|
dinapandiha
dinapandiha (di-na-pán-di-ha) adv – (lucru tsi s-fatsi) cãndu nu ti-ashteptsã dip; diunãoarã sh-fãrã s-tsã da vãrnã hãbari; pi neashtiptati; apandiha, anipandiha, aniorihta, axafna, exafna, apansãz
{ro: pe neaşteptate, brusc}
{fr: brusquement, d’une manière inattendue, au dépourvu}
{en: suddenly}
ex: nacã intrã tsiva dinapandiha (aniorihta, axafna)
§ anipandiha (a-ni-pán-di-ha) adv – (unã cu dinapandiha)
ex: lj-vinji anipandiha (aniorihta, cãndu nu s-ashtipta dip sã-lj yinã)
§ apandiha (a-pán-di-ha) adv – (unã cu dinapandiha)
§ apondiha (a-pón-di-ha) adv – (unã cu dinapandiha)
ex: mi-apucã apondiha (pi neashtiptati)
§ apansãz (a-pan-sắz) adv – (unã cu dinapandiha)
ex: nã vinji apansãz (dinapandiha)
§ aniorihta (a-ni-ó-rih-ta) adv – (unã cu dinapandiha)
ex: fudzi aniorihta (anipandiha); agiumsim aniorihta
anciup
anciup (an-cĭúpŭ) (mi) vb I anciupai (an-cĭu-páĭ), anciupam (an-cĭu-pámŭ), anciupatã (an-cĭu-pá-tã), anciupari/anciupare (an-cĭu-pá-ri) – lu-acats dinapandiha, ascur sh-cu puteari; mi-acats di peri (acats s-mi-alumtu) cu cariva; lu-ascalnu di gushi pri cariva; nciup, acats (fig: anciup = fur)
{ro: înhăţa, (se) încăiera}
{fr: saisir, (se) battre, en venir aux mains}
{en: grasp, seize, come to grips, start fighting}
ex: di zbor-zbor s-anciuparã (s-acãtsarã); di sumsoarã ma s-anciupã (s-acatsã); s-apruchearã s-lj-agiungã shi s-lj-anciupã di perci; vrea s-lu-anciupã di mãnicã; anciupã (acãtsã cu puteari) cucotlu di zvercã shi vru s-fugã; lo calea cãtrã n hoarã s-anciupã (fig: s-furã) vãrã gãljinã
§ anciupat (an-cĭu-pátŭ) adg anciupatã (an-cĭu-pá-tã), anciupats (an-cĭu-pátsĭ), anciupati/an-ciupate (an-cĭu-pá-ti) – tsi s-ari acãtsatã (di peri, di gushi) si s-alumtã cu cariva; nciupat, acãtsat
{ro: înhăţat, încăierat}
{fr: saisi, venu aux mains}
{en: grasped, seized, who came to grips, who started fighting}
§ anciupari/anciupare (an-cĭu-pá-ri) sf an-ciupãri (an-cĭu-pắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-anciupã dunjaua; nciupari, acãtsari
{ro: acţiunea de a înhăţa, de a se încăiera; înhăţare, încăierare}
{fr: action de saisir, de (se) battre, d’en venir aux mains}
{en: action of grasping, of seizing, of coming to grips, of starting to fight}
§ nciup (ncĭúpŭ) (mi) vb I nciupai (ncĭu-páĭ), nciupam (ncĭu-pámŭ), nciupatã (ncĭu-pá-tã), nciupari/nciupare (ncĭu-pá-ri) – (unã cu anciup)
ex: nciupã (arãchi, lo) nai ma marea filii; fratslji si nciuparã (acãtsarã si s-batã); li vidzui cum si nciuparã (s-acãtsarã di per) featili; li nciupã (li arãchi) ashitsili
§ nciupat (ncĭu-pátŭ) adg nciupatã (ncĭu-pá-tã), nciupats (ncĭu-pátsĭ), nciupati/nciupate (ncĭu-pá-ti) – (unã cu anciupat)
§ nciupari/nciupare (ncĭu-pá-ri) sf nciupãri (ncĭu-pắrĭ) – (unã cu anciupari)
aniorihta
aniorihta (a-ni-ó-rih-ta) adv – vedz tu dinapandiha
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: dinapandihaanipandiha
anipandiha (a-ni-pán-di-ha) adv – vedz tu dinapandiha
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: dinapandihaapandiha
apandiha (a-pán-di-ha) adv – vedz tu dinapandiha
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: dinapandihaapansãz
apansãz (a-pan-sắz) adv – vedz tu dinapandiha
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: dinapandihaapondiha
apondiha (a-pón-di-ha) adv – vedz tu dinapandiha
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: dinapandihaapudidescu
apudidescu (a-pu-di-dés-cu) vb IV apudidii (a-pu-di-díĭ), apu-dideam (a-pu-di-deámŭ), apudiditã (a-pu-di-dí-tã), apudidi-ri/apudidire (a-pu-di-dí-ri) –
1: ifhãristisescu cariva cu bunlu tsi-lj fac; satur, fãnãtescu, fãnitescu, nãfãtescu;
2: (ploaea multã) neacã loclu cu apã; (di ploai multã i neauã tuchitã, apa dit un arãu easi dit cupanji shi) s-vearsã pristi loclu di deavãrliga;
3: (lãcrinj, sãndzi, etc.) nchiseashti s-curã dinapandiha, agonja sh-cu puteari
{ro: satisface, mulţumi; inunda, podidi}
{fr: satisfaire, contenter; inonder}
{en: satisfy, content; flood, overcome}
ex: s-tuchea tu lucru ca si-sh apudideascã (ifhãrãstiseascã, hrãneascã) fumealja; u-apudidi (u nicã) plãngul
§ apudidit (a-pu-di-dítŭ) adg apudiditã (a-pu-di-dí-tã), apudidits (a-pu-di-dítsĭ), apudiditi/apudidite (a-pu-di-dí-ti) –
1: tsi easti ifhãrãstisit; sãturat, fãnãtit, fãnitit, nãfãtit;
2: (loc) nicat di ploai (apã dit arãu);
2: tsi easti acupirit di apa tsi s-vearsã dit arãurli umflati di multã ploai;
3: (lãcrinj, sãndzi) tsi nchisirã s-curã dinapandiha sh-cu puteari
{ro: satisfăcut, mulţumit; inundat}
{fr: satisfait, content; inondé}
{en: satisfied, contented; flooded}
§ apudidiri/apudidire (a-pu-di-dí-ri) sf apudidiri (a-pu-di-dírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu (i) un easti ifhãrãstisit di tsiva i cariva; sãturari, fãnãtiri, fãnitiri, nãfãtiri; icã (ii) apa dit arãurli umflati (di ploai) s-vearsã pristi multu loc; nicarea-a unui loc; shi (iii) lãcrinjli (sãndzili, etc.) nchiseashti s-curã dinapandiha sh-cu puteari; pudidiri
{ro: acţiunea de a satis-face, de a mulţumi, de a inunda; satisfacere, mulţumire; inundare; inundaţie}
{fr: action de satisfaire, de contenter; d’inonder; inondation}
{en: action of satisfying, of contenting, of flooding; flood}
§ pudidescu (pu-di-dés-cu) (mi) vb IV pudidii (pu-di-díĭ), pudideam (pu-di-deámŭ), pudiditã (pu-di-dí-tã), pudidi-ri/pudidire (pu-di-dí-ri) – (unã cu apudidescu)
§ pudidit (pu-di-dítŭ) adg pudiditã (pu-di-dí-tã), pudidits (pu-di-dítsĭ), pudidi-ti/pudidite (pu-di-dí-ti) – (unã cu apudidit)
apurii/apurie
apurii/apurie (a-pu-rí-i) sf apurii (a-pu-ríĭ) – lucru tsi ti fatsi s-ti ciuduseshti (s-ti njiri, s-ti uinjiseshti, etc. cã nu ti-ashtiptai s-lu vedz, s-lu avdzã, s-lu nvets, etc. ashi cum s-aspuni); lucru tsi easti altã soi dicãt lucrili di-aradã cu cari lumea easti nvitsatsã; lucru tsi s-fatsi dinapandiha (cãndu nu ti-ashteptsã si s-facã); ciudii, ciudã, thamã, thavmã, thãmãturyii, samã, nishani, njirari, toafi, etc.
{ro: mirare; surpriză}
{fr: étonnement; surprise}
{en: astonishment, amazement; surprise}
ex: nu poati s-tsãnã di-apurii (njirari, thamã); trã apurii (ciudii) lucru
§ apurisescu (a-pu-ri-sés-cu) (mi) vb IV apurisii (a-pu-ri-síĭ), apuriseam (a-pu-ri-seámŭ), apurisitã (a-pu-ri-sí-tã), apurisiri/apurisire (a-pu-ri-sí-ri) – mi ciudisescu di-atseali tsi-nj s-aspun ãn fatsã (tsi ved i tsi avdu); ciudescu, ciuduescu, ciudisescu, ciuidisescu, ciudusescu, ncru-tsescu, thãvmusescu, thãmãsescu, njir, anjir, uinjisescu
{ro: mira}
{fr: (s’)étonner}
{en: astonish, amaze, be amazed}
ex: mi-apurisii (mi ciudisii) cãndu ti vidzui aoa; plãmsim pãnã s-apurisirã (njirarã, ciudisirã) sh-boilji
§ apurisit (a-pu-ri-sítŭ) adg apurisitã (a-pu-ri-sí-tã), apurisits (a-pu-ri-sítsĭ), apurisiti/apurisite (a-pu-ri-sí-ti) – tsi s-ciudiseashti di tsi s-fatsi (tsi veadi i tsi avdi); ciudit, ciuduit, ciudisit, ciuidisit, ciudusit, ncrutsit, thãmãsit, thãvmusit, njirat, anjirat, uinjisit
{ro: mirat}
{fr: étonné}
{en: astonished, amazed}
§ apurisiri/apurisire (a-pu-ri-sí-ri) sf apurisiri (a-pu-ri-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-apuriseashti; ciudiri, ciuduiri, ciudisiri, ciuidisiri, ciudusiri, ncrutsiri, thãmãsiri, thãvmusiri, njirari, anjirari, uinjisiri
{ro: acţiunea de a se mira; mirare}
{fr: action de s’étonner}
{en: action of astonishing, of being amazed}
arãvulsescu
arãvulsescu (a-rã-vul-sés-cu) (mi) vb IV arãvulsii (a-rã-vul-síĭ), arãvulseam (a-rã-vul-seámŭ), arãvulsitã (a-rã-vul-sí-tã), arãvulsi-ri/arãvulsire (a-rã-vul-sí-ri) – fac tsiva s-cadã mpadi (surpu un lucru, casã, punti, etc.) cu puteari di nu-armãni tsiva mprostu; cad mpadi di-iuva di-analtu, pi dinapandiha sh-cu vrondu; mi nclin sh-mi-arãstornu (mi-arucutescu) mpadi; mi-aspargu sh-cad iuva ahãndusinda-mi; aruvulsescu, ruvulsescu, aruvursescu, aruvuescu, arãvuescu, arãvãescu, rãvãescu, arãzvuescu, survuljisescu, rãzuescu, surpu, dãrãm
{ro: nărui, (se) prăbuşi}
{fr: s’écrouler, s’effondrer, s’ébouler, s’abîmer}
{en: collapse, cave in, drop down}
ex: loclu s-arãvulsi (cãdzu, s-ahãndusi)
§ arãvulsit (a-rã-vul-sítŭ) adg arãvulsitã (a-rã-vul-sí-tã), arãvulsits (a-rã-vul-sítsĭ), arãvulsiti/arãvulsite (a-rã-vul-sí-ti) – tsi ari cãdzutã mpadi pi napandiha sh-cu vrondu; tsi s-ari aspartã sh-cãdzutã; aruvulsit, ruvulsit, aruvursit, aruvuit, arãvuit, arãvãit, rãvãit, arãzvuit, survuljisit, rãzuit, surpat, dãrãmat
{ro: năruit, prăbuşit}
{fr: écroulé, effondré, éboulé, abîmé}
{en: collapsed, caved in, dropped down}
§ arãvulsiri/arãvulsire (a-rã-vul-sí-ri) sf arãvulsiri (a-rã-vul-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva s-arãvulseashti; aruvulsiri, ruvulsiri, aruvursiri, aruvuiri, arãvuiri, arãvãiri, rãvãiri, arãzvuiri, survuljisiri, rãzuiri, surpari, dãrãmari; survolj
{ro: acţiunea de a se nărui, de a se prăbuşi; năruire, prăbuşire}
{fr: action de s’écrouler, de s’effondrer, de s’ébouler, de s’abîmer}
{en: action of collapsing, of caving in, of dropping down}
§ aruvulsescu (a-ru-vul-sés-cu) (mi) vb IV aruvulsii (a-ru-vul-síĭ), aruvulseam (a-ru-vul-seámŭ), aruvulsitã (a-ru-vul-sí-tã), aruvulsiri/aruvulsire (a-ru-vul-sí-ri) – (unã cu arãvulsescu)
ex: aruvulsi murlu (cãdzu mpadi, s-surpã)
§ aruvulsit (a-ru-vul-sítŭ) adg aruvulsitã (a-ru-vul-sí-tã), aruvulsits (a-ru-vul-sítsĭ), aruvulsiti/aruvulsite (a-ru-vul-sí-ti) – (unã cu arãvulsit)
ex: citii aruvulsitã (surpatã)
cãrc!
cãrc! (cắrcŭ) inter – zbor cu noima: “nu scoati nitsiun grai din gurã” (nitsi macar un cãrc!)
{ro: interjecţie care arată că cineva nu scoate niciun sunet, niciun grai}
{fr: interjection signifiant: “ne pas dire aucun mot”}
{en: interjection meaning: “without uttering a single word”}
ex: va ti batã, cãrc! s-nu fats, s-nu scots zbor din gurã
§ cãh! (cắhŭ) inter – (unã cu cãrc!)
§ crãc! (crắcŭ) inter – (unã cu cãrc!)
§ crãc!-mãc! (crắcŭ-mãcŭ) inter – (unã cu cãrc!)
ex: crãc-mãc s-nu fats (s-nu scots un zbor!)
§ gãh! (gắhŭ) inter – zbor cari caftã s-aspunã vrondul faptu di adiljaticlu dit soni a unui om cari moari dinapandiha; mãh!, cãrc, cãh
{ro: interjecţie care imită sunetul ultimei respiraţii a unui om care moare subit}
{fr: interjection qui imite le son de la dernière expiration de quelqu’un qui meurt subitement}
{en: interjection imitating the sound of a man’s dying breath}
ex: nitsi gãh! nu featsi porcul, muri fãrã di hãsap
§ mãh! (mãhŭ) inter – (unã cu gãh!)