DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

dinami/diname

dinami/diname (dhí-na-mi) sf fãrã pl – harea tsi u ari omlu tra s-poatã s-lu facã un lucru; puteari, vãrtuti, virtuti, vurtuti, vãrtushami, fuchii, fortsã, tãcati, vlagã, cuveti, cuvet
{ro: putere}
{fr: pouvoir, puissance, force}
{en: force, power}

§ adinãtsescu (a-dhi-nã-tsés-cu) vb IV adinãtsii (a-dhi-nã-tsíĭ), adinãtseam (a-dhi-nã-tseámŭ), adinãtsitã (a-dhi-nã-tsí-tã), adinãtsiri/adinãtsire (a-dhi-nã-tsí-ri) – ãnj si njicshureadzã (slãgheashti, cheari) dinamea, putearea; slãghescu
{ro: slăbi}
{fr: débiliter, affaiblir}
{en: weaken, lose power}
ex: multu mi adinãtsi (slãghi) heavra

§ adinãtsit (a-dhi-nã-tsítŭ) adg adinãtsitã (a-dhi-nã-tsí-tã), adinãtsits (a-dhi-nã-tsítsĭ), adinãtsiti/adinãtsite (a-dhi-nã-tsí-ti) – tsi-lj slãghi (lj-si njicshurã) dinamea; slãghit
{ro: slăbit}
{fr: débilité, affaibli}
{en: weakened}

§ adinãtsiri/adinãtsire (a-dhi-nã-tsí-ri) sf adinãtsiri (a-dhi-nã-tsírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu-a unui ãlj si njicshureadzã putearea; slãghiri
{ro: acţiunea de a slăbi; slăbire}
{fr: action d’affaiblir}
{en: action of losing power}

§ adinãmii/adinãmie (a-dhi-nã-mí-i) sf adinãmii (a-dhi-nã-míĭ) – niputeari, slãbilji, slãbintsã, slãbeatsã
{ro: slăbiciune}
{fr: faiblesse, débilité}
{en: weakness}
ex: am mari adinãmii (nu-am dip dinami, puteari); am mari adinãmii (slãbintsã, vreari) trã tini

§ adinat (a-dhí-natŭ) adg adinatã (a-dhí-na-tã), adinats (a-dhí-natsĭ), adinati/adinate (a-dhí-na-ti) – slab, fãrã puteari
{ro: slab, fără vigoare}
{fr: faible, débile}
{en: weak, feeble}

§ adinaton (a-dhí-na-ton) adv – tsi nu easti tu putearea-a vãrnui tra s-lu facã; tsi nu poati si s-facã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

agzoti/agzote

agzoti/agzote (ag-zó-ti) sf fãrã pl – pulbirea tsi s-bagã tu tufechi tra s-plãscãneascã shi s-aminã gãgoshlu; avzoti, bãruti, vulburã, bulvurã; (fig: agzoti = puteari, dinami)
{ro: praf de puşcă}
{fr: poudre à canon}
{en: gunpowder}
ex: nu ari agzoti (fig: puteari); tufechea nu lo foc cã nu-avea agzoti

§ avzoti/avzote (av-zó-ti) sf fãrã pl – (unã cu agzoti)

§ agzutos (ag-zu-tósŭ) adg agzutoasã (ag-zu-tŭá-sã), agzutosh (ag-zu-tóshĭ), agzutoasi/agzutoase (ag-zu-tŭá-si) – tsi sh-u-adutsi cu agzotea; (fig: agzutos = cari s-aprindi lishor, ca bãrutea, fucos, apres)
{ro: focos}
{fr: fougueux}
{en: fiery, impetuous}
ex: am nã nveastã agzutoasã (ca agzotea), fatsi casa lunjinoasã (angucitoari: tseara)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

anacrã

anacrã (a-ná-crã) sf anãcri (a-nắ-cri) – harea tsi u-ari omlu tra s-poatã i tra s-va s-adarã un lucru; niisihia shi frica tsi u-aducheashti cariva cãndu mindueashti cã va patã tsiva (cã lu-ashteaptã un piriclju); nacrã, puteari, curai, izini, ananghi, gaile, frundidã, angãtan, ãngãtan, ngãtan, gailei, gãilei, gaile, cãshtigã
{ro: tărie, forţă, curaj, voie, grijă}
{fr: force, courage, permission, souci, pensée}
{en: force, courage, permission, care}
ex: nu au anacrã (curai, puteari, izini) s-yinã; nu-am anacrã s-bag mãna (nu-am izini); nu-ari anacrã (puteari, dinami) s-facã tsiva; nu-avush anacrã (ananghi) s-niscãrseshti; s-bitisescu lucrul tsi am sh-deapoea nu-am anacrã (nu-am ananghi)

§ nacrã (ná-crã) sf nac-ri/nacre (ná-cri) – (unã cu anacrã)
ex: nu-ari nacra (curai, tu minti) s-nj-u aducã; nu-avu nacrã (ananghi, gaile) di tsiva

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

ancunj

ancunj (an-cúnjĭŭ) vb I ancunjai (an-cu-njĭáĭ), ancunjam (an-cu-njĭámŭ), ancunjatã (an-cu-njĭá-tã), ancunjari/ancunjare (an-cu-njĭá-ri) – nchisescu un foc (di leamni) cu surtseali, palji, cãrtsã, etc.; cu surtseali (palji, suflari, etc.) l-tsãn yiu (sh-lu fac s-creascã, s-lja dinami) foclu tsi easti aproapea astes; (foclu aproapea astes) scoati mash fum sh-pira nu para s-veadi; ncunj, ancunjedz, ncunjedz;
(expr:
1: lu-ancunj = dau simasii la pãrearea-a lui; lj-dau di mãnear, l-saidisescu, l-sãldisescu;
2: lj-ancunj unã = lj-dau unã pliscutã; lj-ardu unã; lj-pãlescu unã; etc.;
3: ancunj = mi fac corcan (di-arcoari);
4: mi-ancunj (tu fatsã) = mi ntunic, niuredz, mi ncljid la fatsã)
{ro: aprinde, înfiripa (foc); arde fără flacăre}
{fr: allumer (feu); brûler sans flamme, faire de la fumée}
{en: ignite, kindle (fire); burn without flames}
ex: ancunjam (aprindeam, cu surtseali i palji) foclu; foclu ancunji (scoati fum, fãrã ca si s-veadã pirã); ancunjarã (apreasirã) cãti-unã tsigarã; soba-aestã ncunjadzã (scoati fum) cãndu bati vimtul; ancunji
(expr: si ntunicã, s-veadi ca fum) tu pãduri; nu lu-ancunji
(expr: nu-lj da di mãnear); nu lu-ancunjarã
(expr: nu-l saidisirã); lj-ancunjash unã
(expr: lj-deadish unã pliscutã); truplu-lj ancunje
(expr: s-featsi corcan); si ncunjarã
(expr: si niurarã, sã ntunicarã) muntsã sh-vãljuri; cãndu-avdzã aesti zboarã sã ncunje suratea
(expr: si ntunicã, niurã tu fatsã)

§ ancunjedz (an-cu-njĭédzŭ) vb I ancunjai (an-cu-njĭáĭ), ancunjam (an-cu-njĭámŭ), ancunjatã (an-cu-njĭá-tã), ancunjari/ancunjare (an-cu-njĭá-ri) – (unã cu ancunj)

§ ancunjat (an-cu-njĭátŭ) adg ancunjatã (an-cu-njĭá-tã), ancunjats (an-cu-njĭátsĭ), ancunja-ti/ancunjate (an-cu-njĭá-ti) – tsi easti-apres; tsi easti tsãnut yiu, apres; tsi scoati mash fum sh-nu s-veadi dip pirã; ncunjat
{ro: aprins, înfiripat (foc); care arde fără flacăre}
{fr: (feu) allumé; brûlé sans flamme, qui fai de la fumée}
{en: ignited, kindled (fire); burned without flames}
ex: foclu eara ancunjat (apres); s-vidzurã ancunjats

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn