|
|
dinghios
dinghios (din-ghĭósŭ) adv – vedz tu nghios
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: nghiosgastru
gastru (ghás-tru) sn gastri/gastre (ghás-tri) – unã soi di cãpachi (di her) cu cari s-acoapirã pãnea (mãcarea, pita) cãndu easti bãgatã si s-coacã pi vatra arsã; gastrã, pointsã, pontsã, ponjtsã, pondzã, cirche, ciriche, circhelj, circhen
{ro: ţăst}
{fr: ustensile (four de campagne) en forme de couvercle}
{en: oven in the form of a lid}
ex: arap pisuprã, arap dinghios, nveastã tu mesi (angucitoari: gastrul)
§ gastrã (ghás-trã) sf gastri/gastre (ghás-tri) – (unã cu gastru)
mesi/mese
mesi/mese (mé-si) sf fãrã pl – loclu (njedzlu) di nuntru a unui lucru; loclu tsi s-aflã tu idyea dipãrtari dit unã mardzini tu-alantã a lucrului (di la mardzinea dinsus pãnã la-atsea dinghios); partea-a truplui di om tsi s-aflã la nãltsimea-a buriclui (namisa di pãnticã shi stumahi); measi, chentru; nolgic, nolgiuc, njilgioc, njolgiuc, njoldzuc, njedz
(expr:
1: tsi curã tu mesi = tsi s-fatsi, cum sta lucrili;
2: nj-frãngu mesea = mi leagãn lishor sh-dultsi cu truplu sh-gofurli di-unã parti sh-di-alantã, (tu imnari, giucari, cãntari) cãmãrusinda-mi; nj-fac cãtsãmãchi;
3: nu nj-u frãngu mesea = (i) hiu ahãntu linãvos cã nu voi necã s-mi-aplec; (ii) nu mi leagãn lishor sh-dultsi, cu truplu sh-gofurli di-unã parti sh-di-alantã;
4: tu mesea di (adv) = nolgicã, nolgiuca, nolgiua, njilgioca, namisa, anamisa, nidzã, njidzã, nizã;
5: (atsel) dit mesi (adg) = (atsel) tsi s-aflã namisa di alti lucri; atsel tsi nu easti ni bun, ni arãu; nolgic, nulgican, nolgican, nolgiucan, njilgioc, njolgican, njilgiucan, njijlucan)
{ro: mijloc, centru, talie (mijlocul corpului)}
{fr: milieu, centre; taille (milieu du corps)}
{en: middle, center; waist}
ex: pãlatea a lui dit mesea (nolgica) di-amari; earam tu mesi (nolgica); stãtui tu mesi; lu tãlje pit mesi; di mesi tsimsi-apala; pisti mesi nj-angricã; nu sh-u frãndzi mesea
(expr: (i) nu sh-lu leagãnã truplu, gofurli; icã, (ii) easti multu linãvos); si strãndzi ta si sh-facã mesea (partea di ningã buric a truplui) njicã; u-acãtsã di mesi feata; atsel di mesi
(expr: nolgicanlu); el pri mesea sh-easti nsurat
(expr: el easti nsurat cu nolgicana); ãlj dzãsi a featãljei tsi curã tu mesi
(expr: tsi s-fatsi, cum sta lucrili); cari va s-facã multi dinãoarã, armãni tu mesi; cari ncalicã mula-a altui, s-dipuni tu mesea di cali
§ measi/mease (meá-si) sf fãrã pl – (unã cu mesi)
ex: hiljlu di measi (nolgicanlu)
§ mitsiu (mi-tsíŭ) sm fãrã pl – giumitatea dit-un lucru dispãrtsãt (tãljat) tu mesi; giumetã
{ro: o jumătate de}
{fr: une moitié de}
{en: a half of}
ex: nã fripsi sugiuc shi nã scoasi un mitsiu (unã giumitati di) di yin
§ njedz (njĭédzŭ) sn njedzuri (njĭé-dzuri) – partea di nai ma nuntru a unui lucru; partea ma moali (dit mesi) di nuntru a cãrvealiljei di pãni; partea di nuntru (dit mesi) a yimishilor;
nghios
nghios (nghĭósŭ) adv – tsi easti aproapea di fatsa-a loclui; (loc) tsi nu easti ahãntu nsus (ca altu loc); cãtrã la vali, cãtrã tu cãmpu; ãnghios, nghiosura, mpadi, ahimura, hambla, hima, nhima, pogor, pãgor, pugor;
(expr:
1: cama nghios = cama putsãn;
2: njergu nghios = scad (cu-avearea, cu sãnãtatea, etc.)
{ro: jos, înjos; spre câmp}
{fr: en bas, aval; vers les plaines}
{en: down, downstream; towards plains}
ex: tricum nghios (hima), tu vali; mi duc nghios (cãtrã la vali), tu cãmpu; trapsim trã nghios (hima); nghios (nhima) tu sinurlu turtsescu; cheatra arsãri nghios; shi-lj scoati un cama nghios
(expr: ma putsãn cu un); lj-u cãrtsãni arãulu nghios; nu putu s-dãnãseascã cama multu shi cãdzu nghios dit tser; cãdzu cu caplu nghios; di doi anj ma njarsi nghios, nghios
(expr: scãdzu cu sãnãtatea) pãnã s-afãnisi
§ nghiosura (nghĭó-su-ra) adv – (unã cu nghios)
ex: lo calea nghiosura (cãtrã nghios)
§ ãnghios (ãnghĭósŭ) adv – (unã cu nghios)
ex: cari ãlj si-aura di shideari, bãgã s-ampaturlã casa nsus, ãnghios; sh-arcã ocljilj nãoarã divarliga, trãsh ãnghios tu vali; tu-alinari sãlãghirã bãrnul ãnghios
§ ghios (ghĭósŭ) adv – (unã cu nghios)
§ dighios (di-ghĭósŭ) adv – aclo nghios, sum, dinghios, prighios, pirghios, ma nghios di, nghios, etc.
{ro: jos, în jos, sub}
{fr: en bas, sous, dessous, d’aval}
{en: down, below, under}
ex: dighios di la (sum, ma nghios di) Cheatra-di-Furcã; stãi dighios (aclo nghios)
§ dinghios (din-ghĭósŭ) adv – (unã cu dighios)
ex: dinghios (ma nghios, la vali) di pãduri
§ prighios (pri-ghĭósŭ) adv – (unã cu dighios)
ex: peturlu di prighios (di sum alanti peturi); ni-anvãrtirã di prighios (di ma nghios)
§ pirghios (pir-ghĭósŭ) adv – (unã cu dighios)
nolgic1
nolgic1 (nól-gicŭ) sn nolgicuri (nól-gi-curĭ) – loclu di nuntru a unui lucru; loclu tsi s-aflã tu idyea dipãrtari dit unã mardzini a lucrului tu-alantã (di la mardzinea dinsus pãnã la-atsea dinghios); partea-a truplui di om tsi s-aflã la nãltsimea-a buriclui (namisa di pãnticã shi stumahi); nolgiuc, njilgioc, njolgiuc, njoldzuc, mesi, measi, njedz
{ro: mijloc, talie (mijlocul corpului)}
{fr: milieu; taille (milieu du corps)}
{en: middle; waist}
ex: di tru nolgiclu (mesea) a baltãljei; cu nolgiclu (mesea-a truplui) ca stres
§ nolgiuc (nól-gĭucŭ) sn nolgiucuri (nól-gĭu-curĭ) – (unã cu nolgic1)
ex: u acãtsã di nolgiuc (mesi); l-doari nolgiclu (mesea), lj-cãdzurã mushcljilj
§ njilgioc (njíl-gĭocŭ) sn njilgiocuri (njíl-gĭo-curĭ) – (unã cu nolgic1)
ex: mi doari tu njilgioc (mesea); tu njilgioclu (mesea) di-alaea-atsea marea
§ njolgiuc (njĭól-gĭucŭ) sn njolgiucuri (njĭól-gĭu-curĭ) – (unã cu nolgic1)
§ njoldzuc (njĭól-dzucŭ) sn njoldzucuri (njĭól-dzu-curĭ) – (unã cu nolgic1)
§ nulgican (nul-gi-cánŭ) sm, sf, adg nulgicanã (nul-gi-cá-nã), nulgicanj (nul-gi-cánjĭ), nulgicani/nulgicane (nul-gi-cá-ni) – atsel dit mesi; atsel tsi s-aflã namisa di alti lucri; atsel tsi s-aflã tu mesi (namisa di-atselj ma mãri, ma bunj, etc. di-unã parti, sh-di-atselj ma njits, ma-arãi, etc. di-alantã);
2: tsi nu easti ni bun, ni arãu, ma dit mesi; tsi nu para easti caishti tsi bun; nolgic, nolgican, nolgiucan, njolgican, njilgiucan, njijlucan, mijacou, mishacã
{ro: mijlociu, mediocru}
{fr: qui est au milieu, médiocre}
{en: the one in the middle; mediocre}
ex: easti nor-mea nulgicanã; nulgicanlu (atsel dit mesi) di treilji frats bãgã tutiputã
§ nolgic2 (nól-gicŭ) sm, sf, adg nolgicã (nól-gi-cã), nolgits (nól-gitsĭ), nolgitsi/nolgitse (nól-gi-tsi) – (unã cu nulgican)
§ nolgican (nol-gi-cánŭ) sm, sf, adg nolgicanã (nol-gi-cá-nã), nolgicanj (nol-gi-cánjĭ), nolgicani/nolgicane (nol-gi-cá-ni) – (unã cu nulgican)
pitã
pitã (pí-tã) sf piti/pite (pí-ti) – mãcari armãneascã faptã di peturi bãgati un pisti-alantu tu-unã sinii (di-aradã mari sh-arucutoasã), cu multi lucri ti mãcari bãgati namisa di eali (ca, bunãoarã, cash, curcubetã, veardzã, spãnãts, prash, etc.) sh-deapoea coaptã tu cireap; plãtsintã;
(expr:
1: pitã di tsearã = bushtina (di tsearã) tu cari sh-adunã alghinjli njarea;
2: cãlcash tu pitã = featsish mari glã-rimi; u-adrash dalã (ghesã, culeash, bozã);
3: adar guvã tu pitã = adar nã mari glãrimi, aspargu un lucru bun, fac znjii, u fac s-chearã lumea;
4: va tãljari pita = lipseashti loari unã apofasi; va s-apufãsim;
5: stãi pitã s-ti mãc = zbor tsi s-dzãtsi tr-atselj tsi li-ashteaptã tuti lucrili s-hibã etimi)
{ro: plăcintă (aromânească)}
{fr: galette, tarte (aroumaine)}
{en: Aromanian type pie}
ex: arap pisuprã, arap dinghios, nveastã tu mesi (angucitoari: pita); moasha bãgã nã dzuã s-adarã nã pitã; va s-adar unã pitã s-aduc s-ti filipsescu; lj-u deadi anjurizma di pitã tu nãri; si stãteari s-misuri peturli, nu mãts pitã vãrãoarã; dada featsi nã pitã di cash cu oauã; yini cu-unã pitã s-mi veadã; pita tsi nu u mãts, tsi ts-u cã si nscrumã?; nu pot s-ashteptu, va tãljari pita
(expr: va s-lom unã apofasi); pitãroanja easti nã pitã di peturi; tãrhãnoanja easti pitã di tãrhãnã; s-featsi guva tu pitã
(expr: s-featsi mari chiameti); cara s-moarã nãs va si s-facã guva tu pitã
(expr: va s-facã znjii mari, va chearã lumea); avem multi turlii di piti ca, bunãoarã, pita di lapti, pita di carni, pita di cash, pita di veardzã, pita di uscati, pita di peturi, pita di culeash, pita di badzarã, pita di bubotã (cucumisha), ghiulvaraca, mãrsinarea, pispilita, cãrtsãcoanja, sãlãria, shupla, vasiloanja, vãrdzarea, etc.
§ pitãroanji/pitãroanji (pi-tã-rŭá-nji) sf pitãroanji/pitãroanji (pi-tã-rŭá-nji) shi pitãronj (pi-tã-rónjĭ) – pitã mari faptã di peturi, di-aradã cu cash; pitã di peturi; pitiroanji, pituroanji, pitroanji
{ro: plăcintă de foi}
{fr: grande galette}
{en: special type of a large Aromanian pie}
ex: piti sh-pitãroanji
§ pitiroanji/pitiroanji (pi-ti-rŭá-nji) sf pitiroanji/pitiroanji (pi-ti-rŭá-nji) shi pitironj (pi-ti-rónjĭ) – (unã cu pitãroanji)
tavã
tavã (tá-vã) sf tavi/tave – hãlati ca un pheat mari sh-tes (di bãcãri, di-asimi, di lemnu, etc.) cu mãrdzinjli putsãn sculati nsus, tu cari s-poartã di-aradã mãcãruri (la measã, la oaspits, etc.); tãvã, tavlã, tãvlii, pladã, apladã, discu; (fig: tavã = tavã cu mãcãruri, cu carni faptã tu cireap)
{ro: tavă}
{fr: plateau)}
{en: tray}
ex: nicuchira yinea cu cafelu pi-unã tavã di bãcãri; l-bãgã tu-unã tavã di asimi; feci nã tavã (fig: tavã cu carni la cireap) trã tsinã; mãcãm nã tavã (fig: tavã cu mãcãruri) la izvur
§ tãvã (tã-vắ) sm tãvadz (tã-vádzĭ) – (unã cu tavã)
ex: featsim njel friptu tu tãvã; un tãvã di gãdãifi
§ tavlã (táv-lã) sf tãvli (tãv-li) – (unã cu tavã)
ex: tavlã mari sh-pungã goalã; l-bagã tu-unã tavlã (tavã) di-asimi sh-lu-adutsi la tatã-su
§ tablã1 (táb-lã) sf tãbli (tãb-li) – (unã cu tavã)
§ tãvlii/tãvlie (tãv-lí-i) sf tãvlii (tãv-líĭ) – (unã cu tavã)
§ dãblã (dãb-lắ) dãbladz (dãb-ládzĭ) – (unã cu tavã)
§ tãpsii/tãpsie (tãp-sí-i) sf tãpsii (tãp-síĭ) – tãvã mari di metal (di-aradã arucutos sh-di bãcãri) tu cari s-coatsi pita (pãnea, dultsenj, etc.) tu cireap; tãvã tu cari s-filipsescu oaspitslji; sinii, tãvã;
(expr: l-gioacã pi tipsii = fatsi tsi va cu el)
{ro: sinie, tipsie}
{fr: grand disque de cuivre pour y cuire des galettes}
{en: large copper tray, for cooking in the oven}
ex: arap pisuprã, arap dinghios, nveastã tu mesi (angucitoari: tãpsia); tãpsiili prindi s-hibã gãnusiti; na tãpsia-aestã shi furculitsa shi s-ti-agiots pãnã s-yin mini; cum arsãrea shoariclu pri tãpsii; peanili li-ari acasã sum tãpsii
§ tipsii/tipsie (tip-sí-i) sf tipsii (tip-síĭ) – (unã cu tãpsii)
ex: tipsiili-a voastri suntu mbãcriti; mash tãpsia sh-alãsarã
§ pladã (plá-dã) sf plãdz (plắdzĭ) – (unã cu tavã)