|
|
dincoatsi
dincoatsi (din-cŭá-tsi) adv – vedz tu aoa
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: aoaaoa
aoa (a-ŭá) adv – tu-aesti locuri (aproapea di-atsel tsi zburashti); aoatsi, autsi, aoaea, aroa
(expr:
1: aoa nclo = pri-aoa sh-pri-aclo;
2: aoa shi doauã (trei, patru, ndauã, etc.) dzãli (stãmãnj, mesh, etc.) = doauã (trei, patru, ndauã, etc.) dzãli (stãmãnj, mesh, etc.) ninti di dzua di-adzã;
3: shi cãtrã aoa fatsi = shi fudzi, u-anganã cãtsaua, etc.;
4: (ljau, dau, caftu, etc.) di-aoa, di-aclo = (ljau, dau, etc.) di-unã parti sh-di-alanuã, di multi pãrtsã)
{ro: aici}
{fr: ici}
{en: here}
ex: yinu-aoa; pri-aoa sh-pri-aclo; atsia nu-i ghini, aoa i ma ghini; aoa (tu-aesti locuri) s-ari virsatã multu sãndzi; nu putem di-aoa s-litim; cãtrã iu aoa nclo (pi-aoa sh-pri-aclo)?; u vindum aoa sh-cu dauã dzãli
(expr: dauã dzãli ninti); aoa sh-trei anj (cu trei anj ninti) noi aveam traptã tut aoa (tu-aesti locuri); cãtr-aoa featsirã
(expr: fudzirã, u-angãnarã cãtsaua) alantsã
§ aoatsi/aoatse (a-ŭá-tsi) adv – (unã cu aoa)
ex: fudzi di-aoatsi; scoati-nj-lu tu padi-aoatsi
§ oatsi/oatse (ŭá-tsi) adv – (unã cu aoa)
§ autsi/autse (a-ú-tsi) adv – (unã cu aoatsi)
§ aoaea (a-ŭá-ĭa) adv – (unã cu aoa)
§ aroa (a-rŭá) adv – (unã cu aoa)
ex: s-nu imnji pri-aroa (pi-aoa), pri-arco (pi-aclo)
§ ncoa (ncŭá) adv – di-aestã parti; cãtrã-aoa; aoa, aoatsi, ncoatsi, ãncoa, ãncoatsi, nculea, anculea, ãnculea
{ro: încoace}
{fr: de ce côté-ci}
{en: here, this side}
ex: mutrea ncoa (cãtrã-aoa); yinu ncoa (aoa); adu ncoa (adu-aoa) fluriili-a tali; tsi ncoa (tsi unã), tsi nclo (tsi altã); nu escu ni ti ncoa (ti-aoa) ni ti nclo
§ ncoatsi/ncoatse (ncŭá-tsi) adv – (unã cu ncoa)
ex: adu-l ncoatsi (cãtrã-aoa); fã-nj-ti ncoatsi (cãtã di-aestã parti), cama ncoatsi (ncoa); s-avdu-aroputi ma ncoatsi (ma cãtrã-aoa)
§ ãncoatsi/ãncoatse (ãn-cŭá-tsi) adv – (unã cu ncoa)
dingoa
dingoa (din-gŭá) adv – scriari neaprucheatã tu-aestu dictsiunar; vedz dincoa
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascãumflu
umflu (úm-flu) (mi) vb I umflai (um-fláĭ), umflam (um-flámŭ), umflatã (um-flá-tã), umflari/umflare (um-flá-ri) – fac un lucru si s-adarã ma mari (cu suflarea di vimtu nãuntrul a lui, cu umplearea-a lui cu tsiva, cu agudirea-a unei parti dit truplu a omlui, etc.); cãbãrdisescu;
(expr:
1: lu umflu; lj-umflu sãmarlu; lj-umflu chealea = lu-agudescu, l-bat, lj-dau un shcop;
2: nj-umflu (pãntica, matslu) = mãc i beau multu, mi nãfãtescu di beari i di mãcari;
3: mi umflu = mi-alavdu multu (ma multu di cãt s-cadi);
4: nj-umflu nãrli = chicusescu, mi cãrteashti tsiva, nu mi-arãseashti; mi nãirescu; li spindzur nãrli;
5: lu umflu un lucru = lu-acats, lu ljau, l-fur un lucru)
{ro: umfla; inflama; umple}
{fr: gonfler; enfler, remplir}
{en: inflate; swell, cause something to swell}
ex: lji si umflã tut truplu; vimtul umflã scumpa-lj poshi; s-nãrãi nãoarã, umflã nãrli
(expr: chicusi) sh-lã pitricu shtiri; umflã (umpli) ciubuchea; umflã gaida; umflã birbeclu (suflã vimtu sum cheali tra s-u dispartã di trup) shi bagã-l bilit tu sulã; mi umflai
(expr: nãfãtii) di cãtã apã biui; lu umflash matslu
(expr: mãcash multu); tsi ti umflji ashi?
(expr: tsi ti-alavdzã ahãt?); s-umfla
(expr: s-cãmãrusea) multu cu ficiorlu-a lui; cãndu hii cioc, umflã
(expr: agudea, bati); u umflã nãs cãt u umflã
(expr: u bãtu cãt u bãtu); nu va-nj umflã el sãmarlu?
(expr: nu va mi batã?); dupã tsi-lj umflã niheam chealea
(expr: dupã tsi-l bãtu niheamã) cu matslu di bou; l-umflã
(expr: ãl lo, l-furã) ngrãshca; umflã saclu
(expr: lj-furã saclu) shi lja-lj fumlu prit poartã afoarã; umflats-lu
(expr: furats-lu) shi shpirtuits-li; l-umflã
(expr: ãl lo, lu-acãtsã, sh-lu bãgã) ngrãshca shi-l treatsi dincoa di-arãu
§ umflat (um-flátŭ) adg um-flatã (um-flá-tã), umflats (um-flátsĭ) umflati/umflate (um-flá-ti) – cari easti adrat s-hibã ma mari (cu suflarea di vimtu nãuntrul a lui, etc.); cãbãrdisit
{ro: umflat; inflamat; umplut}
{fr: gonflé; enflé, rempli}