|
|
dicutotalui
dicutotalui (di-cu-tó-ta-luĭ) adv – vedz tu deacutotalui
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: deacutotaluidicutot
dicutot (di-cu-tótŭ) adv – vedz tu deacutotalui
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: deacutotaluibitiviu
bitiviu (bi-ti-víŭ) adg bitivii/bitivie (bi-ti-ví-i), bitivii (bi-ti-víĭ), bitivii (bi-ti-víĭ) – tsi easti ntreg, cu tuti tsi-ari tu el, fãrã sã-lj lipseascã tsiva; tsi easti tut ãntreg; bidivitcu; deacutotalui, dicutotalui, dicutot; xintopando, pandilos, fari, dibinã
{ro: întreg, complet}
{fr: complet, entier, en totalité}
{en: whole, complete, in totality}
ex: ficiorlu nveatsã grailu ntreg, bitiviu (tut ntreg, cu tuti zboarãli dit el)
§ bidivitcu (bi-di-vít-cu) adg bidivitcã (bi-di-vít-cã), bidivittsã (bi-di-vít-tsã), bidivittsi/bidivittse (bi-di-vít-tsi) – (unã cu bitiviu)
ex: bidivitcu, canda (dip, ntreg, deacutotalui ca) ciciorlu ali Bealã
deacutotalui
deacutotalui (dea-cu-tó-ta-luĭ) adv – ntreg (tut), fãrã s-armãnã tsiva, fãrã s-alasã tsiva di-unã parti; tut ntreg; cu sindu cu pandu; dicutotalui, dicutot; xintopando, pandilos, fari, dibinã, bitiviu, bidivitcu, dip;
(expr: hii deacutotalui = eshti dip glar, tsã chirush dip mintea)
{ro: total, integral}
{fr: complètement, entièrement}
{en: totally, completely, entirely}
§ dicutotalui (di-cu-tó-ta-luĭ) adv – (unã cu deacutotalui)
§ dicutot (di-cu-tótŭ) adv – (unã cu deacutotalui)
ex: si ntunicã dicutot (s-featsi dip chisã)
deapir1
deapir1 (deá-pirŭ) sm fãrã pl – zghic prilungu di plãndzeari (jali, dureari, etc.), dzeamit, shcljim, shcljimur, suschir, etc.
{ro: vaier, vaiet, tânguire, geamăt}
{fr: lamentation, gémissement}
{en: lament, wailing, moaning}
ex: cãnili, di deapir, aurlã; azã-i deapirlu (dzeamitlu) cu-anami
§ deapir2 (deá-pir) (mi) vb I dipirai (di-pi-ráĭ), dipiram (di-pi-rámŭ), dipiratã (di-pi-rá-tã), dipirari/dipirare (di-pi-rá-ri) –
1: nj-zmulgu perlji din cap (di jali, deaspir, dureari, etc.); zmulgu peanili di pri-un pulj; zmulgu, scot, trag;
2: fac (aurlu i plãngu) ca atumtsea cãndu-nj zmulgu perlji din cap; nj-aspun durearea cu plãndzeri sh-cu dzeamiti; mi-anciup cu cariva (nã scutem perlji); plãngu vãrtos sh-cu boatsi, dispolj, dzem, ncãnescu, shcljimur, nilsescu, etc.); (fig: deaspir = (i) dispolj pri cariva di tut tsi ari)
{ro: dăpăra, zmulge (păr, pene); despuia (de tot ce are); (se) plânge, (se) lamenta, geme}
{fr: arracher, épiler, plumer; dépouiller; se lamenter, gémir}
{en: pull up (hairs), pluck (poultry); strip; wail, moan}
ex: mi dipirã (nj-scoasi perlji, mi dispulje di tut tsi am); perlji din cap sh-dipira (shi zmuldzea); s-dipirã mãrata ti hilj-tu; s-dipirã di dorlu-a lui; ma nu ti deapirã sh-ahãntu!; cu unã mãnã ti-apãrã sh-cu-alantã ti deapirã (fig: dispoalji); tu sinurlu dit turtseasca prindea si s-deapirã (si s-acatsã di per, si sã nciupã); strigã shi s-dipirã (shcljimurã, dzimu); niveasta s-dipira (plãndzea shi shcljimura) s-nu u-alas; plãngu shi s-deapirã (trag perlji din cap di jali) mumãnj; s-ti deapiri (s-aurlji, s-ti dirinj) di dureari; ca turturã, dado, nj-mi dipiram; puljlji dit cuibar tsiura shi s-dipira (aurla, canda lã zmuldzea cariva peanili); alghina, dipirãnda (cu plãndzeri sh-cu shcljimurãri), sh-u deadi alaga; dor ascumt mi deapirã (mi frimintã multu, mi dinjicã); cãnjlji, di-alãtrari, s-dipirarã (avursirã); si s-deapirã (s-plãngã, s-dirinã) chinjlji acãtsarã
§ dipirat (di-pi-rátŭ) adg dipiratã (di-pi-rá-tã), dipirats (di-pi-rátsĭ), dipirati/dipirate (di-pi-rá-ti) – tsi sh-ari zmulsã perlji din cap; (puljlu) tsi easti cu peanili scoasi
{ro: dăpărat, cu părul sau penele zmulse; despuiat; plâns, lamentat, gemut, disperat}
{fr: arraché, épilé, plumé, dépouillé; désespéré}
{en: with hairs pulled up; desperate, despairing; who wails, who moans}
dibinã
dibinã (di-bi-nắ) adv – cu tuti, fãrã s-armãnã tsiva di-unã parti; cu sindu cu pandu; xintopando, pandilos, fari, deacutotalui, dicutotalui, dicutot, bitiviu, bidivitcu, dip
{ro: cu totul, total, în întregime, “cu căţel şi cu purcel”}
{fr: entièrement, totalment}
{en: with everything, completely, entirely}
ex: va li vindu dibinã (tuti, cu sindu cu pantu)
dizmal
dizmal (diz-málŭ) (mi) vb I dizmãlai (diz-mã-láĭ), dizmãlam (diz-mã-lámŭ), dizmãlatã (diz-mã-lá-tã), dizmãlari/dizmãlare (diz-mã-lá-ri) – ãlj scot hirili di cari easti faptã unã tsãsãturã; hirili es dit tsãsãturã cãndu s-arupi (cãndu s-mãcã di nvicljari, etc.); disfac (dishuts) hirili dit cari easti faptã unã cioarã (i ciorli dit cari easti faptã unã funi); dizmalj, distram, distrãmedz, strãmedz, dizbairu (fig: mi dizmal = duc unã banã arushinoasã, iu mutrescu sã-nj fac mash chefea sh-atseali tsi mi-arãsescu (fãrã s-mi minduescu cã pot s-fac arãu la altsã), multi ori banã di purnilji shi pãnghii; distorcu, dishuts, disbrãnedz, distsingu)
{ro: destrăma; destrăbăla}
{fr: (s’)effilocher, (s’)effiloquer; dérégler, débaucher}
{en: unweave, tease, unravel; become depraved, go astray}
ex: ficiorlji s-dizmãljarã (fig: duc unã banã di purnilji, s-distoarsirã) multu; s-dizmãljarã (fig: duc unã banã di purnilji, s-dishutsãrã) dicutot oaminjlji
§ dizmãlat (diz-mã-látŭ) adg dizmãlatã (diz-mã-lá-tã), dizmãlats (diz-mã-látsĭ), dizmãlati/dizmãlate (diz-mã-lá-ti) – (tsãsãturã) tsi-lj ishirã hirili di cari easti faptã (di-arupeari, di mãcari, di nvicljari, etc.); (cioarã) tsi-lj es hirili; dizmãljat, distrã-mat, strãmat, dizbãirat
{ro: destrămat; destrăbălat, desfrânat}
{fr: (s’)effilocher, (s’)effiloquer; dérégler, débaucher}
{en: unweave, tease, unravel; become depraved, go astray}
§ dizmãlari/diz-mãlare (diz-mã-lá-ri) sf dizmãlãri (diz-mã-lắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva i cariva s-dizmalã; dizmãljari, distrãmari, strãmari, dizbãirari
{ro: acţiunea de a destrăma, de a se destrăbăla; destrămare, destrăbălare}
{fr: action de (s’)effilocher, de (s’)effiloquer; de dérégler, de débaucher}
{en: action of unweaving, of teasing, of unraveling; of becoming depraved, of going astray}
§ dizmãlãrat (diz-mã-lã-rátŭ) adg dizmãlãratã (diz-mã-lã-rá-tã), dizmãlãrats (diz-mã-lã-rátsĭ), dizmãlãrati/diz-mãlãrate (diz-mã-lã-rá-ti) – tsi dutsi unã banã arushinoasã, cã-sh mutreashti mash chefea (fãrã ca si s-mindueascã cã poati s-facã arãu la altsã), multi ori banã di purnilji, curvãrilji shi pãnghii; distrãmat, dishutsãt, curvar, etc.
fari/fare
fari/fare (fá-ri) adv – ntreg (tut), fãrã s-armãnã tsiva, fãrã s-alasã tsiva di-unã parti; tut ntreg; cu sindu cu pandu; xintopando, pandilos, dibinã, deacutotalui, dicutotalui, dicutot; bitiviu, bidi-vitcu, dip, didip (di dip)
{ro: total, integral}
{fr: beaucoup; complètement, entièrement}
{en: totally, completely, entirely}
ex: aplicã urecljili fari (ntredz); s-dizligã fari (tutã ntreagã); aushi fari (didip); arãchishurã fari di avearea tsi-avea; u mbãrbãtai niheamã cã avea chirutã fari (didip); s-distsimsi fari; nu-ari arshini, s-dizligã fari (dip, dicutot)
ntunearic1
ntunearic1 (ntu-neá-ricŭ) sn pl(?) – fãrã lunjinã (ashi cum easti noaptea, di nu s-veadi tsiva); ntuneric, ãntunearic, scutidi, chisã
{ro: întuneric}
{fr: obscurité, ténèbres}
{en: obscurity, darkness}
ex: imna pitu ntunearic (scutidi)
§ ãntunearic (ãn-tu-neá-ricŭ) sn pl(?) – (unã cu ntunearic1)
§ ntuneric (ntu-né-ricŭ) sn pl(?) – (unã cu ntunearic1)
ex: tu ntuneric (scutidi)
§ ntunicã (ntú-ni-cã) vb I unipirs ntunicã (ntu-ni-cắ), ntunica (ntu-ni-cá), ntunicatã (ntu-ni-cá-tã), ntunicari/ntunicare (ntu-ni-cá-ri) – yini (cadi, s-alasã) noaptea; s-fatsi scutidi; scutudiseashti; ãntunearicã, ntunearicã;
(expr: nji sã ntunicã videarea = acats di nu mata pot s-ved cu ocljilj)
{ro: înnopta, (se) întuneca}
{fr: s’assombrir, s’obscurcir, arriver les ténèbres de la nuit; avoir la vue trouble, assombrie}
{en: darken, grow obscure; (face, eyes) become cloudy}
ex: nu ntunicã, apiri… apiri, nu ntunicã (angucitoari: bruma); aidi acasã, cã ntunicã (s-featsi scutidi); njarsi cãt njarsi, pãnã tsi ntunicã (cãdzu, s-alãsã noaptea); avea ntunicatã (s-avea faptã scutidi) ghini, singurã eara, om nu tritsea pri-aclo; corghi azboarã shi ntunicã (sh-cadi noaptea) pri dzeanã; ocljilj si ntunicã; la mini ntunicã videarea; oara ntunicã (s-featsi, cãdzu, s-alãsã noaptea); sã ntunicã dicutot; ntunicãndalui, na-l shi draclu da la poartã
§ ntunicat1 (ntu-ni-cátŭ) adg ntunicatã (ntu-ni-cá-tã), ntunicats (ntu-ni-cátsĭ), ntunicati/ntunicate (ntu-ni-cá-ti) – (noaptea) tsi s-ari alãsatã (tsi ari cãdzutã); ãntunicat, faptu scutidi; scutudisit
{ro: înnoptat, întunecat}
{fr: assombri, obscurci, sombre, triste; surpris par l’obscurité de la nuit}
{en: darkened, grown obscure; caught by nightfall}
§ ntunicari1/ntunicare (ntu-ni-cá-ri) sf ntunicãri (ntu-ni-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu sã ntunicã (cãndu s-fatsi scutidi, cãndu cadi noaptea); ãntunicari; scutudisiri
{ro: acţiunea de a înnopta, de a întuneca; înnoptare; întunecare}
oclju
oclju (ó-clju) sm oclji (ó-clji) – un di dauãli mãdulari dit fatsa-a omlui cu cari el veadi tsi s-fatsi deavãrliga; (fig:
1: oclju = (i) videari, lunjinã; (ii) yilii, matuyeali; (iii) bãshari (pi oclju); expr:
3: oclju di lãpudã = alatslu di la lãpudã tsi sh-u-adutsi cu ocljul;
3: oclju di tisagã = unã di dauãli giumitãts di tisagã (ureclji), di-unã parti sh-di-alantã ca dauã gechi, tu cari s-bagã lucri;
4: oclju di moarã = arocutlu di cheatrã di la moarã cu cari s-chiseadzã grãnili;
5: ocljul di oi = nai ma buna oai;
6: oclji di dubãrac = oclji ca ishits dit cafcalã, cãtã nafoarã, ca ocljilj di dubãrac, burduljac;
7: ari ocljiu di ornju = veadi multu ghini, di multu diparti, ca ornjul;
8: nj-aruc ocljilj, trag cu ocljul = mutrescu;
9: peanã di oclju = perlji njits tsi s-aflã la mardzinea-a cãpachiljei di oclju; cãpachea di oclju; dzeana di oclju;
10: cãpachi di oclju; dzeanã di oclju = chealea (cu peri tu mardzinea di nghios a ljei) cu cari s-acoapirã ocljul cãndu omlu va s-lu ncljidã (tra s-doarmã, s-nu veadã tsiva, etc.); peanã di oclji;
11: nj-pascu ocljilj = mutrescu cu cãshtigã, pristi tut;
12: dau ocljilj cu cariva; dau cu ocljilj di cariva = l-ved; mi ved (mi-adun) cu cariva;
13: dau ocljilj = bitisescu;
14: nj-alghescu (nj-ascapirã) ocljilj (ti cariva, ti-un lucru) = voi multu; nj-easti multu dor (di cariva); am multu-ananghi di-atsel lucru;
15: nj-alghescu ocljilj (dupã ea); u voi ca ocljilj din cap; u mãc (sorbu, beau) cu ocljilj; u hascu ntr-oclji; lj-fac ocljilj bãcãri (dupã ea); etc. = u voi multu di multu, ca lucrul tsi-am ma scumpul tu lumi; mor sh-cher dupã nãsã;
16: s-ts-algheascã ocljilj = s-urgheshti;
17: lj-gioacã (lj-ascapirã) ocljilj (di dishteptu tsi easti) = easti multu dishteptu (shpirtu, pirã, foc), itru;
18: dau oclji a unui, lj-dishcljid ocljilj = l-fac s-aducheascã, lu nvets tsi s-facã;
19: easti cu patru oclji = easti multu nvitsat, ari faptã multsã anj tu sculii shi nvitsã multã carti;
20: nj-am ocljul, nj-fac (nj-am) ocljilj patru = nj-bag ghini mintea, bag ghini oarã, nj-am cãshtigã, mutrescu cu multã cãshtigã, etc.;
21: lji ncljid ocljilj = (i) mi-acatsã somnul; (ii) mor, nj-dau suflitlu; (iii) nu voi si shtiu tsi s-fatsi;
22: lji ncljid ocljilj (sh-fac tsiva) = ljau unã apofasi, apufãsescu, mi fac mucaeti (s-fac tsiva) fãrã s-mi mata minduescu ghini;
23: l-fac un lucru cu ocljilj ncljish = (i) l-fac lucrul dip lishor, fãrã s-mi minduescu (cã lu-am faptã sh-altãoarã, multi ori); (ii) l-fac un lucru fãrã sã shtiu ligãturli di simasii tsi poati s-li aibã cu alti lucri, sh-fãrã s-mi minduescu ghini la urmãrli tsi poati s-aibã ma nclo fãtsearea-a lui;
24: dishcljidi-ts ocljilj = (i) bagã ghini oara, vedz s-nu ti-arãdã cariva, etc.; (ii) nveatsã carti, s-hii dishteptu, etc.;
panda
panda (pán-da) adv – tut chirolu (atsel tsi tricu, di tora sh-di ninti); (tsi s-fatsi) cati oarã; (tsi s-fatsi) di-aradã tut chirolu; fãrã-astãmãtsiri; eta tutã; eta-ali eti; eta-a etilor; totãna, totna, totuna, totunã, tutuna, tutauna, tutãunã, tutdiunã; dipriunã, deunã, diunã, di-unã-unã; daima, inda
{ro: totdeauna}
{fr: toujours}
{en: always}
§ pandilos (pan-di-lósŭ) adv – cu tuti, fãrã s-alasã tsiva di-unã parti; cu sindu cu pandu; fari, xintopando, dibinã, deacutotalui, dicutot, bitiviu, bidivitcu
{ro: cu totul, total, în întregime, “cu căţel şi cu purcel”}
{fr: entièrement, totalment}
{en: with everything, completely, entirely}
§ xintopando (xín-to-pán-do) adv – (unã cu pandilos)
ex: si-nj ti-arneascã xintopando (ntreg, cu tuti, cu sindu cu pandu)
§ pandu (pán-du) invar – mash tu expr: “cu sindu cu pandu” tsi va s-dzãcã “tuti, fãrã s-alasã tsiva di-unã parti, fãrã s-armãnã tsiva”; pandilos, dibinã, deacutotalui, dicutot
{ro: cu totul, total, în întregime, “cu căţel şi cu purcel”}
{fr: entièrement, tout}
{en: everything, completely}
ex: li vindu lucrili cu sindu cu pandu la mizati; va s-ti-ardem cu sindu cu pandu; s-dusi cu sindu cu pandu (cu tuti, lo tuti cu el)
sindu
sindu (sín-du) invar – mash tu zburãrea “cu sindu cu pandu” tsi va s-dzãcã “tuti, fãrã s-alasã tsiva di-unã parti, fãrã s-armãnã tsiva”; pandilos, dibinã, dicutot
{ro: cu totul, în întregime, “cu căţel şi cu purcel”}
{fr: entièrement, tout}
{en: everything, completely}
ex: li vindu lucrili cu sindu cu pandu la mizati; va s-ti-ardem cu sindu cu pandu; s-dusi cu sindu cu pandu (cu tuti, lo tuti cu el); arsirã cu sindu cu pandu (tuti lucrili tsi-avea)