DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

adimtu

adimtu (a-dhím-tu) sn adimturi (a-dhím-turĭ) – pustavi di lãnã, dimit
{ro: postav de lână}
{fr: escot, bure}
{en: frieze, rough homespun (woollen material)}
ex: portu stranji di adimtu; fac adimtu, fac vilendzã

§ dimit (dhí-mitŭ) sn dimiti/dimite (dhí-mi-ti) – (unã cu adimtu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

aprindu2

aprindu2 (a-prín-du) adv – seara di nãintea-a unei dzuã pisimã, di sãrbãtoari, etc.; apirindu, pirindu, prindu
{ro: în ajun de}
{fr: la veille de}
{en: eve, preceding day}
ex: aprindu Sumedru (seara nãinti di Ayiu-Dimitri); aprindu dzuã di numtã; aprindu Stã-Viniri

§ prindu2 (prín-du) adv – (unã cu aprindu2)
ex: prindu Martsã (seara ninti di Martsã, Luni seara); prindu Ayiu-Vasili vã dusit la mãnãstir; prindu Pashti bitisii di nãscãrsiri

§ apirindu (a-pi-rín-du) adv – (unã cu aprindu2)

§ pirindu (pi-rín-du) adv – (unã cu aprindu2)
ex: pirindu fugã (seara ninti di vgari), dimãndã a hãngilui s-lã ndreagã un prãndzu; nã dzuã, pirindu sãrbãtoari, cari avdzã cum ficiorlji grea; pirindu dzua di nyeari a mortului; pirindu Crãciun

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

beau1

beau1 (beáŭ) vb II biui (bi-úĭ) shi bii (bíĭ), biam (bi-ĭámŭ) shi beam (beámŭ), biutã (bi-ú-tã) shi bitã (bí-tã), beari/beare (beá-ri) shi biri/bire (bí-ri) – fac s-treacã apã (cafei, yin, dzamã, etc.) prit gurã sh-prit gãrgãlan pãnã tu stumahi; sug, sorbu, tsucuescu;
(expr:
1: beau tutumi, tsigari, ciubuchi, etc. = trag tu plumunj fumlu di la tutumea tsi ardi tu tsigari, etc.;
2: beau = (i) beau yin i arãchii; (ii) fac ziafeti, uspets;
3: beau yitrii = ljau unã yitrii, u ngljit, cã escu lãndzit;
4: (loclu) bea = sudzi, tucheashti, mãcã, hunipseashti, etc.;
5: mi bea di yiu (un cãni, etc.) = mi dinjicã, dizvoacã, arupi, afãnseashti, etc.;
6: nj-beau sãndzili (di fricã) = lãhtãrsescu multu;
7: loclu bea apã = apa intrã tu loc, u sudzi loclu;
8: beau lãcrinj, nu apã = pat lucri greali, nipãtsãtili;
9: nã bea loclu = murim, nã hunipseashti loclu dupã moarti)
{ro: bea; suge}
{fr: boire; sucer}
{en: drink; suck}
ex: biui multu yin; beau unã scafã di yin; ma s-nu beau easti cama ghini; ploaea u biu
(expr: u supsi) loclu; lãcrinj bim (bium), nu apã
(expr: pãtsãm sh-trapsim multi); alãsãm caljlji s-bea apã; sh-noi va nã bea loclu
(expr: va murim, va nã hunipseascã, va nã tucheascã loclu); vrea mi bea
(expr: mi-arupã, mi dinjicã) cãnjlji; s-aurnji s-lu bea
(expr: dinjicã, dizvoacã) di yiu; sãndzili tut shi-l biu di fricã
(expr: lãhtãrsi multu); cara s-nu-ts bea sãndzili!
(expr: cara s-nu-ts hibã fricã, s-nu lãhtãrseshti); sh-bea ciubuchea cu arihati; noi nu bem (nu trãdzem) tsigarã

§ biut (bi-útŭ) adg biutã (bi-ú-tã), biuts (bi-útsĭ), biuti/biute (bi-ú-ti) – (apa, cafelu, yinlu, etc.) tsi easti tricut prit gurã shi gãrgãlan pãnã tu stumahi; (omlu) tsi ari tricutã apã (cafe, yin, etc.) prit gurã shi gãrgãlan pãnã tu stumahi; suptu, surghit, tsucuit
{ro: băut, supt}
{fr: bu, sucé}
{en: drank, sucked}
ex: apa fu biutã; calu easti biut (adãpat, lj-s-ari datã apã s-bea); mini hiu biut
(expr: mbitat); vinjirã biuts
(expr: mbitats, bicrii, dzadã, etc.) di la hani; eara ca biut niheamã di primansus

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

lantsi/lantse

lantsi/lantse (län-tsi) sf lãntsi – armã veaclji di-alumtã, adratã dit unã pãrjinã lungã cu un chipit di her multu sumigos (ãn-tsãpãlicos); gilit, cãmac, cãmachi, harbã, condar, cundar, mastrac, mãzdrac
{ro: suliţă}
{fr: javelot, lance}
{en: spear, lance, javelin}
ex: Ayiu-Yioryi shi Ayiu-Dimitri cu lãntsili-a lor

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

martir2

martir2 (mar-tírŭ) sm, sf, adg martirã (mar-tí-rã), martiri (mar-tírĭ), martiri/martire (mar-tí-ri) – un tsi tradzi multi vasani (pidimadz, tiranji), pãnã shi moartea, cãndu nu va si sh-arniseascã pistea; un tsi tradzi multi vasani; (fig: martirã (mar-tí-rã) sf martiri/martire (mar-tí-ri) = tsi easti nviscutã cu pãrtsãlj (“cã tradzi, i cã ari traptã multi vasani”); muljari tsi nu sã nveashti ghini; pãrtãloasã, pãrtalcã, partalã, pãrtalã; tsãrtsãroasã, recicamanã, aruptã, aruptecicã, dispuljatã, dispuljiturã)
{ro: martir; zdrenţăroasă}
{fr: martyr; loqueteuse, déguenillée, peu soignée}
{en: martyr; ragged, tattered}
ex: martirlu Dimitri; nu shi shtii sã si nveascã, imnã ca martirã (fig: pãrtãloasã); u-aflai cu-unã fustani ca martirã (fig: recicamanã)

§ martiryiu (mar-tír-yĭu) sm fãrã pl – moartea icã tiranjili (vasanjli) tsi li tradzi cariva cã nu va si sh-arniseascã pistea
{ro: martiriu}
{fr: martyre}
{en: martyrdom}
ex: aravdã martiryiul (vasanili tuti, moartea) trã ascãparea-a oaminjlor; aestã nu easti banã, easti un martiryiu (banã mplinã di vasani)

§ mãrti-risescu2 (mãr-ti-ri-sés-cu) (mi) vb IV mãrtirisii (mãr-ti-ri-síĭ), mãrtiriseam (mãr-ti-ri-seámŭ), mãrtirisitã (mãr-ti-ri-sí-tã), mãrtirisiri/mãrtirisire (mãr-ti-ri-sí-ri) – fac cariva s-aducheascã unã mari dureari trupeascã i sufliteascã; l-fac pri cariva s-tragã vasani (si s-pidipseascã); martirisescu, vãsãnipsescu, munduescu, pidipsescu
{ro: suferi, (se) căzni, (se) chinui}
{fr: souffrir, torturer}
{en: suffer, torture}
ex: trei ani lu mãrtirisirã (vãsãnipsirã) tu hãpsani tra sã spunã sotslji, ma nu lji scoasirã un zbor dit gurã; trã nãsã s-mãrtiriseashti (pidipseashti) ashi

§ mãrtirisit2 (mãr-ti-ri-sítŭ) adg mãrtirisitã (mãr-ti-ri-sí-tã), mãrtirisits (mãr-ti-ri-sítsĭ), mãrtirisiti/mãrtirisite (mãr-ti-ri-sí-ti) – tsi aducheashti unã mari dureari sufliteascã i trupeascã; tsi ari traptã vasani; martirisit, vãsãnipsit, munduit, pidipsit
{ro: suferit, căznit, chinuit}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

sãmtu1

sãmtu1 (sắm-tu) sm, sf, adg sãmtã (sắm-tã), sãmtsã (sắm-tsã), sãmti/sãmte (sắm-ti) – (om) tsi easti ayisit di bisearicã trã bana-a lui bunã di pri loc shi tãmãturyiili tsi-ari faptã nãinti shi dupã moarti; simtu, sãntu, sintu; ayi, ayisit; (shi formili shcurti: Stã-, Sãn-, Sãm-, Sãmt-, Sint-, Sã-, Sa-, Sum-, Su-);
(expr:
1: easti un sãmtu; sãmtu = (i) tsi easti ca un sãmtu di bun, curat, mushat, etc.; (ii) easti unã icoanã cu sãmtu, zugrãpsit pri nãsã;
2: shi sãmtul s-ts-agiutã, va s-lj-aprindzã cãndila = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi li va lucrili dip geaba, fãrã s-cilistãseascã dip)
{ro: sfânt}
{fr: saint}
{en: saint}
ex: dit meslu sãmtu (bun, mushat) al Mai; mushuteatsa sãmtã
(expr: bunã, mushatã); sãmtsãlj
(expr: sãmtsãlj dit icoanã) nu eara ghini faptsã; atselj sãmtsã cu sãrits albi; cum s-nu plãngã lailji sãmtsã (ayi)?; canda-lj featsi Sãmta Vinjiri (Stã-Vinjiri)

§ simtu1 (sím-tu) sm, sf, adg simtã (sím-tã), simtsã (sím-tsã), simti/simte (sím-ti) – (unã cu sãmtu1)

§ sãntu1 (sắn-tu) sm, sf, adg sãntã (sắn-tã), sãntsã (sắn-tsã), sãnti/sãnte (sắn-ti) – (unã cu sãmtu1)
ex: sãntsãlj avurã njilã; Sãnte, Doamne Dumnidzale!

§ sintu1 (sín-tu) sm, sf, adg sintã (sín-tã), sintsã (sín-tsã), sinti/sinte (sín-ti) – (unã cu sãmtu1)

§ Stã- sm, sf [formã shcurtã di la sãmtu] – (unã cu sãmtu1)

§ Stã-Mãrii/Stã-Mãrie, scriatã shi Stãmãrii1/Stãmãrie (Stã-mã-rí-i) sf
1: dada-a Hristolui;
2: dzãlili (sãrbãtorli) di Stã-Mãrii, tsi cad (suntu yiurtisiti) (i) 15-li di Avgustu, trã Stã-Mãria-Atsea Marea; shi (ii) 8-li di Yizmãciunj, trã Stã-Mãria-Atsea-Njica;
(expr:
1: s-adunã ca trã Stã-Mãrii = s-adunã lumi multã, cum s-adunã ti pãnãyir;
2: nacã ti featsi Stã-Mãria? = zbor tsi s-dzãtsi a atsilui tsi s-tsãni ahãntu mari, cari s-cãmãruseashti multu, di canda-l featsi Stã-Mãria; ãlj si dzãtsi: nacã eshti di soi ahãntu bunã, vãsilicheascã, di ti-aspunj ahãntu fudul?;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

sãrbãtoari/sãrbãtoare

sãrbãtoari/sãrbãtoare (sãr-bã-tŭá-ri) sf sãrbãtori (sãr-bã-tórĭ) – dzuã tsi easti tsãnutã tra si s-aducã aminti (si s-yiurtiseascã) numa-a un ayi (un lucru mari tsi s-featsi, etc.); dzuã astãsitã di stat ca s-hibã unã dzuã pisimã, cãndu lumea nu lucreadzã (poati s-facã tsi va, s-aibã arihati, etc.); yiurtii;
(expr:
1: sãrbãtoari lishoarã = sãrbãtoari njicã, cu njicã simasii, cari nu s-tsãni di-aradã i s-tsãni mash di putsãnã lumi;
2: sãrbãtoari greauã = sãrbãtoari mari tsi lipseashti tsãneari shi easti yiurtisitã di-aradã di tutã dunjaea;
3: sãrbãtorli = sãrbãtoari tsi s-tsãni ma multi dzãli ca, bunãoarã, dzãlili (sãrbãtorli) di Crãciun, dzãlili (sãrbãtorli) di Pashti;
4: sãrbãtorli, lãlãtori, shi lãlãtorli, sãrbãtori = zbor tsi s-dzãtsi ti muljerli cari, cãndu easti s-lucreadzã, eali s-priimnã shi cãndu easti trã priimnari, eali aspun mirachi ti lucru;
5: nu s-acatsã sãrbãtorlji di fucãradz = fucãradz nu li-aduchescu sãrbãtorli, cã lipseashti si s-alumtã cu nivoljli)
{ro: sărbătoare}
{fr: fête (religieuse)}
{en: (religious) holiday}
ex: cãndu yin sãrbãtorli
(expr: di Crãciun i di Pashti); mãni easti sãrbãtoari greauã
(expr: sãrbãtoari mari), nu s-lucreadzã; cãlãtorlu sh-lãndzitlu nu-au pãreasinj shi sãrbãtori; cãndu yinea vãrã sãrbãtoari, hevrili lu-acãtsa; cãdzu nã sãrbãtoari lishoarã, njicã shi nu avea sculii; plãmsirã di harauã sh-u featsirã sãrbãtoari mari; tu hoara-atsea s-fãtsea nã sãrbãtoari mari; la pãlatea-a amirãlui, nã sãrbãtoari mari; nã dzuã, pirindu-sãrbãtoari, fudzi di la sculjo

§ sãrbãturescu1 (sãr-bã-tu-rés-cu) (mi) vb IV sãrbãturii (sãr-bã-tu-ríĭ), sãrbãtuream (sãr-bã-tu-reámŭ), sãrbãturitã (sãr-bã-tu-rí-tã), sãrbãturiri/sãrbãturire (sãr-bã-tu-rí-ri) – tsãn unã dzuã di sãrbãtoari (numã, ayi, etc.); aspun haraua tsi u-aduchescu unã dzuã (di-aradã di sãrbãtoari) cu unã ziafeti tsi u fac; yiurtisescu, pãniyirsescu
{ro: sărbători}
{fr: fêter}
{en: celebrate, keep a holiday (saint’s day, name day); entertain}
ex: vurgãramea sãrbãtureashti cu multã sãltãnati ayilji Cosma shi Chiril; cãndu va s-sãrbãturim sh-noi Ayiu-Sava?

§ sãrbãturit (sãr-bã-tu-rítŭ) adg sãrbãturitã (sãr-bã-tu-rí-tã), sãrbãturits (sãr-bã-tu-rítsĭ), sãrbãturi-ti/sãrbãturite (sãr-bã-tu-rí-ti) – (dzua di sãrbãtoari) tsi easti tsãnutã; (omlu) tri cari s-fatsi unã ziafeti ti numa-a lui; yiurtisit, pãniyirsit

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

yiurtii/yurtie

yiurtii/yurtie (yĭur-tí-i) sf yiurtii (yĭur-tíĭ) – dzuã tsi s-tsãni tu-unã casã, tra si s-aducã aminti ayilu tsi ari idyea numã cu-atsea a nicuchirlui di casã; dzuã pisimã, cãndu lumea nu lucreadzã (poati s-facã tsi va, si sta arihati, etc.); sãrbãtoari
{ro: sărbătoare (patronimică)}
{fr: jour férié; fête patronymique}
{en: name day; holiday}
ex: nã cljimã ti yiurtii (numa-a nicuchirlui)

§ yiurtisescu (yĭur-ti-sés-cu) vb IV yiurtisii (yĭur-ti-síĭ), yiurtiseam (yĭur-ti-seámŭ), yiurtisitã (yĭur-ti-sí-tã), yiurtisi-ri/yiurtisire (yĭur-ti-sí-ri) – nj-tsãn dzua di numã tsi u portu; aspun haraua tsi u-aduchescu cãndu-nj yini lumi sã-nj oarã ti numã, cu ziafetea tsi u fac, cu mãcari, beari sh-cãntitsi; sãrbãturescu;
(expr: li yiurtisescu = li mãc tuti, li ngljit, nu-alas tsiva pri measã)
{ro: sărbători}
{fr: fêter}
{en: celebrate (saint’s day, name day)}

§ yiurtisit (yĭur-ti-sítŭ) adg yiurtisitã (yĭur-ti-sí-tã), yiurtisits (yĭur-ti-sítsĭ), yiurtisiti/yiurtisite (yĭur-ti-sí-ti) – (dzuã, numã) tsi easti tsãnutã (di-aradã cu mãcari, beari sh-cãntari)
{ro: sărbătorit}
{fr: fêté}
{en: celebrated (saint’s day, name day)}

§ yiurtisi-ri/yiurtisire (yĭur-ti-sí-ri) sf yiurtisiri (yĭur-ti-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-yiurtiseashti unã numã (unã yiurtii, unã sãrbãtoari); sãrbãturiri
{ro: acţiunea de a sărbători; sărbătorire}
{fr: action de fêter}
{en: action of celebrating (saint’s day, name day)}

§ yiurtusescu (yĭur-tu-sés-cu) vb IV yiurtusii (yĭur-tu-síĭ), yiurtuseam (yĭur-tu-seámŭ), yiurtusitã (yĭur-tu-sí-tã), yiurtusi-ri/yiurtusire (yĭur-tu-sí-ri) – (unã cu yiurtisescu)
ex: noi yiurtuseam Ayiu-Dimitri; s-nu-lj cadã tu mãnã, cã li yiurtuseashti
(expr: li mãcã tuti)

§ yiurtusit (yĭur-tu-sítŭ) adg yiurtusitã (yĭur-tu-sí-tã), yiurtusits (yĭur-tu-sítsĭ), yiurtusiti/yiurtusite (yĭur-tu-sí-ti) – (unã cu yiurtisit)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn