|
|
dilii/dilie
dilii/dilie (di-lí-i) adv – cu tutã iliftiria (hurietea, slobodia, etc.) tsi u-ari cariva tra s-facã tsi va (si s-ducã iu va, s-dzãcã tsi va, etc.)
{ro: liber}
{fr: librement}
{en: freely}
§ dilingiu (di-lin-gíŭ) adg dilingii/dilingie (di-lin-gí-i), dilingii (di-lin-gíĭ), dilingii (di-lin-gíĭ) – (om) tsi alagã dilii cãljurli, dit un loc tu altu, fãrã nitsiun scupo tu banã sh-fãrã s-aibã tu minti ca s-facã tsiva; (om) tsi nu lu-arã-seashti s-lucreadzã shi nu pari s-aibã un loc iu s-bãneadzã, cu casa sh-cu lucrul; tsi ahãrzeashti ca lumea s-lu aibã tu catafronisi (cã easti atim, tihilai, firaun, pushclju, etc.); dilbider, vagabondu, hulandar, birdush, ciuhljan, ciumagarã, pezevenghiu
{ro: derbedeu, vagabond, haimana}
{fr: vagabond, fainéant, rôdeur}
{en: tramp, vagabond}
ex: cai s-adunã cu dilingia (vagabonda, hulandara) atsea
§ dilbider (dil-bi-dérŭ) adg dilbiderã (dil-bi-dé-rã), dilbideri (dil-bi-dérĭ), dilbideri/dilbidere (dil-bi-dé-ri) – (unã cu dilingiu)
ex: dilbiderã (hulandarã, tsi urdinã dit un loc tu altu), ca nã pirdicã
avrohi/avrohe
avrohi/avrohe (a-vró-hi) sf avrohi (a-vróhĭ) – hãlati tsi tradzi cãtrã ea agru-prici (shoarits, pulj, njits prãvdzã, etc.) tra s-lj-acatsã i s-lji vatãmã; batã, batcã, cãpani, cearcu, pãyidã, princã, pringã, scãndilii, scundilii, stãpitsã, alats, lats, grip; (fig: avrohi = tirtipi cu cari cãftãm s-lu-arãdem pri cariva, s-lji bãgãm cuvata, s-lu ncãltsãm, sã-lj trãdzem cãlupea, etc., tra s-lu fãtsem si scoatã tu padi atseali tsi featsi peascumta, etc.)
{ro: cursă}
{fr: piège}
{en: trap}
batã1
batã1 (bá-tã) sf bãts (bắtsĭ) – hãlati tsi tradzi cãtrã ea agru-prici (shoarits, pulj, njits prãvdzã, etc.) tra s-lj-acatsã i s-lji vatãmã; bat-cã, avrohi, cãpani, pãyidã, princã, pringã, scãndilii, scundilii, stãpitsã, alats, lats, grip; (fig: batã = tirtipi cu cari cãftãm s-lu-arãdem pri cariva, s-lji bãgãm cuvata, s-lu ncãltsãm, sã-lj trãdzem cãlupea, etc., icã s-lu fãtsem tra si scoatã tu padi atseali tsi featsi peascumta, etc.)
{ro: cursă}
{fr: piège}
{en: trap}
ex: s-nji bag nã batã (pãyidã) n plai; acãtsai un shoaric cu bata (pãyida); cãdzum tora tu batã (cãpani); nu intru eu tu batã (princã); ascãparã dit ahtari batã (princã); s-bãgãm bãts (scãndilii) tu muntsãlj di Blatsa
§ batcã (bát-cã) sf bãttsi/bãttse (bắt-tsi) – batã njicã tsi easti ma multu trã acãtsari shoarits; batã, avrohi, cãpani, pãyidã, etc.
{ro: cursă (de şoareci)}
{fr: souricière; piège}
{en: mouse-trap; trap}
borã
borã (bó-rã) sf bori (bórĭ) – furtunã cu ploai shi vimtu mari; furtunã, dãrci, zdãrci, tufani, sindilii, turin, chiameti; (fig:
1: borã = (i) ca bora, ca furtuna; (ii) amãnii, inati, nãireatsã, hulii, himã, etc.; (iii) zboarã uruti shi atimi (sh-di-aradã minciunoasi) dzãsi trã cariva; cacuzburãri, sãhuniri; expr:
2: mi lja bora = (i) mi lja griplu (curentul), arãulu; (ii) mi lja unã furtunã (sindilii, chiameti, polim, etc.) di mi-arucã tu locuri ndipãrtati)
{ro: vijelie, furtună}
{fr: orage, bourrasque, vent d’orage}
{en: storm, squall, gust of wind}
ex: nã lo bora (n-acãtsã furtuna) ningã hoarã; pri cali nã acãtsã borã (ploai, furtunã) greauã; arãulu aripidinã cu mari borã (agunjii); cu tuti cã el nu stipsea, cu-alantsã l-lo sh-el bora (fig: l-lo furtuna); altu fatsi sh-altu u lja bora (fig: sh-trã altu es zboarãli); mi loarã bora (fig: ca furtuna); intrarã bora (ca unã furtunã)
cãpani/cãpane
cãpani/cãpane (cã-pá-ni) sf cãpãnj (cã-pắnjĭ) – hãlati tsi tradzi cãtrã ea agru-prici (shoarits, pulj, njits prãvdzã, etc.) tra s-lj-acatsã i s-lji vatãmã; avrohi, cearcu, batã, batcã, pãyidã, princã, pringã, scãndilii, scundilii, stãpitsã, alats, lats, grip; (fig: cãpani = tirtipi cu cari cãftãm s-lu-arãdem pri cariva (s-lji bãgãm cuvata, s-lu ncãltsãm, sã-lj trãdzem cãlupea, etc.), icã s-lu fãtsem tra si scoatã tu padi atseali tsi shtii i tsi featsi peascumta, etc.)
{ro: capcană, cursă}
{fr: piège}
{en: trap}
ex: crueashti vãrã cãpani al (fig: caftã s-lu-arãdã) Miha
cearcu2
cearcu2 (cĭár-cu) sn cearcuri (cĭár-curĭ) – hãlati tsi tradzi cãtrã ea agru-pricea tra s-u-acatsã i s-u vatãmã; avrohi, batã, batcã, cãpani, pãyidã, princã, pringã, scãndilii, scundilii, stãpitsã, alats, lats, grip
{ro: capcană, cursă}
{fr: piège}
{en: trap}
ex: luplu cãdzu tu cearcu (fig: pãyidã, princã); lu-acãtsai tu cearcu (lats); cearcul (pãyida) acãtsã doi shoarits
chiameti/chiamete
chiameti/chiamete (chi-ĭa-mé-ti) sf chiamets (chi-ĭa-métsĭ) – [tu zburãri s-avdi niscãnti ori sh-ca “cheameti/cheamete (chĭa-mé-ti”, scriari neaprucheatã tu-aestu dictsiunar] ploai multã tsi fatsi arãurli si s-vearsã shi s-neacã locurli di deavãrliga; furtunã cu ploai i neauã multã shi zurlu-vimtu tsi bati sh-aurlã; furtunã, sindilii, tufani, turin, nturinari, azvimturari, cataclizmo; (fig:
1: chiameti = atsea tsi pati lumea aplucusitã di multi znjii, cripãri shi taxirãts; expr:
2: lj-yini chiameti = lj-yini multã zori, lj-pari multu-arãu)
{ro: furtună, potop; nenorocire mare}
{fr: orage, tempête, déluge; grande perte, grande malheur}
{en: storm, flood, hurricane; calamity}
ex: nu-lj cunoshti chiametea; pãn tu chiameti; nã furtunã… s-u trubã amarea, si s-facã chiameti; nu lja cali tu-ahtari chiameti (furtunã); cara deadi nã ploai sh-nã chiameti, s-tuchi cãliva-a moashiljei; chiametea si s-facã; lj-yinea chiameti
(expr: lj-yinea multã zori), tsi-i lãeatsa tsi lu-avea aflatã!; nu ti-alas, tatã, si shtiu cã chiametea s-fatsi; sh-u bãgã s-nu lj-ascapã uricljatlu, chiametea s-facã
curdisescu
curdisescu (cur-di-sés-cu) (mi) vb IV curdisii (cur-di-síĭ), cur-diseam (cur-di-seámŭ), curdisitã (cur-di-sí-tã), curdisiri/curdisire (cur-di-sí-ri) – mi bag si stau (mi ashternu) iuva (la unã measã, tu-unã hoarã, tu-un crat, etc.); bag un lucru si sta tu-un loc; astãsescu tu-un loc (scol, analtsu) un lucru (unã machinã, casã, etc.); glindisescu (fac chefi) la vãrã gimbusi; lu ndreg un lucru tra si s-uidiseascã ghini; imnu sh-mi cãmãrusescu; tornu (ndreg) orniclu (uruloyea, sãhatea) tra s-aspunã ghini (ndreptu) tsi oarã easti; li ndreg (li tindu, li ncurdedz) cordzãli di la unã avyiulii (chimanei, chitarã, mandulinã, buzuchi, etc.) tra s-asunã cum lipseashti cãndu suntu bãtuti; crutsescu, curdusescu, ncurdusescu, astãsescu, stãsescu, stisescu, stãlãescu, analtsu, scol, uidisescu, cãmãrusescu, fudulescu, mi-ashternu
{ro: (se) aşeza, (se) instala, aranja, pune, construi; (se) distra; întoarce (ceasul), acorda (vioara, pianul)}
{fr: (s’)asseoir, (s’)installer, arranger, élever, faire bâtir, poser; se divertir; monter (montre, pendule), accorder (violon); se pavaner}
{en: seat, install, arrange, erect, construct, put; amuse oneself; wind (watch, clock), tune (violin, piano); strut}
ex: ca ghini vã curdisits (vã ashtirnut, stats) la beari; mi curdisii ghini la measã; lj-avea curdisitã nã chefi!; nã curdisim (fãtsem chefi, nã ashtirnem) ca la numtã; curdisea-nj oara; scãndilii ma s-curdiseshti (s-badz, astãseshti)
§ curdisit (cur-di-sítŭ) adg curdi-sitã (cur-di-sí-tã), curdisits (cur-di-sítsĭ), curdisiti/curdisite (cur-di-sí-ti) – tsi s-ari ashtirnutã (astãsitã, stãlãitã crutsitã, etc.); curdusit, ncurdusit, crutsit, astãsit, stãsit, stisit, stãlãit, uidisit, cãmãrusit, fudulit, ashtirnut
{ro: aşezat, instalat, aranjat; distrat; întors (ceasul), acordat (vioara, pianul)}
{fr: assis, installé, arrangé, élevé, bâti, posé; diverti; monté (montre, pendule), accordé (violon)}
{en: seated, installed, arranged; amused oneself; wound (watch, clock), tuned (violin, piano)}
ex: shidea curdisit tu cohi, ca un afendu
§ curdisiri/curdisire (cur-di-sí-ri) sf curdisiri (cur-di-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva (tsiva) s-curdiseashti; curdusiri, ncurdusiri, crutsiri, astãsiri, stãsiri, stisiri, stãlãiri, uidisiri, cãmãrusiri, fuduliri, ashtirneari
{ro: acţiunea de a aşeza, de a instala, de a aranja; de a distra; de a întoarce (ceasul), de a acorda (vioara, pianul)}
dãrci/dãrce
dãrci/dãrce (dắr-ci) sf dãrci/dãrce (dắr-ci) – ploai tsi cadi greu, multã sh-cu multã-agunjii (ca cu gãleata); zdãrci, zof, ploai, furtunã, borã, tufani, sindilii, chiameti
{ro: ploaie torenţială; furtună}
{fr: pluie torrentielle; orage, tempête}
{en: torrential rain; storm}
ex: dãrcea-lj (furtuna-lj) bati, noaptea-lj neacã
§ zdãrci/zdãrce (zdắr-ci) sf zdãrci/zdãrce (zdắr-ci) – (unã cu dãrci)
dilbider
dilbider (dil-bi-dérŭ) adg – vedz tu dilii
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: diliidilingiu
dilingiu (di-lin-gíŭ) adg – vedz tu dilii
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: dilii