DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

afoarã1

afoarã1 (a-fŭá-rã) adv – naparti di mardzinea-a unui loc ãncljis; nafoarã, dinafoarã; tsi nu s-aflã nuntru, tu-un loc ãncljis (casã, filichii, sfinduchi, gepi, etc.); shtiut mash dit minti (fãrã s-aibã ananghi tra s-li aibã dininti scriati zboarãli tu-unã carti); nafoarã, dinafoarã, ahoryea;
(expr:
1: altu afoarã di nãs (di-un lucru, idei, etc.) = tsi easti altu di nãs; tsi nu easti deadun (tu-un loc) cu altu; mash el singur;
2: om di-afoarã = om di la munti, picurar, fur, etc.;
3: es afoarã = mi cac;
4: mi scoati afoarã = mi fatsi s-mi cac;
5: cu cheptul afoarã = cu cheptul discupirit, gulishan)
{ro: afară; separat}
{fr: dehors, dans les montagnes, etc.; séparement}
{en: outside, in the mountains, etc.; separately}
ex: altsã cuscri shed afoarã; om criscut tu bumbacuri nu poati s-facã afoarã (tu muntsã); nu avea altu afoarã di nãs
(expr: eara mash el singur); afoarã di tini (ahoryea di tini tsi nu vinjish), tuts vinjirã

§ nafoarã1 (na-fŭá-rã) adv – (unã cu afoarã1)
ex: am doi ficiori, cãndu lj-aduc acasã, nãsh mutrescu nafoarã, sh-cãndu es nafoarã, nãsh mutrescu-acasã (angucitoari: cãlcãnjili); cãndu ts-ishai nafoarã; oaminj di nafoarã
(expr: di la munti, tsi nu bãneadzã n casã); dzãnili cu chepturli nafoarã
(expr: goali, discupiriti); ari multã ishiri nafoarã
(expr: ari cufoari, tartacutã, diarii); acãtsat di nafoarã (drats, dhemunj)

§ dinafoarã (di-na-fŭá-rã) adv – (unã cu afoarã1)
(expr: ti cunoscu dinãuntru shi dinafoarã = ti cunoscu ghini)
ex: li shtii dinafoarã
(expr: mash dit minti); dinafoarã (nafoarã) di casã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cãstãnj

cãstãnj (cãs-tắnjĭŭ) sm cãstãnj (cãs-tắnjĭ) – arburi (pom) tsi creashti ma multu tu pãduri, cu frãndzãli niheamã ca lundzi, lilici albi icã aroshi arãdãpsiti ca tu-unã piramidã, cãftat multu ti fructili tsi fatsi, tsi sh-u aduc tu mãrimi, formã shi nustimadã cu nuca
{ro: castan}
{fr: châtaignier}
{en: chestnut tree}
ex: durnjii sum cãstãnj, tu avrã nã sãhati; aproapea di hoarã eara nã pãduri di cãstãnj

§ cãstãnji/cãstãnje (cãs-tắ-nji) sf cãstãnji/cãstãnje (cãs-tắ-nji) – fructul faptu di pomlu cãstãnj (ca unã soi di nucã nvilitã pi dinafoarã cu-unã coaji mplinã di schinj tsi s-usucã, s-disfatsi sh-cadi cãndu cãstãnja s-coatsi toamna pi pom), cu njedzlu dultsi sh-bun tu mãcari, cãndu easti hertu i friptu pri foc
{ro: castană}
{fr: châtaigne}
{en: chestnut}
ex: stranjlu nj-easti lai, cãmeasha nj-easti-aroshi, truplu nj-easti albu (angu-citoari: cãstãnja); mi-arisescu cãstãnjili hearti; el s-curdusi la measã sh-mãcã cãstãnji fripti; cãstãnjili hearti, sh-ma multu cãstãnjili fripti caftã yin; cãstãnjili ti saturã

§ cãstãnjish (cãs-tã-njíshĭŭ) sm cãstãnjishuri (cãs-tã-njí-shĭurĭ) – loc cu multsã cãstãnj; pãduri di cãstãnj; castanaryio
{ro: pădure de castani}
{fr: châtaignerie}
{en: chestnut forest or plantation}

§ castanaryio (cas-ta-nar-yĭó) sm castanaryeadz (cas-ta-nar-yĭádzĭ) – (unã cu cãstãnjish)
ex: mi dush tu castanaryio

§ cãstãnjishti/cãs-tãnjishte (cãs-tã-njísh-ti) sf cãstãnjishti/cãstãnjishte (cãs-tã-njísh-ti) – loc iu s-arucã cojli di cãstãnji
{ro: locul unde se aruncă cojile de castane}
{fr: endroit où l’on jette les écales de châtaignes}
{en: place where one discards the shucks of chestnuts}
ex: caftã prit cãstãnjishti

§ cãstãnjiu (cãs-tã-njíŭ) adg cãstã-njii/cãstãnjie (cãs-tã-njí-i), cãstãnjii (cãs-tã-njíĭ), cãstãnjii (cãs-tã-njíĭ) – tsi ari unã hromã ca di cãstãnji; cãstãnat

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

chipenghi/chipenghe

chipenghi/chipenghe (chi-pén-ghi) sf chipenghi (chi-pén-ghi) –
1: ushi i cãpachi tsi astupã intrarea tu-un udã di sum loc (un tsilar, pishtireauã, lãgumi, gãlumi, etc.); chipeni, chipinecã, glãvãnii, gãlvãnii;
2: luguria (di lemnu, scãnduri, mital, etc.) tsi s-bagã dupã firidz icã ush (pi dinafoarã) tra s-li-afireascã di znjii icã s-nu-alasã tutã lunjina s-intrã n casã; cãnatã, cãnat
{ro: chepeng; oblon}
{fr: porte d’écluse, trappe; volet}
{en: trap door; window shutters}
ex: shidea pri chipenghi shi grea

§ chipeni/chipene (chi-pé-ni) sf pl(?) – (unã cu chipenghi)
ex: chipenea (cãnata) fu ncljisã

§ chipinecã (chi-pi-né-cã) sf chipinets (chi-pi-néts) – (unã cu chipenghi)
ex: apleacã chipineca (cãnata) di nsus; shadi pi chipinecã (usha, cãpachea tsi ncljidi intrarea)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cot1

cot1 (cótŭ) sn coati/coate (cŭá-ti) shi coturi (có-turĭ) – partea dinafoarã a prinodlui (ncljiituriljei) dit mesea-a bratslui (tsi leagã partea di nsus tsi s-dutsi pãnã tu-anumir shi partea di nghios tsi s-dutsi pãnã la mãnã);
(expr:
1: coati goali = om ftoh, oarfãn; sta cu mutri;
2: fatsi coati = fatsi camomati, nãji;
3: lj-aspun cotlu = l-clutsuescu, lj-spun cã nu-lj dau, cã nu va s-fac tsi-nj caftã, etc.;
4: cãndu va-nj bash (va-nj ved) cotlu! = vãrnãoarã!)
{ro: cot}
{fr: coude}
{en: elbow}
ex: ãlj li dusirã a amirãroanjiljei mãnjli tãljati di la cot; scumbusitã pãn la coati; ndrupãtã pri unlu cot; mi-agudi trãsh tu cot; tsal Dina, fãrã s-facã coati
(expr: fãrã s-facã nãji); armasi cu coatili goali
(expr: ftoh, oarfãn)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

nãuntru

nãuntru (nã-ún-tru) adv – zbor tsi-aspuni cã un lucru nu s-aflã nafoarã ma bãgat iuva (ncljis, sum un acupirãmintu, etc.); nauntru, nãintru, nuntru; dinauntru, dinãuntru, dinuntru, brenda; (fig: nãuntru = (i) tu Grãtsii (noimã veaclji, chirutã azã); (ii) tu filichii, ahapsi, zãndani; (iii) n casã)
{ro: înăuntru}
{fr: dedans, dans}
{en: inside, in}
ex: tritsets nãuntru (fig: n casã); l-bãgarã nãuntru (fig: tu filichii); s-fug, s-mi-aruc nãuntru (fig: tu Grãtsii); cu atselj di nã-untru (fig: dit Grãtsii); yin di nãuntru (scriat cu-alath shi dinãuntru)

§ nauntru (na-ún-tru) adv – (unã cu nãuntru)
ex: cum intrã nãsã nauntru; unã-ayisteari ntreagã nauntru

§ nãintru (nã-ín-tru) adv – (unã cu nãuntru)
ex: aide nãintru cu nãs

§ nuntru (nún-tru) adv – (unã cu nãuntru)
ex: icã nuntru, i nafoa-rã; lj-chicarã doilji nuntru (fig: tu filichii); nãs nji zburã di nafoarã, mini di nuntru

§ dinãuntru (di-nã-ún-tru) adv – (unã cu nãuntru)
(expr: ti cunoscu dinãuntru shi dinafoarã = ti cunoscu ghini) [bãgats oarã cã zborlu “dinãuntru” (sh-unã soi ti zboarãli “dinauntru” shi “dinuntru”) tsi ari noima-a zborlui “nuntru” nu easti unã cu noima-a dauãlor zboarã “di nãuntru” tsi vor s-dzãcã cã tsiva easi (easti scos) nafoarã: “di dinãuntru”]

§ dinauntru (di-na-ún-tru) adv – (unã cu nãuntru)

§ dinuntru (di-nún-tru) adv – (unã cu nãuntru)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã