|
|
dintanã
dintanã (din-tá-nã) sf dintãnj (din-tắnjĭ) – partea lungã sh-chipitoasã tsi s-tindi nãintea-a gurãljei di pulj (cari lja loclu-a dintsãlor, sh-cu cari puljlji acatsã mãcarea i apa tra s-u bagã n gurã); dintani, dintenã, ghintanã, ghintani, cioc, cãrãntanã, cãrãn-tani, chipitã, ciuplitani
{ro: plisc, cioc}
{fr: bec}
{en: beak}
ex: un vultur cu dintana (cioclul) a lui; u lja cu dintana (cioclu); dintana-ali gai; tsi minti di dintãnj galbini avets!; corbul ari dintanã vãrtoasã
§ dintani/dintane (din-tá-ni) sf dintãnj (din-tắnjĭ) – (unã cu dintanã)
ex: dintani di chirchinec
§ dintenã (din-té-nã) sf dinteni/dintene (din-té-ni) – (unã cu dintanã)
§ dintãnos (din-tã-nósŭ) adg dintãnoasã (din-tã-nŭá-sã), dintãnosh (din-tã-nóshĭ), dintãnoasi/dintãnoase (din-tã-nŭá-si) – (pulj) tsi ari dintana mari
{ro: cu ciocul mare}
{fr: avec un grand bec}
{en: having a large beak}
ex: di puljlji di la noi, uleaclu easti cama marli dintãnos
§ ghintanã (ghin-tá-nã) sf ghintãnj (ghin-tắnjĭ) – (unã cu dintanã)
§ ghintani/ghintane (ghin-tá-ni) sf ghintãnj (ghin-tắnjĭ) – (unã cu dintanã)
§ ciuplitani/ciuplitane (cĭu-pli-tá-ni) sf ciuplitãnj (cĭu-pli-tắnjĭ) – (unã cu dintanã)
ex: lu lo tu ciuplitani (cioc, dintanã) shi lu-anãltsã la tser
§ cãrãntani/cã-rãntane (cã-rãn-tá-ni) sf cãrãntani/cãrãntane (cã-rãn-tá-ni) – (unã cu dintanã)
ex: puljlu lj-u dãdea cu cãrãntanea (dintana)
§ cãrãntanã1 (cã-rãn-tá-nã) sf cãrãntãnj (cã-rãn-tắnjĭ) – (unã cu dintanã)
bicatsã
bicatsã (bi-cá-tsã) sf bicãts (bi-cắtsĭ) – numã datã la ma multi turlii di pulj cãlitori (tsi s-duc earna tu locurli ma caldi), tsi bãneadzã di-aradã prit locurli vãltoasi, cu dintana lungã sh-cu carnea multu nustimoasã tu mãcari; becatsã
{ro: becaţă}
{fr: bécasse}
{en: woodcock, snipe}
§ becatsã (be-cá-tsã) sf becãts (be-cắtsĭ) – (unã cu bicatsã)
buducushar
buducushar (bu-du-cu-shĭárŭ) sm buducushari (bu-du-cu-shĭárĭ) – pulj di mpradã (ma mari di gaea sh-di corbul, tsi mãcã di tuti, cu peanili lãi sh-pãntica albã, sh-cu dintana shi cicioarili multu vãrtoasi); gãvran, gavran, gãrvan, corbu, corac, curac, buducãshar
{ro: corb mare}
{fr: grand corbeau}
{en: large raven}
ex: cu gura di buducushar (corbu, corac)
§ buducãshar (bu-du-cã-shĭárŭ) sm buducãshari (bu-du-cã-shĭárĭ) – (unã cu buducushar)
carabeu
carabeu (ca-ra-béŭ) sm carabei (ca-ra-béĭ) – pulj di pãduri cu unã dintanã sãnãtoasã tsi ciucuteashti pri coaja-a arburlor tra s-aflã bubulitslji (insecti) cu cari s-hrãneashti; ciucãtoari, ciucutoari, ciplitoari, chetru
{ro: ciocănitoare}
{fr: picvert, (grand) pic (noir)}
{en: woodpecker}
ex: o, lai pulj, di carabeu (ciucutoari)
cãrãntanã1
cãrãntanã1 (cã-rãn-tá-nã) sf – vedz tu dintanã
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: dintanãcãrãntani/cãrãntane
cãrãntani/cãrãntane (cã-rãn-tá-ni) sf – vedz tu dintanã
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: dintanãchetru
chetru (chĭé-tru) sm chetri (chĭé-tri) – pulj di pãduri cu unã dintanã sãnãtoasã tsi ciucuteashti pri coaja-a arburlor tra s-aflã aclo bubulitslji (insecti) cu cari s-hrãneashti; ciucutoari, ciucãtoari, ciplitoari, carabeu
{ro: ciocănitoare}
{fr: picvert, (grand) pic (noir)}
{en: woodpecker}
chipin
chipin (chi-pinŭ) (mi) vb I chipinai (chi-pi-náĭ), chipinam (chi-pi-námŭ), chipinatã (chi-pi-ná-tã), chipinari/chipinare (chi-pi-ná-ri) – acats cu dzeadzitili niheamã cheali di pri om, u stringu sh-u trag (di-l fac s-lu usturã, s-aducheascã niheamã dureari); acats cu dzeadzitili telea di la chitarã i avyiulii sh-u trag niheamã, ninti ca s-u silghescu shi s-u fac s-asunã; (mushconjlji) ntsapã, mushcã; (pricili, puljlji) acatsã lishor cu dintsãlj, cu dintana, fãrã ca s-facã unã aranã; chipir, chipur, chishcu, cepcuescu;
(expr:
1: chipin (cu zborlu) = lu schin, lu ntsap cu zborlu, lu cãscãndisescu, lu cãrtescu, lu pirãxescu;
2: mi chipinã = mi doari;
3: mi chipinã sharpili (nipãrtica) = aduchescu cã-nj cadi un mari bile pri cap, cã pat unã mari taxirati)
{ro: pişca, ciupi}
{fr: piquer, pincer}
{en: pinch, nip, prick}
ex: sh-tut mi chipinã (chishcã) di coastã; u chipina shi carni mãshca di laea norã; tsi mi chipinj
(expr: ntsachi, schinj, cãrteshti) ashi?; nu mi chipinã
(expr: nu mi doari, nu mi cãrteashti) dip aestu lucru
§ chipinat (chi-pi-nátŭ) adg chipinatã (chi-pi-ná-tã), chipinats (chi-pi-nátsĭ), chipinati/chipinate (chi-pi-ná-ti) – tsi-lj si tradzi chealea cu dzeadzitili di cariva (tsi easti ntsãpat di mushconj, etc.); (lucru, teli) tsi easti acãtsat shi traptu niheamã cu dzeadzitili; chipirat, chipurat, chishcat, cepcuit
{ro: pişcat, ciupit}
{fr: piqué, pincé}
{en: pinched, nipped, pricked}
ex: arsãri ca chipinatã di sharpi
(expr: aduchi mari dureari, u cãrti multu)
§ chipinari/chipinare (chi-pi-ná-ri) sf chipinãri (chi-pi-nắrĭ) – atsea tsi fatsi atsel tsi chipinã; chipirari, chipurari, chishcari, cepcuiri
{ro: acţiunea de a pişca, de a ciupi}
{fr: action de piquer, de pincer}
{en: action of pinching, of nipping, of pricking}
§ nichipinat (ni-chi-pi-nátŭ) adg nichipinatã (ni-chi-pi-ná-tã), nichipinats (ni-chi-pi-nátsĭ), nichipinati/nichipinate (ni-chi-pi-ná-ti) – tsi nu easti chipinat; nichipirat, nichipurat, nichishcat, nicepcuit
{ro: nepişcat, neciupit}
chipit1
chipit1 (chí-pitŭ) vb I chipitai (chi-pi-táĭ), chipitam (chi-pi-támŭ), chipitatã (chi-pi-tá-tã), chipitari/chipitare (chi-pi-tá-ri) – dau cu dintana (cioclu) pri mãcari (apã) tra s-u-acats shi s-u bag ãn gurã; (fig: mi chipit = mi chipin, mi chipur)
{ro: ciuguli, ciupi mâncarea cu pliscul}
{fr: becqueter, piquer avec le bec}
{en: peck at}
ex: gãljina chipitã pit cuprii; mi chipitai (fig: chipurai) niheamã ma nu-ari gaile
§ chipitat1 (chi-pi-tátŭ) adg chipitatã (chi-pi-tá-tã), chipitats (chi-pi-tátsĭ), chipitati/chipitate (chi-pi-tá-ti) – tsi easti acãtsat sh-bãgat ãn gurã cu cioclu
{ro: care a fost ciugulit, ciupit cu pliscul}
{fr: becqueté, piqué avec le bec}
{en: pecked}
§ chipitari1/chipitare (chi-pi-tá-ri) sf chipitãri (chi-pi-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un lucru easti acãtat cu cioclu (dintana)
{ro: acţiunea de a ciuguli, de a ciupi mâncarea cu pliscul; ciupire}
{fr: action de becqueter, de piquer avec le bec}
{en: action of pecking at}
§ chipitã3 (chí-pi-tã) sf chipiti/chipite – partea lungã sh-chipitoasã tsi s-tindi nãintea-a gurãljei di pulj (cari lja loclu-a dintsãlor, sh-cu cari puljlji u-acatsã mãcarea i apa tra s-u bagã n gurã); dintanã, dintani, dintenã, ghintanã, ghintani, cãrãntanã, cãrãntani, cioc, ciuplitani
{ro: plisc, cioc}
{fr: bec}
{en: beak}
ex: vulturlu ari chipita (dintana) ca cinghelu; multsã pulj au chipitã suptsãri
cioarã2
cioarã2 (cĭŭá-rã) sf ciori (cĭórĭ) – ma multi turlii di agru-pulj, cu peanili lãi (murni, ca cinusha), cu dintana vãrtoasã, ma njicã di corbu (cu cari sh-u-adutsi multu) sh-ma mari di cionã (harabelj, etc.); gai, hashcã
{ro: cioară}
{fr: corneille}
{en: crow}
cioc1
cioc1 (cĭócŭ) sn ciocuri (cĭó-curĭ) – hãlati adratã di-unã coadã (di-aradã di lemnu), cari ari la capitlu-a ljei unã cumatã di her (lemnu, lastic, etc.) cu cari s-agudescu (s-ciucutescu) lucri (penuri); ciucan, daimac;
(expr:
1: intrã-lj-u cu cioclu = agudea-l cu cioclu;
2: cari cu cioclu, cari cu-amonea = unlu dzãtsi unã sh-alantu altã)
{ro: ciocan}
{fr: marteau}
{en: hammer}
ex: favrul sh-adrã penuri mãri shi un cioc; agudeam penura cu cioclu; ahiurhi s-batã cu cioclu (daimaclu): ceac, ciuc; dã-nj cioclu sh-cleashtea si ncaltsu caljlji; cãndu hii cioc, agudea!; hii amoni, aravdã, hii cioc umflã; intrã-lj cu cioclu aestu
(expr: nchisea s-lu-agudeshti cu cioclu-aestu), s-vedz cum ts-aspuni
§ ciucan (cĭu-cánŭ) sn ciucani/ciucane (cĭu-cá-ni) – (unã cu cioc1)
§ cioc3 (cĭócŭ) invar – vrondul tsi s-avdi cãndu cioclu agudeashti tsiva sãnãtos; ceac, ciuc, cioca!, toca!
{ro: sunetul de ciocan}
{fr: le son de marteau}
{en: sound of hammer}
ex: cioc! bãtea cu cioclu
§ ceac (cĭácŭ) invar – (unã cu cioc3)
§ ciuc (cĭúcŭ) invar – (unã cu cioc3)
ex: ahiurhi s-batã cu cioclu (daimaclu): ceac, ciuc
§ ciocut (cĭó-cutŭ) sn ciocuti/ciocute (cĭó-cu-ti) – ciucutirea tsi u-aducheashti omlu dit unã aranã tsi coatsi (tsi-adunã, tsi fatsi pronj); ciucutirea tsi u-aducheashti omlu di la inima tsi bati; ciucutiri; lãngoari di inimã cu cicãniri vãrtoasi
{ro: zvâcnitură dureroasă, boală de inimă, cord}
{fr: battement causé par un pus ou par une plaie douloureuse, corde}
{en: throb caused by an infection; heart illness}
ex: nj-u da ciocuti (nj-ciucuteashti, nj-cicãneashti) la mãnã; nj-da ciocuti la dzeadzitlu tsi nj-adunã; nu putui s-dormu tutã noaptea di ciocuti; yiradzlji-nj da ciocuti (cicãniri); amintã lãngoari di inimã, ciocut
§ ciocuta (cĭó-cu-ta) adv – ciucutirea (agudirea) tsi sh-u fac dauã lucri un di-alantu; ciucutiri;
(expr: fac ciocuta = s-agudescu dauã lucri (chelchi, oauã, etc.), cap ãn cap, un di-alantu)
dintanã, dãltanã
RO:cioc
EN:beak
FR:bec
Dictsiunar Armãn-Romãn-Englez-Francez - Mariana Bara 2015