|
|
digeaba
digeaba (di-gĭá-ba) adv – vedz tu geaba
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: geabaanafal
anafal (a-ná-falŭ) adv – (lucru i faptã) di cari nu easti ananghi; tsi nu-adutsi vãrã hãiri; (lucru tsi easti dat, faptu, etc.) trã dip tsiva; geaba, digeaba, bathava, batiava, ncot, bosh, matea, nafile, vãnat, vãnãt, tu cac
{ro: zadarnic, pentru nimic}
{fr: en vain, pour rien}
{en: needless, for nothing}
ex: ascumtu anafal (digeaba) s-shadã, iu altu om s-nu s-veadã; umtul nu lji-l scosh anafal (ncot); nu tsã spun di-anafal (digeaba)
§ nafile (na-fi-lé) adv – (unã cu anafal)
ex: nafile (geaba) suntu tuti
arosh
arosh (a-róshĭŭ) adg aroshi/aroshe (a-ró-shi), arosh (a-róshĭ), aroshi/aroshe (a-ró-shi) – tsi easti di hroma-a sãndzilui (a ci-reashilor coapti, etc.); rosh; (fig:
1: arosh (ca numã) – yin di-atsel aroshlu, calu-atsel aroshlu, etc.; expr:
2: ncãlicã pri-aroshlu = si mbitã;
3: sta ca oulu-arosh = sta mprostu, ca un par plãntat tu loc, tsi nu s-minã, cari nu fatsi tsiva;
4: trã oauã-aroshi = ncot, digeaba;
5: om arosh = om cu perlu-arosh i arus)
{ro: roşu}
{fr: rouge}
{en: red}
ex: soarili ascãpitã arosh; feata avea fatsa-aroshi di-arshini; dada buisi oauã aroshi; shi ea-l, ca oulu-arosh
(expr: ca parlu), la piscar; patru meari albi-aroshi ari flambura amush; di-afoarã arosh, di nuntru yirminos; ãncalicã aroshlu (fig: calu-atsel aroshlu); ncãlicã pi-aroshlu ((i) fig: ncãlicã calu-atsel aroshlu; icã (ii) expr: sã mbitã, cã biu multu yin di-atsel aroshlu); la-aroshlu (fig: la yinlu-atsel arosh) s-dutsi ndreptu; di om arosh (cu perlu-arosh), dã sh-fudzi; nu yinj tini trã oauã-aroshi
(expr: nu yinj tini ncot, ai tini tsiva tu minti sh-nu vrei s-nji spunj)
§ rosh (róshĭŭ) adg roshi/roshe (ró-shi), rosh (róshĭ), roshi/roshe (ró-shi) – (unã cu arosh)
§ arushescu (a-ru-shĭés-cu) (mi) vb IV arushii (a-ru-shíĭ), arusham (a-ru-shĭámŭ), arushitã (a-ru-shí-tã), arushi-ri/arushire (a-ru-shí-ri) – buisescu un lucru sh-lu fac s-lja hroma aroshi; l-fac s-hibã arosh; mi fac arosh la fatsã; arushãscu, rushescu
{ro: roşi}
{fr: rougir, se rendre rouge}
{en: redden, turn red}
ex: Gioea Mari easti adetea s-arushim (s-li buisim aroshi) oauãli; s-arushi (arushi la fatsã) cãndu-lj dzãsh aesti zboarã, s-featsi ca mãlãcuchea; ts-arushi (tsã si featsi aroshi) fatsa; nãsã arusha (s-fãtsea aroshi la fatsã) ca merlu coptu; muntsãlj arushescu (s-fac arosh) di sãndzi di-armãnj; lj-arushirã (lj-si featsirã arosh) ocljilj di plãngu
§ arushit (a-ru-shítŭ) adg arushitã (a-ru-shí-tã), arushits (a-ru-shítsĭ), arushiti/arushite (a-ru-shí-ti) – tsi easti faptu (buisit) arosh; tsi s-featsi arosh la fatsã; arushãt, rushit
{ro: roşit}
{fr: rougi, rendu rouge}
bathava
bathava (bat-ha-vá) adv – [bãgats oarã cã tu zborlu “bathava” avem unã exceptsii: botsli “t” shi “h” s-avdu ahoryea] – (lucru tsi easti dat, faptu, etc.) trã dip tsiva; (lucru i faptã) di cari nu easti ananghi; (lucru) tsi nu-adutsi vãrã hãiri; batiava, geaba, digeaba, anafal, bosh, ncot, matea, nafile, vãnat, vãnãt, tu cac; (fig: bathava = tsi custuseashti multu putsãn, tsi easti multu eftin; canda easti datã geaba)
{ro: zadarnic, pentru nimic, gratis}
{fr: en vain, pour rien, gratuit}
{en: needless, for nothing, for free}
ex: s-nu-ashteptsã bathava (geaba, ncot); lu-acumpãrai bathava (geaba, trã dip tsiva)
§ batiava (ba-ti-ĭa-vá) adv – (unã cu bathava)
ex: lãna agiumsi eftinã, batiava (dip geaba, trã dip tsiva); batiava (fãrã paradz, trã dip tsiva) nã dusi tu luntri pãnã la Ayiu-Nauni; lucreadzã batiava (digeaba, fãrã paradz); u-aflai batiava (fig: multu eftinã)
bosh
bosh (bóshĭŭ) adv – (tsi s-fatsi) trã dip tsiva; (lucru i faptã) di cari nu easti ananghi; (lucru tsi easti dat, faptu, etc. shi) cari nu-adutsi vãrã hãiri; anafal, geaba, digeaba, bathava, batiava, ncot, matea, nafile, vãnat, vãnãt, tu cac
{ro: zadarnic, pentru nimic}
{fr: en vain, pour rien}
{en: needless, for nothing}
ex: ma, bosh (geaba), Lena nu eara tri nãs
cac2
cac2 (cácŭ) adv invar – (lucru i faptã) di cari nu easti ananghi; tsi nu-adutsi vãrã hãiri; (lucru tsi easti dat, faptu, etc.) trã dip tsiva; anafal, geaba, digeaba, bathava, batiava, bosh, ncot, matea, nafile, vãnat, vãnãt
{ro: în zadar}
{fr: en vain}
{en: in vain}
ex: nu grea zboarã tu cac (geaba)
curbani/curbane
curbani/curbane (cur-bá-ni) sf curbãnj (cur-bắnjĭ) –
1: njel (ed, oai, caprã, etc.) friptu pri cãrbunj i foc apres, ma multili ori pi sulã;
2: atsea (afieruma) tsi u fatsi cariva cãndu da (adarã) un lucru tsi lj-ahãrzeashti multu (icã lucrul isush tsi-l da) tra s-aibã un altu lucru (idei, uspitsãlji, etc.) tsi lj-ahãrzeashti sh-cama multu; atsea tsi fatsi un (sh-tsi-l custuseashti) trã ghinili shi intireslu-a altui; afierumã, tilefi, proscomidii;
3: oaspi multu vrut;
(expr: mi fac curbani = fac tut tsi pot)
{ro: miel fript pe sulă; sacrificiu, jertfă; prieten devotat}
{fr: agneau (mouton, etc.) rôti à la broche; sacrifice; adoré, ami dévoué}
{en: lamb (kid, sheep, goat, etc.) barbecued (roasted over open fire or on a spit); sacrifice; adored, devoted friend}
ex: birbets nã sutã tãljats mãni trã curbãnj (trã fridzeari pi sulã); digeaba s-frig curbãnjli; cãdzurã tuts curbani (afierumã); chiragi, fã-nj-ti curbani; curbane (vrute), ãlj dzãsirã nãsh, s-nu ti tãljem dzãts tini; tsi s-tsã pitrec, curbanea (vruta) a mea?; s-nu va dada-nj, curbane (vrute); vream la stani s-nj-am limerea, lai curbane (vrute oaspi, sots); o, lai Done, cãpitane, tsi-adãrash tini, curbane (frate vrut); cãndu nã veadi n casa-a lui, s-fatsi curbani
(expr: fatsi tut tsi poati tra s-n-aduchim ghini); numtã fãrã curbani nu s-fatsi
di
di geaba adv – scriari neaprucheatã tu-aestu dictsiunar; vedz digeaba
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascãdigiaba
digiaba (di-gĭá-ba) adv – scriari neaprucheatã tu-aestu dictsiunar; vedz digeaba
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascãgeaba
geaba (gĭá-ba) adv – (lucru i faptã) di cari nu easti ananghi; tsi nu-adutsi vãrã hãiri; (lucru tsi easti dat, faptu, etc.) trã dip tsiva; digeaba, bathava, batiava, anafal, bosh, ncot, matea, nafile, vãnat, vãnãt, tu cac
{ro: zadarnic, pentru nimic, gratis}
{fr: en vain, pour rien, gratuit}
{en: needless, for nothing, for free}
ex: di geaba (ncot; tu scriarea-a noastrã: digeaba) s-frig curbãnjli; li dãm geaba (trã dip tsiva)
§ digeaba (di-gĭá-ba) adv – (unã cu geaba)
ex: digeaba s-frig curbãnjli; nu digeaba-nj dzãc a njia Gioni-Aleptu; digeaba (ncot), mash io lji shtiu sfina; nu digeaba preftul sh-avea chirutã mintea trã nãsã
hranã
hranã (hrá-nã) sf fãrã pl – atseali tsi mãcã lumea (pãni, lapti, carni, zãrzãvãts, yimishi, etc.) tra s-poatã s-bãneadzã; apa traptã dit loc (cu tuti luguriili tsi li ari tuchiti tu nãsã) di cari ari ananghi planta tra s-creascã shi s-bãneadzã; nãfãcã, mãcari; (fig: hranã = itsi lugurii tsi lu-agiutã un lucru (suflit, minduiri, etc.) tra s-creascã, s-bãneadzã shi s-nu moarã)
{ro: hrană}
{fr: nourriture}
{en: food, nourishment}
ex: mutrea-lj hrana (atseali tsi mãcã, mãcarea) sã-lj cunoshti bana; nji scot singur hrana; cu-aesti dauã bratsã aduc hrana acasã; adush niheamã hranã ti prãvdzã
§ hrãnescu (hrã-nés-cu) (mi) vb IV hrãnii (hrã-níĭ), hrãneam (hrã-neámŭ), hrãnitã (hrã-ní-tã), hrãniri/hrãnire (hrã-ní-ri) – dau hranã a unui tra s-mãcã; mãc tsiva tra s-bãnedz; dau s-mãcã;
(expr:
1: ti hrãnescu ca pulj orbu = tsã li dau tuti etimi, cum lj-si da mãcarea n gurã a puljlui orbu, njic, cãt s-ari amintatã;
2: hrãnescu furlji = lã dau apanghiu, lj-ascundu, lã dau s-mãcã a furlor avinats;
3: hrãneashti unã casã = lã da s-mãcã a fumealjiljei tsi bãneadzã n casã)
{ro: hrăni}
{fr: nourrir}
{en: feed}
ex: njic ãnj escu, shi nj-ahãrdzescu, suflit di om hrãnescu (angucitoari: tsãtsãli di muljari); dauã cãciubi tu-unã aripã; frati, frati nu hrãneashti, ma cavai di cari nu lu-ari; vrea mi hrãnits digeaba; l-bãgã tu cutia di-asimi shi-l hrãnea tut cu zahari; mi hrãnescu ghini; mini u feci amarea tra s-vã hrãnits cu nãsã; unã ayinji multu bunã, cu cari sh-hrãnea fumealja; cu tsi scoati tatã-nju nã hrãnim noi; cum feci cum nu feci, ti hrãnii sh-ti criscui; li bitisi tuti shi s-hrãnea cu-amuri di pri-arug; cãt s-alumta, cãti fãtsea, casã nu hrãnea
(expr: nu putea s-amintã cãt lipseashti ta s-poatã s-hrãneascã fumealja-lj)
§ hrãnit (hrã-nítŭ) adg hrãnitã (hrã-ní-tã), hrãnits (hrã-nítsĭ), hrãniti/hrãnite (hrã-ní-ti) – tsi-lj si deadi s-mãcã; tsi easti mãcat
{ro: hrănit}
{fr: nourri}
{en: feeded}
§ hrãniri/hrãnire (hrã-ní-ri) sf hrãniri (hrã-nírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti hrãnit