibia, fluerul piciorului}
{fr: tibia}
{en: tibia, shin-bone}
ex: va-ts frãngu chilunghea
(expr: va ti frãngu di bãteari); vrea-lj frãngã chilunghea
(expr: va-l frãngã di bãtearea multã tsi va-lj da); aspusi tsi pãtsã sh-cum vrea-l frãngã chilunghea
(expr: va-lj da un shcop bun)
cipchen
cipchen (cip-chĭén) sn cipcheni/cipchene (cip-chĭé-ni) –
1: unã soi di cundushi cu mãnitsli disicati;
2: fatsa di dinuntru a unui stranj;
3: cioarã (mplititã i shutsãtã) icã hir di metal (di-aradã bãgat i cusut pri-un stranj tra s-lu stulseascã); cipcheni, ceapchen, ceapraz, cipraz, gãitan, gãitani
{ro: cepchen; rever; găitan}
{fr: sorte de veste courte à manches ouvertes; revers d’un habit; ganse}
{en: short coat with split sleeves; reverse; braid}
ex: shulivãri chindisiti cu-atsel cipchen (gãitan) di hrisafi
§ cipcheni/cip-chene (cip-chĭé-ni) sf cipchenj (cip-chĭénjĭ) – (unã cu cipchen)
ex: mãnicã cu cipcheni
§ ceapchen (cĭap-chĭén) sn ceapche-ni/ceapchene (cĭap-chĭé-ni) – unã soi di cundushi cu mãnitsli disicati; cipchen, cipcheni
{ro: cepchen}
{fr: sorte de veste courte à manches ouvertes}
{en: short coat with split sleeves}
ex: ceapchen cu ibrisimi
§ ceapraz (cĭa-prázŭ) sn ceaprazi/ceapraze (cĭa-prá-zi) –
1: cioarã (mplititã i shutsãtã) icã hir di metal (di-aradã bãgat i cusut pri-un stranj tra s-lu stulseascã);
2: ploaci di-asimi; gãitan, gãitani, cipchen, cipcheni, ceapchen
{ro: găitan; placă de argint}
{fr: ganse; plaque d’argent}
{en: braid; silver plate}
ex: cu ceaprazili ca soari
§ cipraz (ci-prázŭ) sn ciprãzi (ci-prắ-zi) – (unã cu ceapraz)
ex: multi ciprãzi suntu pi stranjili dit Turchii
§ ciprãzar (ci-prã-zárŭ) sm ciprãzari (ci-prã-zárĭ) – omlu tsi fatsi i vindi ciprãzi
{ro: omul ce face sau vinde “ciprãzi”}
{fr: vendeur de “ciprãzi”}
{en: “ciprãzi” vendor}
nãuntru
nãuntru (nã-ún-tru) adv – zbor tsi-aspuni cã un lucru nu s-aflã nafoarã ma bãgat iuva (ncljis, sum un acupirãmintu, etc.); nauntru, nãintru, nuntru; dinauntru, dinãuntru, dinuntru, brenda; (fig: nãuntru = (i) tu Grãtsii (noimã veaclji, chirutã azã); (ii) tu filichii, ahapsi, zãndani; (iii) n casã)
{ro: înăuntru}
{fr: dedans, dans}
{en: inside, in}
ex: tritsets nãuntru (fig: n casã); l-bãgarã nãuntru (fig: tu filichii); s-fug, s-mi-aruc nãuntru (fig: tu Grãtsii); cu atselj di nã-untru (fig: dit Grãtsii); yin di nãuntru (scriat cu-alath shi dinãuntru)
§ nauntru (na-ún-tru) adv – (unã cu nãuntru)
ex: cum intrã nãsã nauntru; unã-ayisteari ntreagã nauntru
§ nãintru (nã-ín-tru) adv – (unã cu nãuntru)
ex: aide nãintru cu nãs
§ nuntru (nún-tru) adv – (unã cu nãuntru)
ex: icã nuntru, i nafoa-rã; lj-chicarã doilji nuntru (fig: tu filichii); nãs nji zburã di nafoarã, mini di nuntru
§ dinãuntru (di-nã-ún-tru) adv – (unã cu nãuntru)
(expr: ti cunoscu dinãuntru shi dinafoarã = ti cunoscu ghini) [bãgats oarã cã zborlu “dinãuntru” (sh-unã soi ti zboarãli “dinauntru” shi “dinuntru”) tsi ari noima-a zborlui “nuntru” nu easti unã cu noima-a dauãlor zboarã “di nãuntru” tsi vor s-dzãcã cã tsiva easi (easti scos) nafoarã: “di dinãuntru”]
§ dinauntru (di-na-ún-tru) adv – (unã cu nãuntru)
§ dinuntru (di-nún-tru) adv – (unã cu nãuntru)
palto
palto (pal-tó) sm paltadz (pal-tádzĭ) – stranj lungu di earnã tsi s-poartã pristi alanti stranji (di-aradã pãnã sum dzinuclji), adrat dit stofã groasã, cu astari adãvgatã pi dinuntru, tra s-tsãnã cãldurã shi s-lu afireascã omlu di ploai sh-neauã; paltoni, paltu, paldesu, patatuc
{ro: palton}
{fr: paletot}
{en: overcoat}
ex: purta un palto di catife
§ paltoni/paltone (pal-tó-ni) sf paltonj (pal-tónjĭ) – (unã cu palto)
ex: si nviscu cu paltonea-atsea naua
§ paltu (pál-tu) sm paltadz (pal-tádzĭ) – (unã cu palto)
§ paldesu (pal-de-sú) sm paldesadz – stranj lungu pãnã sum dzinuclji tsi s-poartã pristi alanti stranji (di-aradã, cãndu da ploai sh-nu easti ahãtã arcoari tra si s-poartã paltul)
{ro: pardesiu}
{fr: pardessus}
{en: overcoat}
§ patatuc (pa-ta-túcŭ) sm patatuts (pa-ta-tútsĭ) – (unã cu palto)
ex: lai Lambre cu patatuc (palto)